1,432 matches
-
la jumătate, ca și în cel al libertăților. Agențiile de rating ne-au îmbunătățit anual calificativele, ce-ea ce a atras investiții directe și plasamente financiare de 1-2 miliarde euro pe an. O contribuția majoră în acest sens o are fiscalitatea, care, după mulți ani în care era stufoasă și sufocantă, a cunoscut un succes după introducerea, din 2005, a cotei unice a impozitului pe profit și pe venit, de 16%. Această măsură a redus mult și economia subterană, estimată anterior
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
redusă, puține țări africane vor fi capabile să dezvolte o politică economică sănătoasă pe cont propriu. Africaxe "Africa" trebuie să-și integreze structurile de producție și să creeze economii la scară regională, precum și să-și armonizeze politicile în domeniile investițiilor, fiscalității, vamal și comercial. Un cadru politic comun în abordarea regulamentelor OMCxe "Asociația Națională a Avocaților Democrați din Mexic" le va da țărilor africane o mai mare putere de negociere atunci când se va discuta problema timpului acordat pentru scăderea taxelor vamale
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
au fost rezolvate, trebuie să se acorde atenție elementelor de detaliu, care se pot dovedi a fi delicate. Având În vedere varietatea și complexitatea aspectelor reliefate Într-un protocol de acord, În această etapă vor fi implicați experți În drept, fiscalitate și contabilitate, care gestionează problematica fuziunilor și achizițiilor. Pentru realizarea unei fuziuni sau achiziții este nevoie, bineînțeles, de a se obține, În primul rând, acordul tuturor părților implicate, și anume manageri, Consiliul de administrație și acționarii achizitorului și ai companiei
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
a afișa un curs relativ stabil, modul în care sunt stabilite primele directorilor etc. Contextul actual al crizei economice, scăderea rezultatelor și degradarea poziției financiare a întreprinderilor reprezintă o motivație în plus pentru folosirea contabilității creative. Nu în ultimul rând, fiscalitatea este de asemenea o motivație pentru a se recurge la contabilitatea creativă, având în vedere faptul că profitul impozabil este determinat plecând de la profitul contabil. Un alt obiectiv al lucrării a fost tratarea riscurilor asociate practicilor de contabilitate creativă. Pentru
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
în contabilitatea românească și explicitarea lor, introducerea tablourilor de flux în practicile românești de contabilitate, îmbunătățirea conținutului planului de conturi și a regulilor de funcționare a conturilor, precizarea clară a normelor de certificare a conturilor, precizarea raportului dintre contabilitate și fiscalitate, definirea unui set minimal de norme privind contabilitatea de gestiune și promovarea participării profesiei contabile liberale la dezvoltarea și perfecționarea contabilității din țara noastră. Și, de ce nu, în ultimă instanță „crearea și dezvoltarea unei școli autentice - școli naționale -, comparabilă cu
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
să ofere acțiunile proprii în ofertele de preluare și să reziste preluării de alte companii. Contextul actual al crizei economice, scăderea rezultatelor, degradarea poziției financiare a întreprinderilor reprezintă o motivație în plus pentru folosirea contabilității creative. Nu în ultimul rând, fiscalitatea este o motivație în plus pentru a se recurge la contabilitatea creativă, având în vedere faptul că profitul impozabil este determinat plecând de la profitul contabil. Desigur, mai există și alți factori care pot determina nevoia folosirii practicilor de contabilitate creativă
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
din literatura de specialitate contabilă (Stolowy, 2000)<footnote Stolowy H., „Comptabilité créative”, Encyclopédie de Comptabilité, Contrôle de Gestion et Audit (sub îndrumarea lui B. Colasse), Economica, Paris, 2000. footnote>, dar și fiscală (Disle, Saraf, 2002)<footnote Disle E., Saraf J., Fiscalitate aplicată, Vol. I și II, Editions Foucher, Paris, 2002. footnote>, este gonflarea artificială a ajustărilor pentru creanțe incerte. În majoritatea țărilor, aceasta este recunoscută din punct de vedere fiscal ca o cheltuială deductibilă, a cărei evaluare este lăsată la aprecierea
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
lor financiară reală. Akerlof a demonstrat ca un semnal trebuie să fie costisitor. Acest cost trebuie sa fie superior avantajului așteptat de o întreprindere care a emis o informație mincinoasă. Astfel, întreprinderile care utilizează metode care au un impact asupra fiscalității (creșterea intenționată a rezultatului în ciuda efectului de creștere a impozitului) pot fi percepute de piață ca fiind întreprinderi care anticipează că vor avea probleme pe viitor. Faptul ca o întreprindere alege o metodă care diminuează rezultatul, este semn ca aceasta
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
footnote Raffournier, B. (1990), „La théorie «positive» de la comptabilité: Une revue de la littérature”, Economies et Sociétés, No. 16, pp. 137-166. footnote>: „firmele performante ar trebui să aleagă metodele ce diminuează rezultatul, însă în situația în care apare o incidență asupra fiscalității problema se pune invers”. Saada (1995, 1996)<footnote Saada T., „Les déterminants des choix comptables: étude des pratiques françaises et comparaison francoaméricaine”, Comptabilité, contrôle, audit, tome 1, Vol. 2, septembre 1995, pp. 52-74; „Le traitement comptable du crédit-bail: faux débat
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
tratamentul contabil de bază și tratamentul alternativ permis). În ceea ce privește evaluarea la ieșire a bunurilor fungibile, opțiunea pentru o anumită metodă poate avea la bază motive care țin de contabilitatea creativă deoarece, prin schimbarea metodei de evaluare, rezultatul poate fi netezit. Fiscalitatea și rentabilitatea sunt principalii factori care condiționează adoptarea unei metode sau a alteia, deoarece evaluarea stocurilor la sfârșitul perioadei este cheia care conduce la supraevaluarea sau la subevaluarea profitului. Relațiile de calcul pentru stocurile cumpărate și vândute sunt următoarele: Rezultatul
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
impozite și dividende mai mari, ceea ce afectează indirect menținerea capitalului financiar. Referitor la alegerea metodelor de evaluare a stocurilor la ieșire, profesorul M. Ristea apreciază că „pentru ca întreprinderea să se înscrie în sfera principiului prudenței, concomitent cu rezolvarea raporturilor cu fiscalitatea, într-o economie stabilă, se recomandă metoda costului mediu ponderat (CMP) și metoda primului intrat, primului ieșit (FIFO), în schimb, într-o economie inflaționistă, este recomandată metoda ultimului intrat, primului ieșit (LIFO)”.<footnote Ristea M. (coord.), Contabilitatea financiară a întreprinderii
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
condițiile Înregistrării unor cheltuieli financiare Împovărătoare (dobânzi) și a unor garanții bancare uriașe. Limita maximă admisibilă de Îndatorare este apreciată la 70% din totalul surselor de finanțare. Pb Pn - ponderea profitului net În profitul brut (raport condiționat de politica de fiscalitate, respectiv de elementele nedeductabile fiscal și de deducerile fiscale). Ca și În cazul modelului (b), rata rentabilității financiare se află În raport direct proporțional cu cei trei factori de influență de natura indicatorilor de eficiență, creșterea acesteia fiind condiționată de
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
atât celor directe, cât și celor indirecte. De regulă sistemele de impunere sunt utilizate de autoritățile statului ca un mijloc de intervenție important în economie, susținând ramurile de interes și defavorizând ramurile și sectoarele în care interesul este limitat. Așadar, fiscalitatea trebuie să reprezinte un factor pozitiv cu ajutorul căruia să se poată interveni eficace în evoluția armonioasă a economiei, a tuturor zonelor țării și astfel să se ajungă, pentru întreaga populație, la un standard de viață corespunzător. În ultima parte a
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
precum nediscriminarea, impersonalizarea, individualizarea și lipsa arbitrariului 9. 6 Ibidem, p. 22. 7 Gabriela Anghelache, P. Belean, Finanțele publice ale României, Editura Economică, București, 2003, p. 31. 8 Maria Andrada Georgescu, op. cit., p. 14. 9 C. Tulai, Finanțe publice și fiscalitate, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003, p. 18. Finanțe publice 14 14 1.2. Definiții și caracteristici ale finanțelor publice Finanțele sunt definite ca fiind operațiile bănești care intervin între participanții la crearea și repartizarea fondurilor bănești destinate sprijinirii
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
buget în legătură cu progresele din economie pentru a fi garantate atât echilibrul financiar, cât și cel economic general, în mod durabil; cei mai importanți indicatori care se află la baza fundamentării bugetului sunt: - progresul sau recesiunea economică (evoluția PIB); - gradul de fiscalitate; - datoriile scadente; - mărimea finanțării externe; - rata inflației; ordonatorii principali de credite au îndatorirea ca, până la data de 1 mai a fiecărui an, să transmită Ministerului Finanțelor Publice recomandările de schimbare (în conformitate cu metodologia acestui minister; pentru anul viitor față de anul în
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
generale ale societății, resursele financiare publice sau veniturile publice ocupă un loc important, determinat de mărimea sectorului public al sistemului bugetar și de obiectivele pe care statul și le propune a le organiza. 37 N. Popescu, Finanțe publice. Finanțe. Buget. Fiscalitate, Editura Economică, București, 2002, p. 48. 38 D. Moraru și colab., op. cit., p. 102. Finanțe publice 54 54 Veniturile publice sunt gestionate de stat printr-un sistem de bugete unitar, iar cele destinate afacerilor sunt gestionate de agenții economici care
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
și creșterea numărului contribuabililor, în anumite condiții; factori sociali: - presupun reîmpărțirea resurselor în vederea asigurării nevoilor de asigurări sociale, sănătate, protecție și de educație; factori politico-militari: - pot avea ca efect: • creșterea producției și a veniturilor; • sporirea contribuțiilor pentru asigurările sociale; • majorarea fiscalității; • presiuni asupra bugetului general consolidat; • influențează în același timp nivelul resurselor financiare publice; factori financiari: - sintetizează influența celorlalți factori prin dimensionarea cheltuielilor publice; - volumul cheltuielilor influențează mărimea deficitului bugetar, pentru a cărui acoperire sunt necesare venituri publice suplimentare. Capitolul 5
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
cum sunt: puterea economică a statului respectiv; politica financiară în domeniul fiscal pe care o promovează partidele aflate la putere în statul respectiv; evaluarea corectă a materiei impozabile. Rolul economic al impozitelor este ilustrat de modul în care este constituită fiscalitatea, aceasta putând favoriza sau stopa dezvoltarea economică a unui stat. Se poate ajunge la un deziderat economic pozitiv doar în situația în care rata fiscalității este concepută în așa fel încât să încurajeze inițiativa întreprinzătorilor și a tuturor factorilor de
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
a materiei impozabile. Rolul economic al impozitelor este ilustrat de modul în care este constituită fiscalitatea, aceasta putând favoriza sau stopa dezvoltarea economică a unui stat. Se poate ajunge la un deziderat economic pozitiv doar în situația în care rata fiscalității este concepută în așa fel încât să încurajeze inițiativa întreprinzătorilor și a tuturor factorilor de producție. Este necesar, de asemenea, ca înlesnirile și facilitățile fiscale să fie concepute pentru a susține ramurile economice care prezintă interes pentru țară (să aibă
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
zonele și regiunile mai slab dezvoltate economic). De regulă, sistemele de impunere sunt utilizate de autoritățile statului ca un mijloc de intervenție important în economie, susținând ramurile de interes și defavorizând ramurile și sectoarele în care interesul este limitat. Așadar, fiscalitatea trebuie să reprezinte un factor pozitiv cu ajutorul căreia să se poată interveni eficace în evoluția armonioasă a economiei, a tuturor zonelor țării și astfel să se ajungă pentru întreaga populație la un standard de viață corespunzător. Alături de rolul economic și
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
Acoperirea golului temporar de trezorerie sau a deficitului bugetar anual prin împrumuturi în loc de impozite prezintă unele avantaje: operativitatea - pentru că evită un proces legislativ de regulă de lungă durată, strict obligatoriu în cazul impozitelor; evitarea nemulțumirii sociale - deoarece, fără excepție, creșterea fiscalității reprezintă o decizie guvernamentală nedorită atât de populație, cât și de întreprinzători; diminuarea relativă a efortului fiscal în timp - pentru că acționează efectele inflației, în măsura în care dobânda angajată ajunge în timp să nu mai acopere integral rata inflației. 87 R. Stroe, D.
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
reprezentând una dintre cele mai răspândite infracțiuni cu caracter economic. Evaziunea fiscală este rezultanta logică a defectelor și inadvertențelor unei legislații imperfecte și rău asimilate, a metodelor și modalităților defectuoase de aplicare, precum și a neprevederii și nepriceperii legiuitorului, a cărui fiscalitate excesivă este tot așa de vinovată ca și cei care provoacă această evaziune 96. Sustragerea de la impunere poate fi în funcție de modul în care se realizează: sustragere realizată la adăpostul legii; sustragere realizată cu încălcarea legii (ilicită sau frauduloasă). Sustragerea de la
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
prezent, evaziunea fiscală este un fenomen care se manifestă atât la nivel național, cât și internațional, din pricina adâncirii cooperării economice internaționale și a evoluției, pe diferite planuri, a relațiilor dintre state cu sisteme fiscale diferite și cu un nivel de fiscalitate distinct. Astfel, avem următorul exemplu: o companie cu sediul de bază într-un anumit stat și multiple filiale în alte state, dintre care unele cu un sistem fiscal mai blând, va fi mult mai tentată să transfere o parte cât
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
anumit stat și multiple filiale în alte state, dintre care unele cu un sistem fiscal mai blând, va fi mult mai tentată să transfere o parte cât mai mare din profitul pe care l-a obținut în statul/statele cu fiscalitate mai ridicată în statul/statele cu fiscalitate mai redusă). Companiile transnaționale utilizează adesea o metodă de a se sustrage de la impunerea unei părți din profit, și anume, înființarea unor sucursale (filiale) în țări cu fiscalitate mai redusă și stabilirea unor
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
state, dintre care unele cu un sistem fiscal mai blând, va fi mult mai tentată să transfere o parte cât mai mare din profitul pe care l-a obținut în statul/statele cu fiscalitate mai ridicată în statul/statele cu fiscalitate mai redusă). Companiile transnaționale utilizează adesea o metodă de a se sustrage de la impunerea unei părți din profit, și anume, înființarea unor sucursale (filiale) în țări cu fiscalitate mai redusă și stabilirea unor relații adesea doar scriptice între acestea și
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]