4,728 matches
-
obsedantului deceniu”. 33 Mircea Zaciu locuia atunci la o mătușa a sa, împreună fata acesteia, Mia. 34 Radu Zaciu, absolvent de Politehnică, fratele lui Mircea Zaciu. 35 Graetz = probabil numele unei firme, al cărei nume provenea de la cel al cunoscutului fizician german, Leo Graetz (1856-1941). 36 Aluzie la pretențiile exagerate ale unor colegi și prieteni ai profesorului Octavian Șchiau, care îi cereau acestuia să le aducă, din Germania, și lucruri imposibile (profesorul E.C., de la Facultatea de Filologie, îi ceruse lui Octavian
Mircea Zaciu: Scrisori către Octavian Șchiau by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/3296_a_4621]
-
în 1930 de doi evrei germani, frate și soră, cu scopul de a oferi un adăpost și mijloace de lucru savanților în exil. Primul beneficiar a fost Albert Einstein. I-au urmat Robert Oppenheimer, Kurt Gödel, Erwin Panofski și alți fizicieni, matematicieni, sociologi, istorici (și de artă) și filosofi la fel de celebri. În acest moment, IAS numără 24 de permanenț i și câteva sute de invitați pe durata unui an, cum a fost Villani însuși. IAS e considerat paradisul cercetătorilor: fonduri nelimitate
Teorema vie () [Corola-journal/Journalistic/3434_a_4759]
-
ca toate răspunsurile doamnelor la întrebări. „Optez și votez pentru locotenentul Ragaiac din romanul lui Gib I. Mihăescu”, optează și votează Ruxandra Cesereanu. Ah, Ruxandra... Tot în Dilemateca, citate din splendida carte a lui Basarab Nicolescu, Teoreme poetice. „Poeții sunt fizicienii sensului”. Am prefera: „Poeții sunt chimiștii sensului”. Sau: „Cel mai minunat, dar și cel mai înfricoșător aspect al acestei lumi este principiul de maximalitate: dacă așteptăm destul de multă vreme, totul se întâmplă. Chiar miracolele și chiar cele mai mari grozăvii
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3453_a_4778]
-
viață sunt formele cele mai adecvate de adaptare la mecanismele perceptibile ale lumii. În multe privințe, așadar, Newton continuă să-și pună amprenta pe felul de a gândi al omului. Einstein, un mare admirator al lui Newton, dar și un fizician circumspect în privința lumii cuantice, afirma într-o scrisoare către M. Solovine că, în fapt, nu ne putem aștepta ca lumea să fie ordonată, că dimpotrivă, a priori, lumea este haotică. Dând drept exemplu axiomele teoriei relativității care presupun un înalt
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
mult sau mai puțin precisă firul relatării evenimentelor. Până și experiențele de tip textualist, presupun o dimensiune cauzală, dacă nu a evenimentelor narate atunci a relațiilor dintre cuvinte care, inevitabil, se supun unei anumite logici gramaticale. Dacă, însă, după cum afirmă fizicienii, cauzalitatea este cea care dă structura lumii, explicând atât consistența, cât și relațiile cauzale ale lucrurilor, atunci literatura sau ficțiunea, când relatează povestea evenimentelor, interesându- se mai mult de procesualitatea lor decât de descriere, vorbește cel mai bine despre structura
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
McCarthy la Thomas Pynchon - se mulțumesc să scrie doar literatură (și ce literatură!), neimplicându-se în bătăliile ideologice ale timpului. Așadar, ei nu „gândesc”, ei doar creează! Total insuficient în brava noastră lume nouă, nu? În mijlocul unei pleiade de finanțiști, fizicieni, neurologi (Oliver Sacks), oameni de afaceri, psihologi, filantropi (George Soros, clasat al 28-lea), computeriști, ecologi, activiști, strategi și economiști și iarăși economiști, doar câțiva scriitori, precum stafidele într-un cozonac foarte corect politic. Dacă regizorul reprezentativ este iranianul Asgar
Alungarea intelectualului din propria casă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3666_a_4991]
-
alți „neaveniți” care și-au băgat nasul În borșul celor știutori și Îndreptățiți să-i lumineze pe ceilalți...Discuția aceasta este generală, de fiecare dată când se vrea negarea temei se discreditează autorul. Istoria trebuie sa o scrie istoricii, fizica, fizicienii, muzica muzicienii, etc., dar, nu În ultimul rând, politica trebuie să o facă politicienii. Cât de păguboasă a fost aplicarea acestei teorii În România ultimilor două decenii nu cred că este cazul să explic, când clasa politică la vârf este
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
atît de încet/ încît pot smulge din ele/ cristale de cuarț ca pe niște pene dureroase.” Avem de-a face cu o viziune desprinsă parcă din pictura lui William Blake sau din frescele lui Bălașa, bîntuite de creaturi mitologicoarhetipale. Nu știu care fizician sau alt om de știință ar fi putut defini mai bine relativitatea timpului și spațiului, și limitele cunoașterii, decît a făcut-o Nichita Stănescu în Elegii și în alte poezii adiacente. Închei citînd din Transparente aripi: „Aici sînt odăi, camere
Cîte ceva despre Nichita Stănescu și matematica sufletului by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/3707_a_5032]
-
profesioniști de muzeu care s-au dedicat în ultimii 130 de ani conservării și menținerii sale în „viață”. Interdisciplinaritatea se definește în acest caz ca o condiție a intervenției de conservare-restaurare, presupunând un dialog febril și onest între restauratori, chimiști, fizicieni, istorici, istorici de artă sau paleografi, dialog extins și pe axa generațiilor istorice. Echipa de specialiști care ne-am asumat această etapă din destinul semimilenar al frescelor ne-am raportat permanent la deciziile, la profesionalismul și la dăruirea celor de dinaintea
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
o auzim fără a-i discerne decît arareori partitura. Ce dă distincție Melodiei secrete e tonul sigur al specialistului, Trinh Xuan Thuan nefiind un eseist povestind după ureche teme care au intrat în zestrea cunoștințelor de cultură generală, ci un fizician care, tocmai pentru că a înțeles, poate face bucle de interpretare, propunînd analogii, exemple surprinzătoare sau cazuri de reducere la absurd. Vietnamezul vorbește dinlăuntrul temelor, jucîndu-se cu ele după pofta inspirației, senzația fiind că face slalom printre ele. Asupra cititorului comentariul
Patru perplexități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3395_a_4720]
-
conține în interior o puzderie de spirale (vîrtejuri) răsucindu-se în jurul propriilor axe, fiecare spirală fiind o megagalaxie cuprinzînd alte galaxii mai mici etc. Pe scurt, universul e plat, strivit din două părți de ceva necunoscut, singura explicație pe care fizicienii o pot da fiind gravitația: cosmosul nu conține suficientă materie pentru ca forța de atracție să-și exercite efectul de curbare a spațiului. Dacă materia ar fi existat în cantitate mai mare, atunci atracția ar fi curbat universul pînă la formarea
Patru perplexități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3395_a_4720]
-
de galaxii, și despre a cărui natură e inutil să ne întrebăm, fiindcă oricum nu vom primi răspuns. Acestor rotiri, rostogoliri și balansuri cosmice nu li se poate găsi un punct fix. Ne legănăm printre vîltori și clătinări gigantice. Cînd fizicianul francez Leon Foucault și-a pus pendulul în mișcare sub cupola Panteonului din Paris, intenția lui era să dovedească că Pămîntul se învîrte în jurul axei sale, detaliu confirmat de constatarea că planului vertical de oscilație al pendulului pivota în jurul unei
Patru perplexități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3395_a_4720]
-
dar experimentele arată că după o lună Soarele iese din planul de oscilație al pendulului. La fel se întîmplă cu galaxia Andromeda și cu supraroiul Centaur: axele lor nu coincid cu planul de rotire al pendulului. În disperare de cauză, fizicienii au ales un roi de galaxii aflat la cîteva miliarde ani-lumină și rezultatul i-a liniștit: pendulul lui Foucault se rotește în planul de rotație ale acestui roi, despre care însă nu știm mai nimic. În fine, a patra perplexitate
Patru perplexități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3395_a_4720]
-
traducere din engleză de Adina Aleman, Editura Curtea Veche, 2013, 334 pag. Sentimentul pe care ți-l inspiră cosmologia e împărțit: cînd admiraț ie ca în fața unui diamant șlefuit cu minuție, cînd decepție ca la vederea unei pietre crăpate. Acum fizicienii îți fac promisiunea unei teorii complete, care va lămuri și ultimul fir de praf, și peste puțin îți dau avertismentul politicos că pînă la atingerea deznodămîntului va mai dura o vreme. Jocul acesta de făgăduieli a căror împlinire e amînată
Cameleonul cosmic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3417_a_4742]
-
îți dau avertismentul politicos că pînă la atingerea deznodămîntului va mai dura o vreme. Jocul acesta de făgăduieli a căror împlinire e amînată de contrarieri metodologice sfîrșește prin a te dezamăgi. Ambiția cunoașterii are o limită, și chiar atunci cînd fizicienii sînt pe punctul de a gusta din trufia omniscienței, cosmosul are grijă să le dea vot de blam: nu numai că disciplina cosmologiei e precară în temelia ei, dar perspectiva că într-o zi își va umple fisurile e tot
Cameleonul cosmic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3417_a_4742]
-
e precară în temelia ei, dar perspectiva că într-o zi își va umple fisurile e tot mai îngustă. Aceasta e ideea cu care rămîi de pe urma volumului lui Richard Panek, al cărui accent drastic nu îngăduie speranțe: universul despre care fizicienii vorbesc cu aer preocupat reprezintă doar patru procente dintr-un edificiu a cărui natură le scapă în cea mai mare parte. Tot ce percepe știința sub unghiul materiei convenționale se mărginește la felia minusculă a patru (4!) procente din totalul
Cameleonul cosmic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3417_a_4742]
-
de galaxii ar trebui într-un viitor îndepărtat să se atragă în virtutea legii gravitației. Numai că predicția apropierii galaxiilor pînă la atingerea unui echilibru (sau pînă la colapsarea într-o ciocnire gigantică) e infirmată de observații, de la Edwin Hubble încoace fizicienii știind că megagalaxiile se îndepărtează unele de altele cu o viteză care crește proporțional cu distanța dintre ele. E ca și cum universul se împrăștie sinucigaș într-o pulverizare ciclopică, întrebarea fiind ce forță e aceea care neutralizează gravitația pînă acolo că
Cameleonul cosmic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3417_a_4742]
-
cosmic.“ (p. 220) Să recunoaștem, cînd „vagoane de materie întunecată“ trec „ca niște fantome“ prin „epava cosmosului“, am ieșit de mult din fizică și facem proză metafizică. Oricum, din cele 96 de procente din universul la care nu avem acces, fizicienii sînt de părere că 23% sînt materie întunecată și restul de 73% sînt energie întunecată. Cifrele sînt relative fiindcă provin din calcule pe hîrtie. E de prisos să ne întrebăm din ce e făcută materia cu pricina, fiindcă nimeni nu
Cameleonul cosmic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3417_a_4742]
-
a putut: rezultatul e un documentar în foileton, fără coerență narativă, ca un colaj de fragmente separate prin rînduri albe, într-o cavalcadă de detalii fără nici o relevanță pentru tema cosmologică. Cititorul e silit să-i urmărească pe cei trei fizicieni în cele mai anodine situații: cum vorbesc la telefon, cum schimbă mailuri în seri caniculare, cum merg cu avionul, cum privesc prin telescop și cum intră în felurite dispute fără miez teoretic. Sînt atîtea episoade inutile în volum, încît sîmburele
Cameleonul cosmic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3417_a_4742]
-
Sînt atîtea episoade inutile în volum, încît sîmburele de idei se reduce la 30 de pagini, restul fiind o umplutură epică în care autorul lungește pelteaua peste pragul suportabil. Cînd intuiești rețeta reportericească, a cărei intenție de senzațional face ca fizicienii să trăiască suspansuri trase de păr, care nu există decît în mintea lui Panek, începi să citești fragmentele în zigzag, sărind peste anecdota găunoasă și căutînd ideile cosmologice, așa risipite cum sînt în avalanșa de amănunte oțioase. Nereușita volumului stă
Cameleonul cosmic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3417_a_4742]
-
fragmentele în zigzag, sărind peste anecdota găunoasă și căutînd ideile cosmologice, așa risipite cum sînt în avalanșa de amănunte oțioase. Nereușita volumului stă în inadecvarea minții autorului la subtilitatea nuanțelor pe care e chemat să le explice, Panek comentînd controversele fizicienilor ca pe fazele unui meci de baseball. O carte de popularizare al cărei autor face el însuși parte din categoria celor cărora li se adresează paginile ei, de aici incoerența și facilitatea discursului.
Cameleonul cosmic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3417_a_4742]
-
ale sorții”, cum le numește întrun poem cu acest titlu. Totul e scris și citit, ce e scris trebuie să se întîmple, iar cînd protagonistul liric din Substanțe interzise nu înțelege textul, moare un pic, se dematerializează „înainte de soroc”: astfel: „Fizician, totuși, nu metafizician, citește ce scrie pe/ cruce, nu-i vine să creadă, visează?/ Un pumn în plină figură îl trezește - ce cauți, bă, aici,/ în cimitir, la ora asta (dacă era în/ noaptea de Înviere mai înțelegea, aprindea o
Etnobotanicele lui LIS by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3141_a_4466]
-
Cine n-a auzit de Stephen Hawking, celebrul fizician britanic, cel care a studiat prima oară găurile negre din univers? Cărțile lui au apărut în românește la Humanitas. Nu știu dacă autobiografia intitulată „Scurtă istorie a vieții mele” a fost, la rândul ei, tradusă. Hawking suferă de decenii bune
Hawking autobiografic () [Corola-journal/Journalistic/2955_a_4280]
-
Cronicar A gândi totul pe cont propriu Recomandăm din revista 22 (nr. 49) eseul semnat de Vlad Zografi despre Richard Feynman, considerat „al treilea fizician arhetipal după Newton și Einstein”. Este interesant un anume accent pe care Vlad Zografi îl pune privind felul, absolut impresionant, cum funcționa mintea savantului: „De la bun început, Feynman a gândit în întregime pe cont propriu. Toată matematica pe care a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2957_a_4282]
-
de euro sunt fonduri destinate activității de cercetare sau sprijinirii tinerilor în cercetarea medicală", a spus ministrul. Totodoată, Mihnea Costiu a adresat medicilor și centrelor medicale invitația de a se înscrie în proiectul ELI-NP, întrucât acesta nu este adresat numai fizicienilor, ci tuturor cercetătorilor.
Laserul de la Măgurele va funcționa din luna iunie by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/32078_a_33403]