3,170 matches
-
în incinta semănată cu iarbă și veșnicie. Tinda e ușor blocată de un monument - deloc înalt, în raport cu tavanul cerului - pe care un vultur cu aripile mari deschise se pleacă în pioșenie. în cioc ține o sabie; cui îi mai trebuie? flăcăii aceștia abia o lăsaseră din mână când au venit să se odihnească aici - și tare și-ar fi dorit, dacă ar mai fi izbutit să se ridice, în locul sabiei o coasă, ori un plug, ori o greblă; să-și curețe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Coșalăuca, a găsit astfel în limba vorbită de țărani pete negre apărute ca urmare a veacului de stăpânire străină, iar cei aflați afară din lăcaș cântau cântece de la ,muscălie", triste ecouri din stepe depărtate, nemărginite. Erau rămășițele Rusiei în sufletele flăcăilor Moldovei, erau ultimele răsunete, de o aspră și misterioasă melancolie (p. 19). Despre amintitul turneu al trupei de operetă, la Soroca, i s-a povestit că funcționarii ruși (cinovnicii) și boierii devotați trup și suflet țarului veniseră la spectacole de dragul
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
obraznică, căpoasă, rea de gură și nimeni nu se înșelegea cu ea. Fetele o urau, dar feciorii toți roșeau în fața ei. Moșul vroia să dea fata celui mai avut băiet din sat, dar puica de șerpoaică a fugit cu un flăcău nebun prin pădure și a rămas grea cu el. Tot satul râdea de ea, dar lui taică-su nici că nu-i păsa. Avea un nepot gras, blond, leit mă-sa. „Am o fată, am și un băiet. Averea mea
Şerpoaica. In: Editura Destine Literare by ANDREEA VIOLETA BOBE () [Corola-journal/Journalistic/101_a_272]
-
răspântii strâmbe prin istorii soldații tineri se urcau la cer chiar seceta murea de-atâta sete iar lupii hămesiți mureau de ger privea tăcută maica la icoană taica umbla prin sat după-mprumut În casa lui Țopăi - pe-ngenunchiate se Întețeau flăcăii la barbut dar am crescut - mă duse pribegia printre străini mi-am aciuiat un rost de sub meninge TUZLA mă Întreabă: mai știi poete?... ce frumos a fost... TE DEUM - poetului Ion Antigel - cine n-a iubit salcâmii primăvara - mai ales
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
fir lângă fir, Ori cu fire-ncrucișate iscusit, Printre frunze, vesel trandafir, Dorul - în râuri de flori împletit! Cu iia și cu fota - înveșmântate Crezi că sunt zeițele pământului Făpturi - prin strai și grai purificate Prin dans, aduc ofrande cerului. Alături de flăcăii viteji, visători În straiele cusute sub opaiț, seara Doar joc și cânt în sărbători Răsună în tot locul primăvara. Când florile vestesc că vin ielele Când soarele urcă până la zenit Petrec românii cu Sânzienele De dimineață până-n asfințit! Toamna, când
CU IILE ÎN SĂRBĂTORI ( DE SÂNZIENE) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373703_a_375032]
-
-n luncă, „Hai la horă ș-om juca”, „Huțulca din Brodina”, „Merge lelea la Bacău”, „Nechează murgul de zor”, „Toamna, la cules de vie”, „Vreau să fiu mândrei pe plac”, „Ce-ai crezut bade, că-mi pasă?”, „Joacă hora măi flăcău”, „Spune mamă ce să fac”... Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Vasile Cănănău, Târziul consolidează uitarea / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1776, Anul V, 11 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel
VASILE CĂNĂNĂU, TÂRZIUL CONSOLIDEAZĂ UITAREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384732_a_386061]
-
dintr-o cavernă oraculară, unde s-a săvârșit un miracol. Dar se trase iute în sine și se ascunse după colț, ca să nu-l vadă tătâne-său și să-i spună cine știe ce vorbă de ocară, căci stolnicul, călare, pornise cu flăcăii spre sat și Ștefan privi cum copitele cailor se afundă în pământul ogrăzii ca într-un mâl și cum din copite sunt aruncate bucăți de noroi împrejur. Se scutură. Unde se ascunsese, sub streașina șurii, lângă urzici, îi cădeau pe
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
mitică, o geografie unde mari ritualuri din an adunau popoare cu slavă sacră, pentru un șotron cosmic. Nu-și cunoștea vârsta Ștefan, dar doica ținuse oarece socoteală și îi spusese că are cam șaptesprezece ani. Privi iar călăreții. Stolnicul și flăcăii înaintau pe drumul plin de glod și se pierdură încetul în spatele Dâmbului Melcilor. Când trecură de gruieț, stolnicul Constandin văzu înainte satul, unul din satele moșiei sale, cel mai apropiat de mlaștina pe care odată vroise s-o asaneze și
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
adunat în băltoace, câțiva oameni propteau cu pari pereții de chirpici ai unei case spartă la temelie și agățaseră în meri și pruni veșminte și velințe la uscat... Ștefan privise o vreme după tătâne-său, până ce dispăru cu pâlcul de flăcăi în dosul Dâmbului Melcilor și privind spre urzici, îi veni gândul să bage mâna între ele, spre a vedea ce simte pielea urzicată și cum se bășică și cum îl ustură și cum va fi când o să dea cu apă
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
Ediția nr. 2247 din 24 februarie 2017. Prin sate și azi, se mai păstrează, încă, tradiții și obiceiuri rămase din străbuni, iar o sărbatoare cu simbolistică adâncă, îngemănează anotimpurile-succesiuni. Datini multe se primeneau la sat odată, când în poiană fete, flăcăi se-ntâlneau, horele cu strigături se-ncingeau-ndată și doar, prin lăsarea serii se domoleau. Iar când Făurar se-apropie de sfârșite, e Dragobetele sau ,,Cap de primăvară'', păsările pădurii prin triluri-s ademenite și se-mperechează chiar, de-i frig
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
zeul iubirii, din ere ... Citește mai mult Prin sate și azi, se mai păstrează, încă,tradiții și obiceiuri rămase din străbuni,iar o sărbatoare cu simbolistică adâncă,îngemănează anotimpurile-succesiuni.Datini multe se primeneau la sat odată,când în poiană fete, flăcăi se-ntâlneau,horele cu strigături se-ncingeau-ndatăși doar, prin lăsarea serii se domoleau.Iar când Făurar se-apropie de sfârșite,e Dragobetele sau ,,Cap de primăvară'',păsările pădurii prin triluri-s ademeniteși se-mperechează chiar, de-i frig afară.Gătiți în straie
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
că în anul respectiv în casa lui va fi belșug. După slujbă, cocoșii sunt dăruiți oamenilor săraci. RITUALURI DE PURIFICARE CU APĂ Udatul, spălatul și stropitul sunt considerate acte de purificare. În Transilvania și Banat, există obiceiul ca bărbații și flăcăii să stropească cu apă femeile și tinerele fete. Uneori, câte o fată cu mai mare căutare e luată „pe sus“ și dusă la fântână, unde i se face o baie pe cinste. În Valea Târnavelor, băieții atârnă crenguțe împodobite cu
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
atârnă crenguțe împodobite cu panglici colorate la porțile caselor unde locuiesc fete pe care au de gând să le stropească în a treia zi de Paști. Potrivit tradiției, pentru a crește frumoase, fetele trebuie să fie stropite cu apă de către flăcăi. Pe vremuri, tinerii se țineau și de șotii: puneau crenguțe și la porțile bătrânelor, însă pe acelea le împodobeau cu știuleți uscați de porumb. De-a lungul timpu-lui, tradiția s-a mai schimbat. În loc de apă proaspătă, băieții folosesc sticluțe cu
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
dar acestuia nu i se spunea Adi-Badi al Cincilea după cum v-ați fi așteptat. Acest prinț nu părea să fie atras de pământurile strămoșilor și nici de moștenirea pe care ar fi trebuit să o lase urmașilor săi. Era un flăcău căruia îi plăcea să-și piardă vremea în bucătăriile palatului. Ce credeți că făcea prințul acolo? Gătea în toată legea, pe cinstea mea! Mai mare rușinea pentru un fiu de împărat! Cu toate că Adi-Badi al Patrulea dăduse poruncă să se păstreze
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
lan de grâu, numai ce văzu un firișor de apă care curgea pe lângă plante și le uda. O luă pe firul apei până ajunse într-o pădure, iar acolo ce să vezi? Apa izvora direct dintr-o ciupercă otrăvitoare. Imediat, flăcăul o zdrobi în picioare și un fum negru se ridică spre cer, desenând pe el o ciupercă întunecoasă, care se risipi încetul cu încetul. Prințul adună un braț de urzici și se întoarse la casa în care fusese găzduit. Fierse
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
încetul. Prințul adună un braț de urzici și se întoarse la casa în care fusese găzduit. Fierse o mâncare de urzici și, de cum gustară din ea, oamenii aceia se putură ridica din nou în două picioare. - Cum să te răsplătim, flăcăule? - Da-ți-mi un măgar, ceru Prințul-Polonic, să nu mai umblu pe jos. Oamenii încărcară un măgar cu daruri și, în mulțumirile lor, fiul împăratului plecă mai departe. Nu merse mult până ajunse într-o împărăție în care oamenii umblau
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
niște animale cu picioarele. Prințul îi ajută și porni spre palatul împăratului ca să vadă ce poate face și pentru această împărăție. Vrăjitoarea se afla la masă și se distra pe seama împăratului care se chinuia să danseze în mâini în fața ei. Flăcăul văzu imediat că la dreapta împărătesei se afla un pocal aproape gol. Se grăbi la bucătăriile palatului, fierse un ceai de mac și îl strecură neobservat în pocalul vrăjitoarei, care de cum îl bău și adormi. Prințul-Polonic o legă bine de
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
poporului și în schimbul libertății sale, vrăjitoarea rosti un descântec de dezlegare a farmecelor, care îi făcu pe toți cei care locuiau în împărăție să revină cu picioarele pe pământ. Scăpat de o asemenea nenorocire, împăratul acelei țări îl întrebă pe flăcăul nostru ce îi poate dărui în schimbul binelui făcut. - Dă-mi un câine, împărate, ca să îmi țină de urât și să îmi păzească lucrurile, ceru Prințul-Polonic. Mirat de asemenea dorință și bucuros că scăpase cu o nimica toată, împăratul acela îi
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
ce îi poate dărui în schimbul binelui făcut. - Dă-mi un câine, împărate, ca să îmi țină de urât și să îmi păzească lucrurile, ceru Prințul-Polonic. Mirat de asemenea dorință și bucuros că scăpase cu o nimica toată, împăratul acela îi dărui flăcăului cel mai bun câine de vânătoare care se găsea în împărăția lui și îl lăsă să plece, însoțit de binecuvântările tuturor. Merse ce mai merse flăcăul și nimeri într-un târziu într-o pustietate mare, numai nisip cât vedeai cu
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
asemenea dorință și bucuros că scăpase cu o nimica toată, împăratul acela îi dărui flăcăului cel mai bun câine de vânătoare care se găsea în împărăția lui și îl lăsă să plece, însoțit de binecuvântările tuturor. Merse ce mai merse flăcăul și nimeri într-un târziu într-o pustietate mare, numai nisip cât vedeai cu ochii. Văzând cât de obosiți erau măgarul și câinele, prințul se rugă să găsească cât mai repede un adăpost. Și ce mai adăpost îi fu dat
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
sute de turnuri și mii de ferestre care străluceau în soarele încins ca niște diamante. Sperând să fie primit înăuntru, prințul prinse să bată cu polonicul în poarta înaltă, acoperită cu pietre prețioase. Aceasta se deschise ușor, de una singură. Flăcăul pătrunse cu fereală într-o sală uriașă, împodobită numai cu odoare din aur. Prințul privi, dar nu atinse nimic din tot ceea ce era la vedere și trecu mai departe, într-o sală plină cu diamante. Privi și de data aceasta
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
vedere și trecu mai departe, într-o sală plină cu diamante. Privi și de data aceasta fără să atingă ceva și trecu în altă sală în care bogății de toate felurile își luau ochii cu strălucirea lor nepământeană. Nici aici flăcăul nu se opri. După ce își potoli curiozitatea, trecu mai departe, nimerind în niște bucătării cum nu mai văzuse nici în visele lui. Încântat, Prințul-Polonic se spălă bine, se încinse cu un șorț de mătase purpurie și se apucă să gătească
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
se încinse cu un șorț de mătase purpurie și se apucă să gătească cu toate minunățiile care umpleau cămările încăpătoare. În curând mirosul îmbătător al bucatelor ce ieșeau din mâinile lui se strecură în toate odăile. Pe măsură ce termina un fel, flăcăul îl așeza frumos la câte o masă. Nu se opri până ce nu umplu cu totul masa din camera de aur, masa din camera de diamant și masa din camera comorilor. Privi mulțumit rezultatul muncii sale și dădu să se așeze
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
zână. Aceasta îi dărui o batistă țesută cu nestemate și îi ceru să i-o trimită cu câinele dacă lucrurile nu aveau să meargă bine la întoarcere. Îl petrecu până la marginea ținutului pustiu, după care se îmbrățișară și se despărțiră. Flăcăul se întoarse pe același drum pe care venise. Oamenii din împărăția în care cândva toți umblau în mâini îl recunoscură și îl încărcară cu daruri. La fel se petrecu și cu oamenii din împărăția în care cândva toți umblau în
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
fiul împăratului să fie prins de îndată și aruncat în Groapa cu Zmei, un loc care făcea legătură cu lumea de dincolo, o lume în care trăiau numai zmei, balauri și vrăjitori. Vezi însă că hainul sfetnic nu știa că flăcăul apucase să își trimită câinele cu batista la iubita lui zână înainte de a fi aruncat pe lumea cealaltă. Când animalul ajunse în împărăția nisipurilor veșnice, zâna nu mai stătu mult pe gânduri și porni la drum să își caute iubitul
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]