539 matches
-
odihnă anual. Parlamentarii - renumiți veleitari - Și-au acordat, pe an, trei vacanțe mari. Ca și el LIBERTATE - „Crăiasă” mult dorită, Cu jertfe de vieți și sânge cucerită, Poporul nu poți să-l slujești... Stai, ca și el, în frig și flămânzești. Încununare Aderarea la NATO vine să-ncunune, Efortul depus de-ntreaga națiune Arogarea meritelor de către un partid sau guvernare, Este o perfidie, ba chiar o sfidare. Ca o anatemă Corupția, incompetența, mica și marea hoție, Au favorizat apariția capitalismului de cumetrie
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
a pielii în timp ce călăreați?“. Numărul de telefon nu l-am mai întâlnit până acum. Femeia de la radio îi spune curvei să nu mai plângă. Acesta este Fratele cel Mare, care cântă, dansează și te îndoapă, pentru ca mintea să nu-ți flămânzească niciodată într-atât încât să-nceapă să gândească. Mona Sabbat își așază coatele pe birou și-și ține sendvișul în mâini, aplecându-se spre radio. Sună telefonul și răspunde, zicând: — Agenția imobiliară Helen Boyle. Întotdeauna casa potrivită... Îmi pare rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
nu trebuie decât să căutăm magia, miracolele. Titlurile șocante din tabloide. Tânăra pereche care a fost văzută traversând Lacul Michigan cu piciorul în luna iulie. Fata care a făcut să crească iarba prin zăpadă, verde și înaltă, pentru bizonii care flămânzeau în Canada. Băiatul care vorbește cu câinii rătăciți din adăposturi și-i ajută să se întoarcă acasă. Căutăm magia. Căutăm sfinții. Fecioara Zburătoare. Mântuitorul de pe Șosea. Infernul Iederei. Vaca-fariseu care grăiește. Ne ținem tot timpul de fapte. La vânătoare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
mână tremurătoare pe umărul lui sau pe obraz lăsându-i urme uleioase pe care tata nu le ștergea. Urmăream scena din spatele unui copac, pentru că nu era nevoie de mine să aduc mâncare sau băutură, erau destule ajutoare. Frații mei erau flămânzi și au terminat repede, iar Zilpa a venit și m-a luat în partea noastră din marele cort, acolo unde se adunaseră femeile. Bunica stătea pe jos și noi o priveam în timp ce ea lua doar câte o înghițitură din fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
limba greoaie: - Drumul are să fie mai anevoios: moare taurul tău. Taurul muri într-adevăr și cu toate că aveau să se încarce și mai mult, îi jupuiră pielea; cine știe la ce putea folosi! Carnea nu era bună de mâncat. Niciodată, nici flămânzi în cea mai cumplită clipă de istovire, n-ar fi mâncat stârv. Asta făceau hienele, oamenii nu. Încercară din nou să adoarmă. Dar în ziua aceea arșița era mai mare ca oricând. Totuși, Auta părea liniștit. Somnul nu-i venea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Ei se porniră la drum și făcură cale lungă, până își epuizaseră întreg pachetul. Merseră ei ce mai merseră flămânzi, până ce lupul își găsi vânat, iar prințul niște fructe foarte bune de mâncat. Merseră ei ce mai merseră, până ce iar flămânziră. Lupul găsi vânat, însă prințul ba. Cu toate că lupul își oferi prada, prințul se hotărî să mai rabde nițel, până ce va fi găsit ceva, ceva neînsuflețit. În acel moment lupul suflă peste hrana sa până când aceasta se transformă într-un inel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
șirul pupăturilor de bucurie că mă vezi! Stai, fii calmă să-ți privesc sânii încărcați cu doruri. Stai să-i ating, stai să-i încercui, stai să mă joc puțin cu ei! Culmea, sânii tăi nu-s vlăguiți ci doar flămânzi! Brusc, mă urmăresc avizi, glandele au început să elibereze misterioasele secrete iar ei au devenit suculenți, tresaltă, dansează și-acum mustesc plini de viață! Nu vezi că ne dezechilibrăm când mă strângi în brațe? Spre uimirea mea freamăți, palpiți și
Iubiri proscrise by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83732_a_85057]
-
LUNI 22 DECEMBRIE Un început de săptămână greu 1 A m un obraz dolofan, cum nu l-am mai avut dincopilărie. Parcă aș fi cu gura plină. Nu mi-arsta rău, dacă celălalt n-ar arăta, în schimb, flămând, ba chiar flămânzind de multă vreme. Deci jumătate din față e îmbuibată, jumătate lihnită. Descoperirea am făcut-o de cum am deschis ochii. Am simțit boala în mine. M am speriat și, desculță, m-am dus până la oglindă. Și-acolo am văzut o fată
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
mințile frigide, necutremurate de nici un orgasm intelectual. Nespiritualizată, frumusețea fizică rămâne afiș. Ipohondrii simt dureri și în piciorul scaunului pe care stau. Toți suntem, mai mult sau mai puțin, naufragiați. Fiecare pe vaporul lui. Încă din peșteri, unii se ghiftuiau flămânzindu-i pe alții. Între datele limită ale vieții unii nu presară decât puncte de suspensie. Multe creiere rămân toată viața împăturite. De multe ori, entuziasmul deraiază în ridicol. În deșert nu ai cum să nu iubești oamenii. Pentru că sunt departe
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pe tot corpul, pentru a pune sângele în mișcare și pentru a se obișnui cu frigul. După un asemenea masaj, îmbrăcați numai cu o simplă rubașcă, aveau impresia că se află la ecuator. În baraca vecină locuiau italieni. Cu toții erau flămânzi și se gândeau numai la mâncare, însă santinelele aveau ce aveau cu italienii. Ca să se distreze, le aruncau câte o pâine de secară neagră ca smoala, din care nimeni nu se alegea cu nimic. Se luptau între ei și până
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ghicit, care mistuia vlaga din mine, zăpăcindu-mă și dândumi acele furnicături de nesuportat în stomac, despre care se tot pomenește atât. Astfel, mă și vedeam alături de ea, lăsându-mă învăluit de voluptatea presupusei sale iubiri pentru mine, căci, atunci când flămânzești timp îndelung după o femeie, clipa împlinirii dorinței prinde caracter de ospăț. Iar aceste gânduri mi-au oferit atunci o dispoziție sufletească din cale-afară de minunată și mi-au luminat într-atât de puternic existența, încât eram aidoma omului ce
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
lăcomie, și fiind mereu gata să momească cu dibăcie și să lingușească, căci lingușirea întotdeauna presupune un interes, iar ei tot timpul aveau unul! Văzându-mă curând, astfel, captiv ca într o cușcă cu șerpi, în care, fiindcă cu toții sunt flămânzi, cu toții sunt gata oricând să se muște între ei, am început să fac anumite lucruri bine gândite și să spun anumite vorbe cu mult meșteșug ticluite, toate doar în numele sfânt al unității ce doream eu să se închege între noi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
sărăcite, cu pereții zgâriați, tapetul sfâșiat și plină de praf, Îndatoririle lui, asemenea luminilor separate ale imensului candelabru, mult prea masiv pentru a putea fi pus amanet, o luminaseră cum se cuvenea. Fusese datoria lui În fața părinților care ajunseseră să flămânzească pentru ca el să ajungă un om cu educație. Își aminti ziua În care Își luase diploma de medic și cum i-au făcut o vizită În camera lui, care era și dormitor, și cât de tăcuți au stat Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
frigului. 8. Îi pătrunde ploaia munților și, neavînd alt adăpost, se ghemuiesc lîngă stînci. 9. Aceia smulg pe orfan de la țîță, iau zălog tot ce are săracul. 10. Și săracii umblă goi de tot, fără îmbrăcăminte, strîng snopii și-s flămînzi; 11. în grădinile nelegiuitului ei fac untdelemn, calcă teascul, și le este sete; 12. în cetăți se aud vaietele celor ce mor, sufletul celor răniți strigă... și Dumnezeu nu ia seama la aceste mișelii! 13. Alții sunt vrăjmași ai luminii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
gobaia la culcare, ca să afle, tanti aia, de la casa din deal,că ai sosit, puneai în funcțiune sunătoarea aia, care, urla de te lua dracul; găina se speria, zbura, se culca cine știe pe unde, pe când,noi, iar ne culcam flămânzi. Na! Îți place? Nu-mi place. Nici nouă nu ne a plăcut, cât nu nea plăcut. Până când am făcut ce am făcut. Bine. Vă eliberez. Mâine dimineață veniți din nou aici. De ce să mai venim? Ca să continuăm. Ce să continuăm
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
sub o mască străvezie, rolul de chelnerițe, mișcîndu-se Încet printre mesele aglomerate și făcîndu-și meseria. Bărbații așezați la mese fac parte, În marea lor majoritate, din acea categorie de ființe fără statut social care hoinăresc și plutesc, muncesc, hoinăresc și flămînzesc, care sînt cînd În Închisoare, cînd În libertate, cînd amărîți, jegoși, flămînzi, ghinioniști, călătorind pe tampoanele sau pe vagoanele trenurilor de marfă, făcîndu-și rost de hrană noaptea, În jungla fierbinte a mahalalelor pline de vagabonzi, cînd copleșiți de averi trecătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
procedeu ușor și sigur de a tâmpi omul și de a-l putea interna la balamuc, fiind siguri sută la sută, că nu mai scapă. Și ca amintire a acelei zile de 1 mai, în care muncitorilor americani care protestau flămânzi pentru o pâine, li s-a servit la felul I și II numai gloanțe adevărate, garnisite cu o salată de ghioage pe spinare, celor care din diferite motive nu serviseră pe inima goală glonțul dat cu generozitate, muncitorii lumii în
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
menține proaspete. Seara se va consuma, în cadru festiv, găurile covrigului, și se va bea apă la discreție. Se administrează apoi tot măciuci, una repriză, cu prelungiri. Dieta se va ține timp de 40 de zile, adică exact cât a flămânzit Isus Hristos în pustiu, de ajunsese să creadă că pietrele din jur, sunt pâini. Dieta este bine gândită, pentru ca în 40 de zile, un om adult de 100 de kile, să „dea jos" cam 9798 de kilograme, ceea ce cred că este
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ei. Și dacă o dau pe rusește? Cine dracu îi mai înțelege? Urecheatu ce păzește? Nu știe rusește? Știe și încă foarte bine. Atunci, ca să-i mai îmbunăm, dă-le câte un strop de rom și ceva de mâncare... Erau flămânzi ca niște lupi. Cât despre rom, l-au dat peste cap cât ai clipi. Sergentul a așteptat cu răbdare până au terminat de mâncat. S-a uitat la ceas. Era unsprezece din noapte. Fraților, ia veniți cu mine, că mai
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
este Fiul Meu prea iubit, în care Îmi găsesc plăcerea." $4 1. Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavolul. 2. Acolo a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți; la urmă a flămînzit. 3. Ispititorul s-a apropiat de El, și i-a zis: "Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca pietrele acestea să se facă pîini." 4. Drept răspuns, Isus i-a zis: "Este scris: "Omul nu trăiește numai cu pîine, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
cu inima; și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre. 30. Căci jugul Meu este bun, și sarcina Mea este ușoară. $12 1. În vremea aceea, Isus trecea prin lanurile de grîu, într-o zi de Sabat. Ucenicii Lui, care erau flămînzi, au început să smulgă spice de grîu și să le mănînce. 2. Fariseii, cînd au văzut lucrul acesta, I-au zis: "Uite că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului." 3. Dar Isus le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
2. Fariseii, cînd au văzut lucrul acesta, I-au zis: "Uite că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului." 3. Dar Isus le-a răspuns: Oare n-ați citit ce a făcut David, cînd a flămînzit, el și cei ce erau împreună cu el? 4. Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, și a mîncat pîinile pentru punerea înaintea Domnului, pe care nu-i era îngăduit să le mănînce nici lui, nici celor ce erau cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
În acea clipă, În uralele comesenilor, a intrat nenea Mitru, cu două străchini cu gogoși aburinde... După ce le-a așezat pe masă, a vorbit, mai mult pentru sine: ― Fugi, băiete, și adu celelalte două străchini, că bieții oameni or fi flămânzit de aseară până acuma... La o vreme, s-a auzit glasul lui tata Toader: ― Apoi omul vine, stă, da’ mai și pleacă. Să nu pățim ca cel căruia i-o vinit cumătru-su În vizită. ― Da’ ce, nu s-au
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ai de făcut În vederea Întâlnirii cu „uraganul ridicat de semilună”? ― Dacă mai durează mult așteptarea, voi pica ca boul pe brazdă, primăvara. ― El pică fiindcă peste iarnă nu a fost hrănit cum se cuvine. Tu Însă sper să nu fi flămânzit, fiindcă asta Înseamnă lipsă de chibzuință. ― Apoi, mi se mai Întâmpla să uit de mâncare, dar am recuperat când mi-am adus aminte. ― Ei? Mergem la o vizită scurtă? ― De asta am și venit, domnule profesor. Să-mi mai dezmorțesc
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
este un Dumnezeu care știe totul, Și toate faptele sunt cîntărite de El. 4. Arcul celor puternici s-a sfărîmat, Și cei slabi sunt încinși cu putere. 5. Cei ce erau sătui, se închiriază pentru pîine, Și cei ce erau flămînzi se odihnesc; Chiar cea stearpă naște de șapte ori, Și cea care avea mulți copii stă lîncezită. 6. Domnul omoară și învie, El coboară în locuința morților și El scoate de acolo. 7. Domnul sărăcește și El îmbogățește, El smerește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]