916 matches
-
mod variabil controlul voluntar al musculaturii trunchiului și membrelor inferioare, cu prezența spasticității. 3. Sindromul medular anterior este produs prin lezarea căilor motorii și senzitive din partea anterioară a măduvei spinării, etiologia fiind diversă (întreruperea fluxului sangvin, hernie de disc, tumori, flexie cervicală forțată). Manifestările clinice constau în pierderea motricității și sensibilității termicdureroase ipsilateral și inferior nivelului leziunii; în regiunea afectată sunt păstrate sensibilitatea proprioceptivă și tactila fină, transmise prin cordonul posterior, astfel încât cu toată paralizia motorie completă și pierderea sensibilității termic-dureroase
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
sau tabes dorsalis, și se manifestă prin ataxie senzitivă (test Romberg pozitiv), diferite simptome de iritare, tulburări sublezionale ale sensibilității kinestezice, dermoleziei, stereognoziei și sensibilității vibratorii, plus semnul Lhermitte (senzație de electrocutare cervico-dorsală cu iradiere în membrele superioare produsă la flexia regiunii cervicale); a fost descris tabesul dorsal, ca o pierdere a simțului tactil și senzațiilor proprioceptive asociată cu senzații dureroase acute, ataxie, tulburări micționale, prin lezarea infecțioasă a porțiunii posterioare a măduvei spinării [55]. Tulburările de sensibilitate profundă datorate lezării
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
de proteoglicani. Confluarea acestor focare distruge cartilagiile, osul subcondral suferă un proces de hiperostoză, iar metaplazia celulelor sinoviale duce la apariția osteofitelor. Clinic apar dureri și deformări articulare, crepitații și cracmente la mobilizarea acestora, hidrartroze, laxitate ligamentară, contractură musculară la flexia coloanei vertebrale (atunci când este afectată această structură anatomică). Osteoartrita cu localizare vertebrală stă la baza sindroamelor algice cervical, cervico-occipital și lombar. Sindroamele algice cervical și cervicooccipital apar în spondiloza cervicală și se manifestă prin dureri cervicooccipitale, cu caracter continuu, pulsatil
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
descrie ”limba zmeurie”, intens congestionată, cu papile proeminente. Pe măsură ce se reepitelizează, limba are aspect neted, lucios, “lăcuit”. Exantemul este micro papulo eritematos, aspru, apărut inițial pe trunchi și la rădăcinile membrelor, respectând palmele și regiunea periorală. La nivelul plicilor de flexie se pot distinge uneori leziuni liniare cu aspect hemoragic (semnul Pastia Grozovici). Faciesul are un aspect caracteristic, cu obraji congestionați, buze carminate și paloare periorală (“masca Filatov”). Uneori, erupția este urmată de descuamația furfuracee sau în lambouri. Date de laborator
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
amorțeli, dificultăți de mers la unul sau ambele membre inferioare cu pierdere bruscă a tonusului muscular și căderea bolnavului; este o asfixie medulară tranzitorie; d. claudicația mușchilor cefei în leziunile vasculare ale segmentelor superioare ale măduvei spinării, caracterizată clinic prin flexia bruscă a capului. Claudicația intermitentă trebuie diferențiată de durerile cu localizare asemănătoare în bolile ligamentelor și oaselor piciorului (artrite, bursite, osteoporoză dureroasă, atrofia Sudeck, metatarsalgie, nevrite, sciatică, insuficiențe circulatorii venoase, limfatice etc.) [34, 37, 51]. Aprecierea cantitativă a claudicației intermitente
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
anterioare; -presiunea punctului hunterian; -presiunea punctului inghinal. 7. dorsoflexia piciorului - semnul Homans - durere pe fața posterioară a gambei și în regiunea poplitee în caz de tromboză a venei poplitee și, respectiv, a venelor tibiale posterioare; 8. dorsoflexia piciorului asociată cu flexia ventrală a halucelui - durere pe fața antero-laterală a gambei (tromboza venei tibiale anterioare); 9. semnul Sigg-dureri în regiunea poplitee provocat de hiperextensia pasivă a genunchiului (sugestiv pentru tromboză venoasă poplitee). Venele de alarmă Pratt (semnul Pratt) sunt dilatații vicariante ale
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
completă, se descrie ”limba zmeurie”, intens congestionată, cu papile proeminente. Pe măsură ce se reepitelizează, limba are aspect neted, lucios, “lăcuit”. Exantemul este micro-papulo-eritematos, aspru, apărut inițial pe trunchi și la rădăcinile membrelor, respectând palmele și regiunea periorală. La nivelul plicilor de flexie se pot distinge uneori leziuni liniare cu aspect hemoragic (semnul Pastia Grozovici). Faciesul are un aspect caracteristic, cu obraji congestionați, buze carminate și paloare periorală (“masca Filatov”). Uneori, erupția este urmată de descuamația furfuracee sau în lambouri. Bolile eruptive MAJORE
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Triada clasică parkinsoniană constă în: 1. bradikinezie; 2. rigiditate de tip "roată dințată", indicată de o rezistență la mișcarea articulației de către examinator; 152 3. tremor de tip repaos, opus tremorului intențional de origine cerebeloasă. Pot fi prezente și următoarele simptome: flexia sau contracția celor patru extremități; disfagie sau disartrie; facies tip mască; mers cu pași mărunți; retropulsie;dificultate în inițierea sau stoparea mișcărilor voluntare; salivație excesivă sau hiposalivație; sindromul "rabbit" (oscilații rapide ale buzei superioare - Wanda & Yamaguchi, 1992) Parkinsonismul apare în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
zona afectată. Functio laesa (perturbarea funcției) este un alt semn de infecție, produsă prin imobilizarea reflexă sau voluntară (antalgică). Pacientul tinde să imobilizeze partea dureroasă în cea mai confortabilă poziție. De exemplu, un tendon infectat este sugerat de poziția în flexie a segmentului respectiv sau, în peritonită, starea de contracție tonică a musculaturii abdominale va proteja peritoneul inflamat de orice mișcare. Semnele generale sunt: febra, tahicardia, tahipneea, hipotensiune, diverse tulburări cardiace, oliguria. Febra și tahicardia sunt adiționale, adesea nespecifice. Febra și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
severe), substanțe chimice (introduse pentru investigația mielografica) etc. Cele mai frecvente simptome de iritație meningeală sunt cefaleea, asociată uneori cu vomismente, redoarea cefei și fotofobia. Semne ale iritației meningeale sunt: - redorea de ceafă: se examinează cu bolnavul în decubit dorsal, flexia capului fiind dureroasă, limitată sau imposibilă; - semnul Kernig: la bolnavul în decubit dorsal, flexia coapselor pe bazin la 90° și genunchi relaxați, extensia genunchilor este dureroasă și limitată; - semnul Brudzinski: flexia gâtului pacientului este urmată de flexia reflexă a genunchilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
meningeală sunt cefaleea, asociată uneori cu vomismente, redoarea cefei și fotofobia. Semne ale iritației meningeale sunt: - redorea de ceafă: se examinează cu bolnavul în decubit dorsal, flexia capului fiind dureroasă, limitată sau imposibilă; - semnul Kernig: la bolnavul în decubit dorsal, flexia coapselor pe bazin la 90° și genunchi relaxați, extensia genunchilor este dureroasă și limitată; - semnul Brudzinski: flexia gâtului pacientului este urmată de flexia reflexă a genunchilor pe coapse și a coapselor pe bazin; - fotofobia: bolnavul are tendința de a sta
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
de ceafă: se examinează cu bolnavul în decubit dorsal, flexia capului fiind dureroasă, limitată sau imposibilă; - semnul Kernig: la bolnavul în decubit dorsal, flexia coapselor pe bazin la 90° și genunchi relaxați, extensia genunchilor este dureroasă și limitată; - semnul Brudzinski: flexia gâtului pacientului este urmată de flexia reflexă a genunchilor pe coapse și a coapselor pe bazin; - fotofobia: bolnavul are tendința de a sta cu ochii închiși deoarece lumina îl deranjează [1-3]. Atitudini particulare Anumite afecțiuni determina poziții particulare ale corpului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
în decubit dorsal, flexia capului fiind dureroasă, limitată sau imposibilă; - semnul Kernig: la bolnavul în decubit dorsal, flexia coapselor pe bazin la 90° și genunchi relaxați, extensia genunchilor este dureroasă și limitată; - semnul Brudzinski: flexia gâtului pacientului este urmată de flexia reflexă a genunchilor pe coapse și a coapselor pe bazin; - fotofobia: bolnavul are tendința de a sta cu ochii închiși deoarece lumina îl deranjează [1-3]. Atitudini particulare Anumite afecțiuni determina poziții particulare ale corpului sau extremităților unele fiind foarte sugestive
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
opistotonus; - atitudinea de decorticare apare prin dezinhibiția neuronului motor periferic de sub acțiunea tractelor piramidale prin leziuni deasupra mezencefalului. Constă într-o hiperflexie a membrelor superioare (brațe, antebrațe, carp și degete) și aducția membrelor superioare asociată cu hiperextensia, rotația internă și flexia plantară a membrelor inferioare uneori cu extensia spontană a halucelui, apare în special la copii cu suferințe cerebrale difuze; 56 - atitudinea de decerebrare apare prin dezinhibiția neuronilor motori periferici de influența nucleului reticular pontin și a tractului vestibulo-spinal care exercită
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
motori, secretori sau vasomotori ale organismului determinate de acțiunea unui excitant. Pot să fie de trei tipuri: monosinaptice - arcul reflex format dintr-un neuron senzitiv și unul motor (reflexele osteotendinoase), polisinaptice (arcul reflex format din mai mulți neuroni - reflexele de flexie), reflexe patologice. Reflexele osteo-tendinoase se examinează prin percuția tendoanelor de inserție a mușchilor, sau pe oasele de inserție a tendoanelor (nu se percută mușchiul). Pot fi normale, abolite (leziuni la nivelul rădăcinilor sau nervilor periferici), accentuate (prin afectarea tractului piramidal
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
plămânii, organe fragile și de impotanță vitală capitală. Susținerea musculară a coloanei vertebrale este chemată să asigure statica, stabilitatea, flexibilitatea și dinamica acesteia, asigurând o mare varietate de mișcări, în care numai rareori este interesat un singur plan de mișcare, flexia / extensia sau înclinarea laterală dreaptă / stângă. 2.1. DATE GENERALE DE BIOMECANICĂ A COLOANEI VERTEBRALE În acest context, trebuie avut în vedere că stabilitatea coloanei vertebrale implică o dublă participare: pasivă și activă. Sub raport pasiv, stabilitatea este asigurată de
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
încărcarea înscrie 175%; - în anteflexie, plus ridicare unei greutăți de numai 10 kg duce nivelul de încărcare a coloanei până la 260 %. Se face precizaerea, că aceste creșteri, aparent greu credibile sunt realmente posilile și se explică prin aceea că în flexie, spre deosebire de ortostatism, liniile de forță ce acționează asupra discurilor intervertebrale nu se fac pe toată suprafața lor, ci numai pe o suprafață redusă, totdeauna în porțiunea lor anterioră. Mobilitatea acestui segment al rahisului are o importanță deosebită, deoarece asigură independența
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
ei. În practica reeducării funcțiomnale a cifo-lordozelor problema se va pune, totdeauna, numai în totalitatea acestei curburi, care își va accestua lordozarea, ca o compensare a accentuării curburii cifotice dorsale. Ca limite normale de amplitudine rahisul cervical se înscrie pentru flexie cu valori cuprinse între 35˚ și 50˚, iar pentru extensie valorile sunt ceva mai mari, între 35˚ și 60˚. Cât privește înclinarea laterală a capului, aceasta se realizează între 30˚ și 45˚, iar răsucirea capului și gâtului poate ajunge până în
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
gâtului poate ajunge până în limite în jur de 75˚. 2.3. BIOMECANICA RAHISULUI DORSAL Acest segment al coloanei, de care este atașată cutia costală, are cea mai redusă mobilitate, ea situându-se la aproximativ 5˚ de fiecare etaj vertebral pentru flexie și extensie la 3˚5˚ pentru latreroflexie și 3˚ - 8˚ pentru răsucire, valorile cele mai mici aparținând vertebrelor proximale și cele mai mari celor inferioare. Ceea ce este important, la acest segment al coloanei vertebrale, în relațiile cu beneficiile pe care
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
corective, deoarece structura corpurilor vertebrale este încă modelabilă, ceea ce permite nu numai blocarea evoluției deficinței fizice, ci chiar corectarea ei. 2.4. BIOMECANICA RAHISULUI LOMBAR Mobilitatea la acest nivel al colanei vertebrale atinge cotele cele mai ridicate, situându-se pentru flexie, extensie, între 40˚ și 50˚, pentru lateroflexie între 25˚și 35˚, iar pentru răsucirile între 12˚ și 18˚, în medie, cu precizarea că este mult mai mare la copii (cu aproximativ 50%ă și mai scăzută la persoanele peste 50
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
său evolutiv, invariabil către agravare. Cifoza paralitică este considerată ca deosebit de gravă, datorită arsenalului limitat de care dispune terapia, pentru a recupera funcția musculară compromisă. Cifozele psihotice sunt cifozele ce însoțesc, uneori, afecțiunile psihice depresive. Se carcterizeză prin atitudinea de flexie a trunchiului, care este, de regulă, tipică acestor bolnavi. Această prezentare sumară a diverselor tipuri de cifoză se poate considera ca suficientă, pentru a ilustra necesitaea unor criterii rigurose, care să călăuzească examinatorul în aprecierea gradului de abatere de la normal
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
se va aprecia în comparație cu etalonul propus și pentru celelalte deficiențe de coloană în plan sagital. Tratamentul cifo-lordozelor, dată fiind coexistența celor două curburi orientate în sens opus, ridică în discuție o serie de precauții, deoarece folosirea cuplului de extensie și flexie din planul sagital, în timp ce pentru una dintre curburi are valoare corectivă, pentru cealaltă este agravantă. Scopul urmărit de către exercițiile de gimnastică medicală se poate sistematiza în următoarele obiective: - Tonificarea în condiții de scurtare a grupelor musculare din regiunea dorsală a
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
corectă a corpului, tratament postural în ultimă instanță, precum și practicarea cu regularitate a unui program de exerciții fizice active, care să readucă la repoartele normale grupele musculare ce se află în antagonism funcțional, antagonism in cazul de față ce intereseză flexia și extensia coloanei vertebrale. Gama de exercitii fizice folosite este destul de largă, plecând de la cele active libere până la exercițiile active de rezistență. Cât privește poziția fundamentală de la care vor porni aceste execiții, se poate spune că aprope nu există nici o
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
prin presiunea activă ce o exercită asupra viscerelor cavității abdominale, determinând fenomenul de aspirație toracică. Educarea si reeducarea respiratiei costale se realizează simetric prin mișcări de inspir cu extensia coloanei vertebrale dorsale, urmate de expir cu trecerea ei, progresiv, în flexie. Efectuând inspirul cu flexia laterală, alternativ dreapta/stânga, a trunchiului, se solicită suplimentar hemitoracele din partea opusă flexiei. Aceste exerciții de respirație realizeză pe lângă creșterea forței musculaturii inspiratorii regionale, o mai bună ventilație zonală, precum si o conștientizare a mișcărilor inspiratorii și
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
o exercită asupra viscerelor cavității abdominale, determinând fenomenul de aspirație toracică. Educarea si reeducarea respiratiei costale se realizează simetric prin mișcări de inspir cu extensia coloanei vertebrale dorsale, urmate de expir cu trecerea ei, progresiv, în flexie. Efectuând inspirul cu flexia laterală, alternativ dreapta/stânga, a trunchiului, se solicită suplimentar hemitoracele din partea opusă flexiei. Aceste exerciții de respirație realizeză pe lângă creșterea forței musculaturii inspiratorii regionale, o mai bună ventilație zonală, precum si o conștientizare a mișcărilor inspiratorii și expiratorii. Gimnastica respiratorie trebuie
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]