567 matches
-
modernă) și arabă dialectala (dialectele magrebit, egiptean, siro-palestinian, irakian, dialectele peninsulare etc.); unii lingviști afirmă că dialectele arabe sînt de fapt limbi de sine stătătoare, ca în cazul limbilor romanice, descendente din latină familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; flexionara; VSO arabă abjad, derivată din alfabetul fenician; notează doar consoanele; semne diacritice hamza și cifre arabe; se scrie de la dreapta la stînga 16. aragoneza O Aragon (Spania); dialect spaniol vorbit în provinciile Aragon și Huesca; statut controversat: unii lingviști îl
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
autoproclamat republică independența, dar nu este recunoscută de comunitatea internațională) / N Rusia, SUA, Franța, Georgia, Iran, Israel, Ucraina, Argentina, Liban, Siria, Turcia, Canada, Australia, Cipru, Polonia, România; ipotetica ramură greco-armeană în cadrul proto-indo-europenei, comparabilă cu cea italo-celtică familia indo-europeană, limba izolată; flexionara; ordine liberă; ergativă; SOV; adj. - subst.; limba satem. Îndepărtare de tipologia indo-europeană: din limba sintetică flexionara în faza veche a devenit analitică și aglutinanta, apropiindu-se de limbile turcice siriacă, greacă, persana (în trecut); armeana, scriere proprie cu 36 de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Israel, Ucraina, Argentina, Liban, Siria, Turcia, Canada, Australia, Cipru, Polonia, România; ipotetica ramură greco-armeană în cadrul proto-indo-europenei, comparabilă cu cea italo-celtică familia indo-europeană, limba izolată; flexionara; ordine liberă; ergativă; SOV; adj. - subst.; limba satem. Îndepărtare de tipologia indo-europeană: din limba sintetică flexionara în faza veche a devenit analitică și aglutinanta, apropiindu-se de limbile turcice siriacă, greacă, persana (în trecut); armeana, scriere proprie cu 36 de semne, scrisă de la dreapta la stînga 20. asiriana LM Asiria antică; ramură sau dialect al limbii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
23. avestica LM , stă la baza vechii persane. Limba cărții sacre a zoroastrianismului, Avesta, cuprinzînd predici versificate (sec. VIII i.C.) atribuite lui Zoroastru și imnuri și indicații ritualice mai recente familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian (apropiată de vedica), flexionara comparabilă cu greacă clasică și sanscrita avestica, provenită din alfabetul pahlevi 24. awadhi N / India, Nepal familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian est central; considerată și dialect hindi devanagari, kaithi 25. aymara O Bolivia, Peru / N Argentina, Chile; patru persoane
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
încercat mai întîi timp de șapte ani să le învețe limba, dar nu a reușit și s-a lăsat păgubaș. limba izolată, probabil rămășită a unui grup de limbi mediteraneene pre-indo-europene; unii lingviști o considera ibero-caucaziană; aglutinanta; ergativă; cu elemente flexionare și polisintetice; SOV + OVS; subst. - adj. latină 38. bașkira O Rep. Bașkira (Rusia) / N Kazahstan, Uzbekistan familia altaica, ramura turcica, grupul kipchak de nord; armonie vocalica; aglutinanta; SOV; adj. - subst. arabă, latină (în trecut), chirilica cu noua litere suplimentare 39
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
slavona românească), utilizate, cîteva secole, ca limbi de cult sau limbi oficiale. Două grupe de dialecte, de est (stă la baza limbii literare) și de vest; lingviștii bulgari consideră macedoneană un dialect bulgar familia indo-europeană, ramura slavă, grupul meridional; accentuala, flexionara, SVO; articol hotărît enclitic (că în română și albaneză); sistemul cazual a disparut (cu exceptia vocativului); bulgară nu are infinitiv (verbele apar în dicționar cu forma de indicativ prezent, pers. I, sg.) glagolitica, chirilica (după creștinare) 55. bundeli N India (Madhya
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
contactului dintre franceză și limbi autohtone latină 83. croată (sîrbo-croată) O Croația, Bosnia și Herțegovina / OR Șerbia (Voivodina) / N Muntenegru; este doar o variantă a limbii sîrbo-croate, comuna sîrbilor, croaților, bosniacilor și muntenegrenilor familia indo-europeană, ramura slavă, grupul meridional; accentuala; flexionara; SVO + ordine liberă latină 84. cumana LM vorbită pînă prin sec. XIV pe teritoriile actuale ale României și Ucrainei; cunoscută din Codex cumaniscus (1330) familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak transcriere latină 85. cușitică N Etiopia, Sudan, Somalia, Kenya familia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sec. al IX-lea) și s-a extins și în Norvegia, Normandia și Anglia; Fază veche a durat pînă în sec. al XIV-lea, iar fază medie pînă în sec. al XVI-lea familia indo-europeană, ramura germanica, grupul scandinav oriental; flexionara; SVO; adj. - subst. latină 90. diula (dyula, jula) limba vehiculara în Africa de Vest (Coasta de Fildeș, Burkina Faso, Mali, Ghana, Guineea) familia nigero-congoleză, ramura mandé, subramura mandinga; limba tonala latină, arabă și cu alfabet n'ko (cel mai bun alfabet pentru transcrierea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
-1300 i.C.), tîrzie (1300 i.C.-700 i.C.), demotica (sec. VII i.C.-sec. V d.C.), copta (sec. ÎI d.C.-sec. XVII d.C. - astăzi doar ca limbă liturgica a bisericii creștine de riț copt) familia afro-asiatică, ramura semito-hamitică; flexionara, VSO hieroglifica; hieroglifele erau folosite în texte că logograme, ideograme și fonograme 99. elamita LM Imperiul Elamit (Orientul Mijlociu, 2800-300 i.C.) izolată; posibilă legătură cu limbile dravidiene; aglutinanta cuneiforma elamita adaptată după cuneiforma sumero-akkadiană 100. enet N Rusia (Siberia, Laponia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
marginale (Cornwall, Wales, Scoția).340 Engleză veche (450-1100): eposul eroic Beowulf, cu amestec de elemente păgîne și creștine. Alfred cel Mare (sfîrșitul sec. IX) unifica Anglia, iar dialectal saxon de vest devine limba literară. Engleză veche a fost o limbă flexionara sintetică. Din sec. XIV dialectul londonez devine limba literară (opera lui Chaucer, traducerea Bibliei de J. Wychip etc.). Profundă mutație tipologica: trece de la tipul flexionar sintetic din engleză veche, la un caracter analitic, cu topica rigidă, în engleză medie și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Anglia, iar dialectal saxon de vest devine limba literară. Engleză veche a fost o limbă flexionara sintetică. Din sec. XIV dialectul londonez devine limba literară (opera lui Chaucer, traducerea Bibliei de J. Wychip etc.). Profundă mutație tipologica: trece de la tipul flexionar sintetic din engleză veche, la un caracter analitic, cu topica rigidă, în engleză medie și mai ales modernă. Unii o considera un fel de limbă mixtă, pentru că jumătate din vocabularul sau este de origine romanica, dar vocabularul de bază este
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
diastratice: vorbirea populară londoneză (cockney, cokenay, cokeney) și argoul (slang). Baza pentru numeroase variante de pidgin-english și creola engleză. Ogden și Richards au creat Basic English, o formă simplificată de engleză. familia indo-europeană, ramura germanica, grupul occidental, subgrupul anglo-frizon; accentuala; flexionara; SVO; a trecut de la tipul sintetic, flexionar din engleză veche, la un caracter tot mai analitic, cu o topica rigidă, în engleză medie și modernă vechea engleză: runica germanica, apoi latină, adusă de scribii irlandezi în sec. VIII. Ortografie etimologica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și argoul (slang). Baza pentru numeroase variante de pidgin-english și creola engleză. Ogden și Richards au creat Basic English, o formă simplificată de engleză. familia indo-europeană, ramura germanica, grupul occidental, subgrupul anglo-frizon; accentuala; flexionara; SVO; a trecut de la tipul sintetic, flexionar din engleză veche, la un caracter tot mai analitic, cu o topica rigidă, în engleză medie și modernă vechea engleză: runica germanica, apoi latină, adusă de scribii irlandezi în sec. VIII. Ortografie etimologica (nu există corespondență între ortografie și pronunțarea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
orașelor Tallin și Tartu; texte religioase tipărite în sec. al XVI-lea; limba literară se constituie în sec. al XIX-lea; puternică influență din partea limbii germane familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; formă de tranziție între limbile aglutinante și cele flexionare; trei durăte vocalice și consonantice; SVO; adj. - subst. latină cu diacritice suplimentare 105. etrusca LM, vorbită între sec. VIII i.C. - sec. ÎI i.C. în Etruria (Italia centrală de astăzi) probabil ne-indo-europeană, aglutinanta etrusca, de influență grecească 106. ewe
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1. grupul american: SUA - Louisiana (créole louisianais), Haiti (haïtien), Antile (guadeloupéen, dominiquais, martiniquais, sainte-lucien, trinidadien), Guyana Franceză (guyanais), Brazilia - Amapa (karipúna), 2. grupul din Oceanul Indian: créole bourbonnais (seychellois, réunionnais, mauricien, rodriguais), 3. Oceanul Pacific: tayo (Noua-Caledonie) familia indo-europeană, ramura romanica; SVO; flexionara; silabica; caracter etimologic al ortografiei (reflectă pronunțarea de acum cinci secole); limba romanica cu cea mai divergență evoluție latină 114. francică LM în sec. VIII d.C. Limba francilor s-a vorbit într-o zonă care cuprinde părți din Germania, Belgia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
familia nigero-congoleză, ramura altaico-congoleză, grupul atlantic occidental; aglutinanta; SVO arabă magrebiană, latină 119. galeza (cymraeq) O Țară Galilor Cymraeg, Kymrisch. Cele mai vechi texte din sec. XII. Literatura medievală de mare înflorire și diversitate. familia indo-europeană, ramura celtica, grupul britonic; flexionara, VSO latină 120. galica (gaulois) LM, vorbită pînă în sec. V d.C. în Galia; înlocuită treptat de latină (sec. I - IV d.C.) care, la rîndul ei, s-a transformat în franceză și occitană familia indo-europeană, ramura celtica, grupul continental puternică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
că limba uzuală. În România se mai vorbesc graiuri săsești (saxone) în Transilvania și șvăbești (suabe) în Banat de către o populatie germană altădată numeroasă. O colonizare austriacă a existat și în Bucovina familia indo-europeană, ramura germanica, grupul germanic occidental, accentuala; flexionara; V2; SOV runica, gotica, latină (din sec. VIII); pînă prin 1940 a fost tipărită în scriere gotica (Fraktur) și scrisă în sütterlin (diferite versiuni de scriere latină) 126. gheză (etiopiana veche, ge'ez) Etiopia, Eritreea; astăzi limba liturgica folosită de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Livius s. a. Latină post-clasică (după sec. al IV-lea) Latină medievală, latină ecleziastica (catolicism), latină scolastica, neolatina. Latină populară (vulgara), folosită în paralel cu latină clasică, s-a transformat (sec. VII-VIII) în limbi romanice. familia iando-europeană, ramura italica, grupul latino-falisc; flexionara, SOV latină, derivată din scrierea etrusca, derivată, la rîndul ei, din scrierea greacă 215. letona O Letonia; limba conservatoare, apropiată de indo-europeană primitivă, dar ceva mai inovatoarea decît lituaniana. Prima atestare, cu alfabet gotic: Tatăl nostru, din 1526. familia indo-europeană, ramura
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din scrierea etrusca, derivată, la rîndul ei, din scrierea greacă 215. letona O Letonia; limba conservatoare, apropiată de indo-europeană primitivă, dar ceva mai inovatoarea decît lituaniana. Prima atestare, cu alfabet gotic: Tatăl nostru, din 1526. familia indo-europeană, ramura slavă, grupul baltic; flexionara; SVO; adj. - subst. gotica (în trecut), latină îmbogățita cu semne diacritice 216. lezghină N Daghestan (Rusia), Azerbaidjan familia caucaziana, ramura nakho-daghestaneză, grupul lezghian; SVO; adj. - subst. arabă (în trecut), chirilica 217. lidiana LM; vorbită în Lidia antică (Anatolia occidentală) între
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Similitudini surprinzătoare cu forme din sanscrita vedica și din greacă homerica. Prima tipăritura, cu alfabet gotic, un catehism luteran din 1547. Limba literară modernă - dupa 1700. În poezia populară, cîntece numite dainas, asemănate cu doina românească. familia indo-europeană, ramura baltica; flexionara; SVO latină cu semne diacritice 223. livonă (liv) N Letonia; intens vorbită în Livonia medievală; integrarea Letoniei în Imperiul Sovietic după al doilea război mondial duce la o marginalizare a livonei; declarată limba dispărută o dată cu moartea ultimului vorbitor, Kristina Grizelda
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
grupul finic; SVO; adj. - subst. latină; din 1940 limba nescrisa 224. luhya N Kenya familia nigero-congoleză, ramura benue-congo, grupul bantu latină 225. luo (dholuo) N Kenya, Tanzania familia nilo-sahariană, ramura nilotica occidentală, grupul luo; tonala (tonalitate literară + tonalitate gramaticala); SVO; flexionara latină 226. luvită LM; vorbită în Imperiul Hitit (Anatolia) în mileniul ÎI i.C. familia indo-europeană, ramura anatoliană cuneiforma, apoi hieroglifica proprie 227. luxemburgheza O Luxemburg / N Belgia, Franța, Germania familia indo-europeană, ramura germanica occidentală, grupul franconic; accentuala; SVO latină
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limba semitica din Uniunea Europeană; origine arabă + superstraturile italian (sicilian) și, în mai mică măsură, francez; considerată și dialect al limbii arabe, forma creola a acesteia sau limba mixtă marea familie afro-asiatică, familia semito-hamitică, ramura semitica, grupul arab magrebian, subgrupul siculo-arab; flexionara; SVO latină cu diacritice suplimentare; singură limba semitica ce utilizează un alfabet latin 239. manciuriana (manchu, mandju) N Chină (Manciuria); pe cale de dispariție; este singura limba tungusă cu forma literară din sec. XVII și istorie scrisă familia altaica, ramura tungusă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
hieroglifica logosilabarică în care simbolurile grafice pot fi folosite ca logograme sau că silabe (glife maya); perioadă coloniala și postcolonială: latină 250. mehri N Yemen, Oman, Kuweit; limba în pericol de dispariție; vorbitori bilingvi familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul sudarabic; flexionara; SVO lipsită de scriere 251. meitei (manipuri) O India (Manipur) / N Myanmar (Birmania) și Bangladesh; există trei sufixe diferite care se atașează numelor și pronumelor: un sufix pentru entitatea care controleaza acțiunea (inclusiv forțele naturii), alt sufix pentru entitatea animată
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu drepturi egale: 1. nynorsk ("neo-norvegiana"), numită landsmål ("limba națională" înainte de 1930) și 2. bokmal ("limba cărții") anterior numită riksmål ("limba țării"), un amestec de daneză și norvegiană. Peste 85% dintre norvegieni folosesc bokmal. familia indo-europeană, ramura germanica, grupul scandinav; flexionara; SVO; adj. -subst. runica nouă (din sec. VIII); latină (din sec. XI) 273. nubiană N Egipt, Sudan; în vechea nubiană (pînă în sec. XV) s-au păstrat manuscrise creștine familia nilo-sahariană, ramura sudaneza orientala, grupul nubian; tonala; SOV copta modificată
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din Orléans) datează din anul 1000. Cel mai vechi text integral în occitană este o depoziție juridică din 1102. Unii lingviști vorbesc de francoprovensală că de o limbă intermediară între franceză și occitană. familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic; accentuala; flexionara; SVO; silabica latină 276. ojibwe OR Canada, SUA; una din cele mai importante limbi amerindiene din America de Nord prin numărul vorbitorilor și diversitatea dialectala limba amerindiana, familia algonkina, ramura ojibwe-potawatomi; polisintetica, cu rol important al sufixelor; distincție de gen animat/inanimat
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]