2,299 matches
-
m-am născut-Iubire! Altul mai presus pe lume nu-i! De-i plină Biblioteca mea de cărți Și prieteni am, e-adevărat, puțini, Cei mulți au pribegit pe alte hărți, Copaci cu Dorul după rădăcini... A dat melancolia printre sturzi, Fluierul lor în suflet îmi pătrunde- Te uiți la mine, ochii tăi sunt uzi Și cade rouă-n ierburile crude... Referință Bibliografică: Dacă sunt trist... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 909, Anul III, 27 iunie 2013. Drepturi
DACĂ SUNT TRIST... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364014_a_365343]
-
o arhivă. Este cunoscut faptul că zamolsianismul, ca înțelepciune străveche a cunoașterii și a continuității tradițiilor orale prin care tradițiile și legile morale dăinuiau prin versuri cîntate prin viu grai de oameni în acompaniament de instrumente ancestrale precum naiul și fluierul, a statuat din folclor o adevărată academie nemuritoare. Cei cu memoria prodigioasă au adăpostit de prigoanele religioase ale modei întunecatelor vremuri înțelepciunea în folclorul tradițional, ca într-o biserică de suflet a unor adevărați preoți zamolsieni. Dacă putem afirma cu
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > FRAGMENT DE APRILIE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1504 din 12 februarie 2015 Toate Articolele Autorului FRAGMENT DE APRILIE Cântă fluiere și naiuri, Mozaic de flori pe plaiuri, Zdrențele de vată zboară De prin sălcii prima oară. Păpădii cu frunze late Gem în aur îmbrăcate, Panseluțe zâmbitoare Fură razele de soare . Și în plisc, din sud aduce, Ignorând furtuni năluce, Barza
FRAGMENT DE APRILIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363027_a_364356]
-
stânca numită Țurțudan mai veghează asupra acestor meleaguri. De fapt întreaga Valea Lotrului cu localitățile Brezoi, Malaia, Ciunget și Voineasa constituiau un ansamblu de datini, obiceiuri și tradiții populare, cu colinde de sărbători, dar și cu păstori ce doineau din fluier sau caval purtându-și turmele de mioare pe culmile munților Lotrului și Căpățânii până la golurile alpine unde vara se întind covoare roșii de bujor de munte. Drumul național șerpuiește printre munți, pe lângă vale și deodată, după o curbă, la Brădișor
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
deasupra ei, “la pik”[iv] cum spun marinarii, am lăsat să se liniștească barca pentru a mă orienta și a găsi corect poziția acesteia față de unde văzusem malul ultima dată. Speram că mă îndrept în direcția bună și suflam în fluier să audă ceilalți colegi în ce zonă sunt, dar nici eu nu-i auzeam pe ei. Din cauza densității ceței, nici sirena n-o puteam identifica, parcă era în altă direcție decât cea normală. Încercam zadarnic să percep vreun zgomot al
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
moment. Încetasem să mai fiu speriat că luasem drumul spre larg, spre necunoscut. Se știe că-n acest caz, nu aveai niciun mijloc de-a te face anunțat în cazul unei eventuale rătăciri pe mare, pe timp de ceață, decât fluierul și așteptarea ca ceața să se ridice. Mai erau cazuri când colegii te așteptau pe mal și văzând că nu ai sosit, sau nu apăreai cu barca, anunțau grănicerii ca să te caute. Eram liniștit, nu mai conta unde ieșeam. Numai
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
a frumoasei Monica. La sugestia și rugămintea Rodicăi Rodean, am fost nevoit să accept rolul judecătorului și am îmbrăcat roba oferită de Gabriela Maxim, am primit ciocanul de lemn - care de fapt era un ciocan pentru bătut șnițele - și un fluier metalic de arbitru prin care-mi întăream autoritatea față de publicul numeros și extrem de gălăgios, venit să asiste la un astfel de proces răsunător, dat fiind calitatea și poziția socială a împricinaților. În acest fel s-a asigurat și principiul publicității
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
-i din când în când o ocheadă furișă. La capătul pârtiei intrară printre mulți brazi și alți copaci împodobiți cu beteală, globuri și cu fel și fel de podoabe strălucitoare. Pe lângă ei erau așezați lăutarii care cântau la viori, la fluiere, cimpoaie și la alte instrumente muzicale. Pe alocuri, câțiva curieri, cărora Moșul le dăduse liber, fiindcă veniseră din călătorii îndepărtate și fuseseră obosiți, construiseră oameni de zăpadă, care păreau că zâmbesc. Undeva, la câțiva pași de Moșul, era și faimoasa
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
Visul acela nu a putut fi transpus în realitate din motive financiare. Consolarea a apărut atunci când am reușit să-l înlocuiesc prin frecventarea hobbyului amintit și numit arbitru de fotbal. După cutremurul din 1977, am reușit să-mi cumpăr un fluier „Gold cup” englezesc, costul lui însemnând o sumă peste puterile mele. Cu toate acestea n-am dat înapoi și, a trebuit să arbitrez câteva meciuri prin Campionatul Județean să pot achita fluierul. Poate că ar fi trebuit să încep cu
DUMITRU K NEGOIŢĂ de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362440_a_363769]
-
din 1977, am reușit să-mi cumpăr un fluier „Gold cup” englezesc, costul lui însemnând o sumă peste puterile mele. Cu toate acestea n-am dat înapoi și, a trebuit să arbitrez câteva meciuri prin Campionatul Județean să pot achita fluierul. Poate că ar fi trebuit să încep cu pasiunea pentru numismatică, ținând cont că primul joc al copilăriei mele a fost jocul cu medaliile. Să nu vă închipuiți că în acest joc al copilăriei aveam medaliile bunicului, erou în Primul
DUMITRU K NEGOIŢĂ de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362440_a_363769]
-
ne-nțelesuri / prin cuante-corzi ajuns pe pisc / în legătura mea cu Hermes / sunt inspirat / tăinui / nu risc» - p. 27); etc. Pe valea „bucuriei cuantice“ a textelor achimesciene, liricul Eu / Erou, surprinzător, știe și a doini „microcosmic-desăvârșit“, acompaniat cu foc de fluierele de soc / os ale Daciei (nu dintre „gasteropodele din Râpa Uvedenrode“): «jos în vale sub vâlcele / cuante reci / din rouă curg / (s-au desprins de pe smicele) / bem din ele / eu și-un murg // [...] / verde crud / verde sălbatic / drumul soarelui prin
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
se făcea din ce în ce mai albastră până la ultimul nor. A ÎNFLORIT CIREȘUL UITÂND SĂ ÎNFRUNZEASCĂ Astă toamnă cireșul ce l-am numit al nostru și-a scuturat toate cuvintele, frunză cu frunză, apus cu apus. Acum, de după lună, oile albe cobor prin fluier de stână să ne bea ecoul din șipotul spus pe izvor. Cireșul nostru, ce știe de tace? Dar și noi tăcem - mână în mână... Și câte-aș avea ca să-ți spun, că nu ne-am văzut de un dor! Un
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
anul 2003 pe: www.poezie.ro și www.romanialibera.com . Volume publicate: „Trăgând înapoi o noapte”, Editura CuArt, Slatina, 2008, „Polen de gând albastru”, Editura Bibliotheca, 2009, „Plouă în hohote”, Editura Bibliotheca, 2010 și volumele bilingve (română-engleză) „Despletitele dimineți” și Fluier de anotimp, Editura Bibliotheca, 2011. La Editura Amanda Edit publică volumul bilingv (română-albaneză), „Pereții cuvântului”, 2011. În anul 2012 publică volumele bilingve (română-engleză), „Salvat de un mugur” și „Ultimul impact”, Editura Bibliotheca, unde publică și volumul trilingv (română-engleză-franceză), „Secunda celestă
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361178_a_362507]
-
care doresc să detaliați: sentimentele care v-au inspirat să creați și să cântați tuturor românilor? Steliana Sima: Când eram foarte mică, parcă-l văd pe un unchi de-al meu (fratele bunicului) care stătea la poartă și cânta din fluier și caval cu atâta patimă, că puțini erau cei care treceu pe drum să nu-i dea bună ziua și să se oprească pentru câteva minurte să-l asculte. Sigur că tot ce facem în viață și, nu totdeauna, dorințele noastre
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
poartă pe palme alteori mă calcă în picioare dar eu mă ridic, mă îndrept și mă scutur cred că am ajuns un bolnav dependent de propia lui boală. m-am îmbolnăvit de poezie precum păsările de cântec precum doina de fluier precum aripa de pasăre precum inima de iubire. m-am îmbolnăvit de poezie o boală de care nu pot să mă vindec de care însă nici eu nu știu încă dacă aș dori vreodată să mă vindec. Referință Bibliografica: m-
M-AM ÎMBOLNĂVIT DE POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360792_a_362121]
-
de folos în lupta cu ursul. Undeva, într-un luminiș de pe malul apei, lângă primul baraj al lacului Șuța, domnișanii își aleg loc de tabără și de distracție. Freamătul pădurii se împreună cu răsunetul tălăngilor și al doinelor păstorilor, rostuite din fluiere și cavale. În văzduh, plutesc vulturii, atotstăpânitorii acestor ținuturi muntoase, de unde zărești frumusețile de basm ale Căldării Moldoveanului. Începe distracția. Focul mare pârjolește berbecuțul la proțap, în timp ce, agățat de crăcane, fierbe tuciul imens în care femeile mestecă cu făcălețul mămăliga
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
primarul. O noapte de pomină. Distracție pe cinste. Așa se întâmplă de fiecare dată, în fiecare an. E sărbătoarea urcării oilor la munte, în Brătila, Drăghina, Valea Rea, până sus, în Moldoveanu. Rapsodul satului le cântă celor de la petrecere din fluier, caval ori clarinet, brâuri, sârbe, jocuri de doi, pe ritmul cărora țăranii noștri, bărbați voinici și femei frumoase, toți roșii în obraz, bat poiana înverzită fără să simtă oboseala. Zorile se ivesc de după munți, aprinzând răsăritul. Săgeți de foc brăzdează
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
se zărește crâmpei de nor și nici măcar o abureală de vânt nu se simte în văzduh. Pe imașuri stau oile, îngrămădite unele în altele, ca să-și facă umbră. Ciobanii, tolăniți și ei pe iarbă, la umbră, îngână o doină din fluier. Este un tablou idilic, cum este zugrăvit și în poezie: „La șipot vine copilița, Cu păr desprins, cu umeri goi, Își umple până-n ochi cofița Și fuge repede-napoi. Din ce în ce, căldura crește Și toate ramurile tac Prin
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
din strune în nopțile albastre și nebune suntem doar noi într-a iubirii arca. cu pielea precum crinii parfumata cu netezimea albă de sub palmă e clipă ce la-amoruri mă îndeamnă cu bucuria că a mea ești toată. ți-e gâtul fluier, gura ți-e izvor de-amorul nesfârșit și armonie ești toată doar prilej de bucurie un suflet plin de dragoste și dor. femeie te deschizi precum o floare pe trupul tău când pui o sărutare. Referință Bibliografica: e trupul tău
E TRUPUL TĂU A GURII MELE HARPĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360891_a_362220]
-
soartă tragică mai smulge încă lacrimi din ochișorii copiilor. Un personaj real existent în toate satele românești, mai ales în cele de munte. Fiecare sat își are Fefeleaga lui, chiar dacă personajul este masculin. Dis-de dimineața, vara, auzeai pe ulițele Domneștiului, fluierul melodios, chiar corect muzical, al truditorului Nae lu' Doguță, fredonându-și cântecul din buzele arse, fie de arșițe, fie de geruri: „Pe sub deal, pe sub pădure/ Trec fetițele la mure/Zărzărea, zărzărea, zărzărică, zărzărea/ Pe la poarta mândrei mele, Ionel trecea”. Când
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
sunt și surorile”?. După un moment de tăcere, a suspinat adânc și îmi spuse: „Neluțule, acolo îmi lipsesc multe, care nu țin de baza materială. Îmi lipsești tu, familia Mitucă, Năică Avram, îmi lipsește cântecul cucului primăvara, îmi lipsește chiar fluierul lui Nae lu' Doguță”. Am rămas surprins de răspunsul romantic al marelui om și medic Teja Papahagi... Îi lipsea chiar fluierul acestui truditor al Domneștiului. Și așa, într-o zi, apune soarele peste ochii bolnavi și istoviți, care de-abia
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
țin de baza materială. Îmi lipsești tu, familia Mitucă, Năică Avram, îmi lipsește cântecul cucului primăvara, îmi lipsește chiar fluierul lui Nae lu' Doguță”. Am rămas surprins de răspunsul romantic al marelui om și medic Teja Papahagi... Îi lipsea chiar fluierul acestui truditor al Domneștiului. Și așa, într-o zi, apune soarele peste ochii bolnavi și istoviți, care de-abia mai zăreau ai lui Năică lu' Doguță. Fluierul său, care de o viață fredona „zărzărică, zăr �zărea” a încetat să mai
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
de răspunsul romantic al marelui om și medic Teja Papahagi... Îi lipsea chiar fluierul acestui truditor al Domneștiului. Și așa, într-o zi, apune soarele peste ochii bolnavi și istoviți, care de-abia mai zăreau ai lui Năică lu' Doguță. Fluierul său, care de o viață fredona „zărzărică, zăr �zărea” a încetat să mai răsune pe străzile Domneștiului. S-a stins acea luminiță din viața satului. S-a stricat acea rotiță din marele angrenaj al localității. Ca orice mu �ri �tor
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
soartă tragică mai smulge încă lacrimi din ochișorii copiilor. Un personaj real existent în toate satele românești, mai ales în cele de munte. Fiecare sat își are Fefeleaga lui, chiar dacă personajul este masculin. Dis-de dimineața, vara, auzeai pe ulițele Domneștiului, fluierul melodios, chiar corect muzical, al truditorului Nae lu' Doguță, fredonându-și cântecul din buzele arse, fie de arșițe, fie de geruri: „Pe sub deal, pe sub pădure/ Trec fetițele la mure/Zărzărea, zărzărea, zărzărică, zărzărea/ Pe la poarta mândrei mele, Ionel trecea”. Când
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
sunt și surorile”?. După un moment de tăcere, a suspinat adânc și îmi spuse: „Neluțule, acolo îmi lipsesc multe, care nu țin de baza materială. Îmi lipsești tu, familia Mitucă, Năică Avram, îmi lipsește cântecul cucului primăvara, îmi lipsește chiar fluierul lui Nae lu' Doguță”. Am rămas surprins de răspunsul romantic al marelui om și medic Teja Papahagi... Îi lipsea chiar fluierul acestui truditor al Domneștiului. Și așa, într-o zi, apune soarele peste ochii bolnavi și istoviți, care de-abia
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]