1,019 matches
-
în zile, Dar, chiar și-așa, unii nu-și află locul Și clipele se scurg iar, inutile. Doar, undeva, neostoit e focul Ce mistuie tot suflete fragile. GUTUI Cu-arome tari, mireasmă amăruie Ne-ademenește toamna și ne-mbie, Culori foșnesc în frunza ruginie Și-i miezul cald și galben în gutuie. Iar vinul cântă și se-așează-n vie, Tristețile le-alungă și le-ncuie. Și totuși, toamna-aceasta încă nu e Așa cum am visat și-am vrea să fie. S-aștepte
TOAMNA BOGATĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342991_a_344320]
-
mână din bocet ca și cum plouă și cresc cimitire. Ca și cum pun ceară pe fruntea mea de copil. Plec, stând atât de alături, în același aer al camerei, trecând mut și aspru prin amândoi, hrănindu-ne deopotrivă bătăile nevrednicei inimi. Auzi cum foșnește, auzi, dragul meu, timpul? Îmbătrânesc într-o carte nescrisă cenușile vremilor noastre, oase albe, praf, iertându-se... (Camelia Radulian) Referință Bibliografică: APROAPE FRUNZĂ, APROAPE NIMIC / Camelia Radulian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1607, Anul V, 26 mai 2015. Drepturi
APROAPE FRUNZĂ, APROAPE NIMIC de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343299_a_344628]
-
ne ajute când ni-e greu. RECONSTITUIRE Păstorii traci îmi năvălesc în gând, Când mierla zboară iar înspre pământ. Când roua spală limbile de clopot Ce-n dangăt mut, adăpostesc un ropot. Soarele ocru îmi pătrunde în gânduri, Care lin foșnesc adiate de vânturi. Între molcome dealuri PACEA domnește, O nouă generație izbândește. CĂLĂTORIE ÎN TIMP In Memoriam Mihai Eminescu Pe-alesele ținuturi o boare trece-un mugur la margine de codru însuflețește firea, un gând de nemurire străbate asfințitul legat
POEZII INEDITE de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343430_a_344759]
-
custură mică de tăiat pâine sau ce s-o mai nimeri. Așa făcu. Știa pădurea ca-n palmă încă de mic. Nu va fi singur. Va fi la adăpost, iar pat, coșciugul... O apucă înspre codru. Dintr-acolo păsări nevăzute foșneau și ciripeau prin frunzișuri. La-nceput, îndemnă, căci purta în suflet speranța că bine a făcut de-a urmat visul. Mai ales că-și luase cu sine și patul veșniciei, nădăjduia s-o țină pe-A nedorită departe... Mângâiat de
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
Acasa > Poeme > Emotie > ZILE PLUMBURII Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2229 din 06 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Demult uscat, covorul moale, Nu-ți mai foșnește sub picior, Nici ale noastre inimi goale, Când se-mpleteau, oftând ușor. Și parcă focul firii tale S-a domolit de-atâta dor, Când plânge-n jur o tristă vale, Unde-alergam cuprinși de-amor. Străine-mi par toate din casă
ZILE PLUMBURII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344177_a_345506]
-
o rază lină zarea îmi brodează zborul și plutesc atingând covor de humă jilț domnesc înălțat în zi cu brumă și păzit de-o zână bună pe furtună cârmuiesc strivind între pleoape visul mă-nvior și m-aștern în paradisul doar foșnind marea cu valul pun la căpătâi calvarul și tâlcul cuvintelor topesc iernile de gheață ce-mi înhață altă plecare-n pustii ca să știi rătăcesc ades prin volburi veghea în adânc de scorburi multe alte haiducii-n veșnicii virtuții i-s
RISIPIRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343512_a_344841]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > CĂRAREA SECRETĂ Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 626 din 17 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Toamna, îmi place să cutreier codrul pe poteci ascunse sub covoare din frunze ce foșnesc plăcut sub tălpi. Mi-e dragă pădurea în toate anotimpurile, dar în toamnă devine magică, semănând cu un tablou pictat în nuanțe de galben, maro, verde gălbui și ruginiu. Vântul, ce adie plăcut, aduce de pe dealuri miresme de struguri copți
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343572_a_344901]
-
Autorului Am primit poemul îmbrăcat în crini, Versuri înflorite chiar în trandafiri, Cerul alergând după o călimară Să scrie cu pace clipa cea de ceară... Verdele a crescut și la mine-n suflet Uneori aud chiar al ierbii umblet, Frunzele foșnind toate a tinerețe, Eu cu resemnare le mai dau binețe... Câmpul a cuprins și apusu-n poală Spicele de grâu, vântul le răscoală Strânge-n brațe cerul, cât de dor i-a fost Sprinjin în nevoi chiar și adăpost... Au
POEM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377391_a_378720]
-
copilă, în ce lume-ai dispărut? Nu vreau să te pierd, revino! Pentru ce mă părăsești!... Nu răspunzi!... O, ești pierdută și te-ai îmbătat de dor? Te aud, când trezită din visare îmi prinzi viață și cobori. Frunza codrilor foșnește,-adormitor, iar zefirul iubitor Vine-n calea ta, prințesă, ca să-ți dea parfum de flori. Te stropește precum roua cu miresme-amețitoare; Strai de nuferi îți oferă, să te-mbraci ca o mireasă; Și în pas regal tu-mi treci peste
VIOARA, de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377515_a_378844]
-
un geam Ce-mi strânge stele ca pe dinamite. Adorm tăcut în vechiul balansoar Cu foc aprins în goala mea odaie. Pâlpâie flacăra furată de un jar Stârnind în urmă mare vâlvătaie. Tot ațipesc ținînd ziaru-n brațe Dar simt covor foșnind cumva hilar. Și văd iubirea-mi prinsă între ațe Pe un genunchi zâmbindu-mi prea bizar. Eu simt cum fericirea îmi aprinde Scântei în ochi dar cu sclipiri de foc. Și îți văd mâna pură ce se-ntinde Vrăjindu-mă
OCHII TĂI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378331_a_379660]
-
un geam Ce-mi strânge stele ca pe dinamite. Adorm tăcut în vechiul balansoar Cu foc aprins în goala mea odaie. Pâlpâie flacăra furată de un jar Stârnind în urmă mare vâlvătaie. Tot ațipesc ținînd ziaru-n brațe Dar simt covor foșnind cumva hilar. Și văd iubirea-mi prinsă între ațe Pe un genunchi zâmbindu-mi prea bizar. Eu simt cum fericirea îmi aprinde Scântei în ochi dar cu sclipiri de foc. Și îți văd mâna pură ce se-ntinde Vrăjindu-mă
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
luna curge veșnic pe un geamCe-mi strânge stele ca pe dinamite.Adorm tăcut în vechiul balansoarCu foc aprins în goala mea odaie.Pâlpâie flacăra furată de un jarStârnind în urmă mare vâlvătaie.Tot ațipesc ținînd ziaru-n brațeDar simt covor foșnind cumva hilar.Și văd iubirea-mi prinsă între ațePe un genunchi zâmbindu-mi prea bizar.Eu simt cum fericirea îmi aprindeScântei în ochi dar cu sclipiri de foc.Și îți văd mâna pură ce se-ntindeVrăjindu-mă cumva să i-au un
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
visat și mi- e dor, Cu ochii tăi verzi și frumoși De aici, dintre umeri de nor, Dintre brazi și munții stâncoși. Dorul e viu, mătăsos și curat Și mă- mbracă- n mantii discrete Cu țesături de tafta si brocart Foșnind unduios în trupu- mi și-n plete. Te simt, te port, te duc cu mine oriunde Ești în genele mele și- n suflet... Aici e un colț de rai ca la tine, de unde, În vis îmi apari, comoara mea din
DE DOR... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378989_a_380318]
-
la marginea unui drum de pădure pe un trunchi bătrân de copac doborât de ani și ani, o bătrânică suptă de gânduri și timpul care i-a încrețit fruntea. Era atât de tristă încât și frunzele copacilor care mai ieri foșneau în slavă, în acel moment foșneau în văgăună. Îngerașul, văzând-o, a înțeles suferința ei încrâncenată. A bătut de trei ori din aripioarele sale și ca din pământ în fața ei s-a arătat o casă micuță cu pridvor și mușcate
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
pe un trunchi bătrân de copac doborât de ani și ani, o bătrânică suptă de gânduri și timpul care i-a încrețit fruntea. Era atât de tristă încât și frunzele copacilor care mai ieri foșneau în slavă, în acel moment foșneau în văgăună. Îngerașul, văzând-o, a înțeles suferința ei încrâncenată. A bătut de trei ori din aripioarele sale și ca din pământ în fața ei s-a arătat o casă micuță cu pridvor și mușcate roșii la ferestre. Pe poteca din
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
Acasa > Stihuri > Semne > COPAC CU RAMURA BETEAGĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Ți-i ramura beteagă? 'ntreabă vântul Copacul răstignit de'nsingurare. Ba, nicidecum! I-a'ntors foșnind cuvântul, S-a gârbovit de'atâta căutare. Purtat-a muguri, frunze și-apoi rodul, Ferindu-l de urgii ori de sminteala Hultanilor cu cioc, ori de norodul Ce-ar fi voit să-i fure-agoniseala. Căci poama sa, nu-i una
COPAC CU RAMURA BETEAGĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379953_a_381282]
-
Covali Publicat în: Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Înfloresc primăverile mele în livezi ce în suflet le port când în chip de icar, către stele, orice vis zboară fără efort. Codrii dragi de zefir se-nfioară foșnind tandri în inima mea, când încep ghiocei să apară, ignorând orice frig și-orice-nea. Simt în gânduri și-n trup dans de focuri care ruguri în ele aprind, luminând înnoptatele locuri unde-ascult al speranței colind. E o forfotă plină de viață
FORFOTĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379975_a_381304]
-
ce cornițe ! - Da, puiule, Dumnezeu a făcut creaturile Sale să fie minunate, să te bucuri când le vezi în pădure. Să fie lumea cât mai frumoasă, să vină copiii cu drag s-o vadă ! Căpriorul dispăru în desiș. Dar ceva foșni printre tufe. A, nu fusese decât o pasăre, un sturz. Pasăre vioaie, pestriță, se topi și ea repede în tufăriș. Mai încolo, copilul se aplecă și luă în mână ceva de jos. - Ce e asta, bunica ? - E un melc. Vezi
CU BUNICA LA FRAGI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379963_a_381292]
-
de fagi ce tainic mă atrag, Alerg apoi pe pagini de Scriptură, Să mă-ntâlnesc cu Domnul meu cel drag, În pilde vii, cuvintele-nțelepte, Îmi cercetează duhul veghetor Și-nmiresmat, mai urcă niște trepte Și-ngenuncheat, se-adapă din Izvor. Foșnesc pe ram în strânsă armonie, Frunzele-aprinse-n timp autumnal, Mahrama lor cu tentă ruginie, Vrea să aducă lumii un semnal, Înfiorate, sub cămăși de rouă Și mai apoi, sub brumă tremurând, Șoptesc suav: "Ne-așteapt-o lume nouă, Noi vom pleca de-aicea
VORBEȘTE CERUL de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381859_a_383188]
-
acelea dulci când vântul legăna soarele ca pe o floare de cicoare și când eu ascultam sunetele rupte din rai ale ciocârliei sub corul de îngeri ce cântau din alăute versete din Firdusi; s-au dus amiezile fermecate cu codrii foșnind, unde se auzeau centaurii urlând după hrană și unde timpul își purta cerul pe umeri ca într-o cupolă pictată de Bramante, s-au dus amiezile pline de vis când la margine de timp copilăria îmi făcea cu ochiul și
S-AU DUS AMIEZILE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382069_a_383398]
-
anii; Să luăm bomboane ne-ajungeau și banii, Nu cunoșteam dolarii și nici cenții. Și astăzi se mai strâng în parc puștanii, Dar nu te văd deloc ei, neatenții, Poate că sunt timizii sau prudenții Și nu aud, când treci, foșnind castanii. Și nici nu simt când umblă adierea, Cu aripi de răcoare, deloc calde, Prin aurul din părul tău ca mierea, Pe verdele din ochii-ți de smaralde. Doar în adâncul lor găsesc puterea, Din valurile care să mă scalde
MIERE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382082_a_383411]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ÎNTREBĂRI Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Auzi cum foșnesc codrii mei când sufletul tău îi adie, în timp ce încet îmi deschei cămașa iubirii și ție ți-o-ntind în speranța s-o iei. Nu vezi cum izvoarele curg spre inima ta ca spre-o mare, că-ncep, ca un nou
ÎNTREBÃRI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380413_a_381742]
-
vară-ai scris - plinind dorul... mii păduri ai aprins - torțe spre fire: munți cărunți - închinați de-atâta iubire! zăbovești - lin visând sfânt lumina e-n amurg - dar nu uiți viu altarul ai ars tot: fila ta-i Rădăcina ce-o foșnești întru Cartea și harul... i-auziți - în păduri - Dumnezeu cum citește ce-au scris frunzele Lui - timp de-o vară: file mii - sorți-făclii - răsfoiește și ce mândru-I: doar n-au scris...într-o doară! ...frunză tu - cât de demnă
POEME DE TOAMNĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380563_a_381892]
-
03 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Deschis-am azi poarta copilăriei... Un pici cu ochi de cer, senin cânta În curtea cu zorele, zâmbind zilei Prime din vară, practic, ziua sa! O carte-l aștepta în podul vechi, Alături, parfumând, foșnea un tei, Iar în grădină, cireșe-perechi Îi ofereau cei mai frumoși cercei, Visa pădurea plină de ciuperci, Ce-l aștepta, amirosind a iarbă, Fragi în poieni chemau printre poteci Desfășurate printre flori de nalbă, În minte, avea râul prins în
COPILĂRIE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379494_a_380823]
-
Cuprins de ardoare. Eram... tu și eu! Venise lumina În inimi novice, Rupsesem cortina Gândirii peltice Multiple dorințe Nespuse, dar clare Topeau necredințe De nopți seculare Valsa luna plină Cu-al zilelor astru În muzica lină Din ghiolul salmastru ........................ Nisipul foșnește Sub pași fericiți Și-o stea, fin clipește Spre îndrăgostiți... Dan Mitrache Referință Bibliografică: Pași pe nisip / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2028, Anul VI, 20 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dan Mitrache : Toate Drepturile
PAŞI PE NISIP de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379532_a_380861]