5,845 matches
-
panerului turtit... “ În final, figura lui Selim devine simbol, întruchipând o umanitate situată între coordonate spirituale azi dispărute. După melci, este, ca și Selim, tot o narațiune poetică având aspect de baladă. Atmosfera copilăriei e surprinsă între niște coordonate spirituale folclorice, în versuri cu metru de descîntec:”Când Păresimii, prin lunci,/ Răspândeau pietriș de-albine,/ Ne părea la toți mai bine:/ Țînci ursuzi,/ Desculți și uzi,/ Fetișcane/ ( Cozi plăvane )/ Înfășate-n lungi zăvelci,/ O porneau în turmă bleagă,/ Să culeagă/ ierburi
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Trei_oglinzi_paralele.html [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
și am vrea/ Trei prieteni, trei prieteni/ Să ne știe lumea așa//”... unde sunt „Varietățile” de altădată?! Televiziunea de atunci, așa cum era ea, era o albie pe care curgeau torente lirice muzicale de operă, operetă, balet, romanță sau de muzică folclorică și ușoară care parcă au intrat în pământ, un pământ brăzdat azi de uscăciune! Zisul folclor, zisa muzică ușoară de azi nu mai sunt ce erau! Iar opereta, opera, baletul nu mai sunt deloc la tv, pe când romanța e rară
OLIMPIA PANCIU. SENSIBILITATEA UNUI CÂNTEC REPARCURGE DRUMURILE MEMORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1424924861.html [Corola-blog/BlogPost/377275_a_378604]
-
vedea cu Exit Oz și Baba Dochia, cu accentul pe Exit Oz. De ce? Pentru că în momentul de față, formația timișoreană produce cea mai originală muzică românească (după noi), în care jazz-ul contemporan se împletește cu elemente psihedelice și motive folclorice, dând naștere unui gen aparte, de-a dreptul explorator și specific doar lor. 25-26 septembrie/ ora 22:00 Acces: 15 lei înainte, 10 lei după ora 2:00 I Feel Good - Pure Music Party @ Diesel Club Cei de la Diesel vă
City Party by http://www.zilesinopti.ro/articole/10295/city-party [Corola-blog/BlogPost/98982_a_100274]
-
Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, el nu face altceva decât, printr-un demers destul de temerar, să pedaleze pe sugestia călinesciană a dimensiunii poematice a oricărui basm, cu atât mai mult a unuia încărcat de permanentă și stringentă filozofie folclorică. Departe de patrie, poetul se identifică în mare măsură cu protagonistul pe care, odată cu înaintarea în vârstă, dorul îl răvășește până la strigăt. Celebrul și, totodată, tulburătorul basm citit în urmă cu doisprezece lustri l-a urmărit pe rescriptor toată viața
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ion_rosioru_rescrierea_ion_rosioru_1375165509.html [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
muzica. Foarte bine, pentru că un interpret, dacă este solicitat, mereu este între două drumuri. Fă bagajul, desfă bagajul! În mare parte conduc - ,,eu sunt șoferul meu” (râzând!). Și știți ce am observat ... mai ales după ce am ieșit pe piața muzical folclorică cu C.D.-urile? Înainte de-a le dărui iubitorilor de folclor, am avut plăcuta șansă, dar și un mare avantaj, de-a le asculta la C.D. din mașină. Călătorind, am avut timp și parcă și puterea de-a-mi da seama
INTERVIU REALIZAT DE CĂTRE VASILE BELE (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Rafila_barbos_mesager_al_sp_vasile_bele_1366361108.html [Corola-blog/BlogPost/345933_a_347262]
-
astfel de cântări, unul mai vechi, și acesta din primăvară - ,,Străin am fost cândva, Iisuse!”, la care ați făcut lansarea la Casa de Cultură o orașului Târgul Lăpuș. V-au fost alături colegi și prieteni de cântec, din toate zonele folclorice ale Maramureșului. Da! Un moment, dar și un eveniment, de excepție din viața mea. Nu credeam că se mai pot întâmpla și minuni. Prin această lansare către iubitorii acestui gen de cântări, am marcat și cei 60 de ani din
INTERVIU REALIZAT DE CĂTRE VASILE BELE (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Rafila_barbos_mesager_al_sp_vasile_bele_1366361108.html [Corola-blog/BlogPost/345933_a_347262]
-
mare ce l-a stăpânit toată viața? Sărmana bucătăreasă necunoscătoare, a spus celor ce au venit să-i ridice trupul neînsuflețit: „Vai ce „creștin” bun a mai fost!”) Autorul articolului cu pricina, pleacă de la faptul că marii cercetători ai miticismului folcloric, „eludează” (ascund deci, cu mult „tact”!) faptul că, crima nu se poate practic justifica... Eu știu însă că o crimă este un act înfăptuit, iar odată ce a fost înfăptuit, actul în sine (fără dorința de a ridiculiza cumva durerea ce
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dezgust_fata_de_folclorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
Fiecare cu ce-i pasă! Pe de altă parte, ca oricine cred, mă îndoiesc că un domn ca, Gabriel Liiceanu s-a convertit vreodată într-un fel de avocat al apărarii Baladelor, în fața mistificatorilor de aparențe, spre mascarea „crimelor” lucrărilor folclorice anonime! Bine, o fi și asta o părere! Eu însă am mai cules una, din cele spuse de Apostolul Pavel: „Sunt lucruri despre care te învață chiar și firea” și deci n-ar fi o prea mare nevoie de cultură
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dezgust_fata_de_folclorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
la Bimbiric". Dar cea mai intensă activitate a sa a fost a condeiului său pus la lucru și acesta a așternut frumoase creații din lumea muzicii populare, ca și când au fost izvorâte din vatra satului, a cules sau a prelucrat nestemate folclorice, reușind să ne transporte " În grădina Raiului folcloric" așa cum frumos și-a intitulat un valoros volum de culegeri de cântece din minunatul nostru folclor. La toate astea mai este de adăugat valoarea unor activități de organizare de spectacole și concursuri
GHIOROIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_1396344147.html [Corola-blog/BlogPost/354124_a_355453]
-
sa a fost a condeiului său pus la lucru și acesta a așternut frumoase creații din lumea muzicii populare, ca și când au fost izvorâte din vatra satului, a cules sau a prelucrat nestemate folclorice, reușind să ne transporte " În grădina Raiului folcloric" așa cum frumos și-a intitulat un valoros volum de culegeri de cântece din minunatul nostru folclor. La toate astea mai este de adăugat valoarea unor activități de organizare de spectacole și concursuri pe țară de primă importanță. Și pentru că bunul
GHIOROIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_1396344147.html [Corola-blog/BlogPost/354124_a_355453]
-
satul natal de pe dealurile vâlcene cu nume parcă din basm - Ghioroiu - de la care a împrumutat zestrea sufletească, dar și numele, Marin Voican-Ghioroiu ne spune: „am cules cu migală flori alese de pe Dealul Viilor, apoi le-am semănat în Grădina Raiului Folcloric spre a bucura pe dragii mei români cu melodii izvorâte din patimă și dor, din foșnetul frunzelor, murmurul izvoarelor, hăulitul fetelor, chiuitul flăcăilor la nunți și horele satului, să ofer iubitorilor de muzică populară câteva clipe de fericire pentru a
GHIOROIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_1396344147.html [Corola-blog/BlogPost/354124_a_355453]
-
și același suflu va fi aprins luceferi în artiștii generației lui Aurelian Andreescu și-n prințul lor pe vultur, nu pe cal, căci numai vulturul nu primește șeaua! „Aurelian Andreescu”, spune maestrul Benone Sinulescu (cei doi glăsuitori, unul de muzică folclorică și celălalt de muzică ușoară, sunt, fără să mire pe nimeni, doar că puțini o știu, rude de sânge), „este cea mai bună voce a muzicii ușoare românești; vocea muzicală a fost pentru Aurelian Andreescu un strai al sufletului, o
AURELIAN ANDREESCU. PRINŢUL UNEI GENERAŢII CU LUCEFERI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438592904.html [Corola-blog/BlogPost/374037_a_375366]
-
Într-o superbă după-amiază de sâmbătă, în deosebita locație a Casei de Cultură a Sindicatelor din Ploiești, într-o atmosferă de sărbătoare, a avut loc lansarea în tandem a romanului: Răzbunătorii (Editura Premier, Ploiești, 2010) și eseul Eminescu și universul folcloric românesc (Editura Premier, Ploiești, 2011), ambele cărți purtând semnătura distinsului scriitor român, stabilit în Statele Unite ale Americii: Cristian Petru Bălan. Evenimentul de la Ploiești, patronat de către domnul profesor Nicolae Boaru - directorul Bibliotecii Județene “Nicolae Iorga”, a adunat în sala mică (circa
DUBLA LANSARE DE CARTE DE LA PLOIEŞTI, 28 MAI 2011 – CRISTIAN PETRU BĂLAN (CHICAGO, SUA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Eveniment_armonii_culturale_dubla_lansare_de_carte_de_la_ploiesti_28_mai_2011_cristian_petru_balan_chicago_sua_.html [Corola-blog/BlogPost/367267_a_368596]
-
modalitățile de luptă ale haiducilor români legendari, dar sunt purtate de o elită militară foarte bine organizată. Trist în acest roman este totuși mesajul acestuia. Dacă, de obicei, binele învinge răul, în Răzbunătorii: binele nu supraviețuiește răului. Eminescu și Universul Folcloric Românesc (prefațată de Gheorghe A. Stroia) îl transformă pe Eminescu - Luceafărul intangibil al Literaturii Române, în Omul Eminescu, ce a nutrit dintotdeauna un deosebit respect pentru țara sa, pentru originile sale. Un Eminescu - fiu al țăranului român, dar încărcat de
DUBLA LANSARE DE CARTE DE LA PLOIEŞTI, 28 MAI 2011 – CRISTIAN PETRU BĂLAN (CHICAGO, SUA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Eveniment_armonii_culturale_dubla_lansare_de_carte_de_la_ploiesti_28_mai_2011_cristian_petru_balan_chicago_sua_.html [Corola-blog/BlogPost/367267_a_368596]
-
comunist și cultura română generată de acesta se angajează într-un demers de reasimilare și, pe undeva, de aculturație a imaginii și operei artistului, cu puternice accente asupra laturii etnice a acesteia din urmă, gasindu-i-se vestigii și reminiscente folclorice chiar și acolo unde nu era deloc nevoie. Ba dimpotrivă, Constantin Brâncuși a fost unul din cei mai acerbi însoțitori ai avangardelor istorice, opera acestuia fiind expusă de fiecare dată în vecinătatea unor Picasso, Duchamp sau Marcel Iancu, fie în
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VII-A (CONSTANTIN BRANCUŞI) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/igor_mocanu_1411529783.html [Corola-blog/BlogPost/376399_a_377728]
-
din Hunedoara și Cornelia Ardelean Archiudean din Bistrița, mult îndrăgitul ansamblu „Bârzava” din Reșița alături de ansamblurile Româncuța din Cumpănă, „Mugurelul” din Cernavoda, și „Doinita” al Cercului Militar Bistrița, cât și soliști tineri, multipremiați ai concursurilor de gen, din toate regiunile folclorice ale României: Mariana Ozana Stoicoci și Mariana Jianu(Oltenia), Elenă Nistor și Narcis Gherghișan (Dobrogea), Briana Olteanu, Georgiana Tănasă, Sânzian Odor(Moldova), Izabela Baicu, Cristina Vrânceanu și Adriana Deaconu (Prahova), Gabriela Oancea (Sibiu), Iulia Vătafu (Vrancea), Adriana Anghel (Hunedoara), Jenica
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/callatis-fest-2015/ [Corola-blog/BlogPost/94294_a_95586]
-
alături de trupă să din Olanda care a avut o caldă primire din partea turiștilor veniți cu mic cu mare la concert. „Triluri de zestre” au răsunat în Portul turistic Mangalia, sâmbătă, 15 august, dintre acestea evidențiindu-se Marian Duicu și ansamblul folcloric “Zestrea Branului” împreună cu Cătălin Maximiuc, Liliana Oncioiu, Mariana Stănescu, Gheorghe Sorea, Andreea Jitea, Ionel Letca și Alexandra Folea, ansamblul folcloric “Doinita” al cercului militar Bistrița. Melodia modernă închinata Fecioarei Maria - “Ruga”, avându-l că interpret și compozitor pe talentatul Dragoș
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/callatis-fest-2015/ [Corola-blog/BlogPost/94294_a_95586]
-
Triluri de zestre” au răsunat în Portul turistic Mangalia, sâmbătă, 15 august, dintre acestea evidențiindu-se Marian Duicu și ansamblul folcloric “Zestrea Branului” împreună cu Cătălin Maximiuc, Liliana Oncioiu, Mariana Stănescu, Gheorghe Sorea, Andreea Jitea, Ionel Letca și Alexandra Folea, ansamblul folcloric “Doinita” al cercului militar Bistrița. Melodia modernă închinata Fecioarei Maria - “Ruga”, avându-l că interpret și compozitor pe talentatul Dragoș Bădoi, fondatorul trupei Direcția 5, a cucerit publicul prin încărcătură emoțională aparte a piesei, care a indus o atmosferă de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/callatis-fest-2015/ [Corola-blog/BlogPost/94294_a_95586]
-
cu hituri din repertoriul sau, provocându-l la dans și cântec timp de aproape o oră. Sute de fani l-au așteptat după show pentru poze și autografe. Callatis Fest 2015 a fost prezentat de actrița Miruna Ionescu, gazda Popasurilor folclorice de la TVR2. Ținutele sale de scenă au purtat semnătură inconfundabila a creatoarei Oana Radu. De asemenea, tricourile și rochiile purtate de echipă și invitați în timpul festivalului, au fost create de tânăra creatoare de handmade din București, Aida Lorena, în atelierul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/callatis-fest-2015/ [Corola-blog/BlogPost/94294_a_95586]
-
rog, ieșiți din strictețea indiscutabilă și înțelegeți că nu apologia e calea spre crimă, ci cauționarea instituțională. Ar trebui, paradoxal, să mă bucur că îi dați funcției poetice atâta importanță. De la Croce la Ceaușescu, nimeni nu a luat un sceptru folcloric în mâna-i republicană. Și, de la Croce la dumneavostră, nimeni nu a dat mai multă importanță celor spuse decât celor făcute. (Și mă refer la Croce, nu la Heidegger, ca să vă menajez!) Ați deschis terenul implantării în România, la nivel
SCRISOARE DESCHISĂ PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, DOMNUL KLAUS IOHANNIS de DARIE DUCAN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 by http://confluente.ro/darie_ducan_1439634817.html [Corola-blog/BlogPost/368889_a_370218]
-
a participat cu regularitate alături de echipa de minifotbal la „Cupa Libertății”, iar cu formația de dansuri populare românești a avut numeroase apariții reușite la festivalurile de la Ovcea, Torac, Satu-Nou, Sân - Mihai și Uzdin (de două ori), precum și la alte emulații folclorice din țară și străinătate. La ediția a 52-a a Marelui Festival de Folclor și Muzică Românească, formația de dansuri populare a S.C.A. „Lumina”, instruită de Mihael, a obținut o mențiune. Renata, soția lui Mihael, a venit pe lume
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis by http://uzp.org.ro/familia-ungur-a-lu-pita-moale-din-iancaid-o-familie-cu-sufletul-deschis/ [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
jucate și azi cu același succes, sau sunt scenarizate cinematografic. În ce privește istoria teatrului românesc dispunem de o bibliografie vastă. Rădăcinile sale se află în tradiția noastră populară, românul fiind, de când se știe, poet, deci un bun orator. Obiceiurile și tradițiile folclorice, ritualurile și ceremoniile sătești au fost dintotdeauna producții orale teatrale. Înseși legendele, miturile, transmise mai întâi din om în om, fac istoria artistică a creativității romînești. Folclorul, acest colosal muzeu încă viu, de frumusețe spirituală a neamului nostru dacic, deține
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1446538131.html [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
Amintirile, Poveștile, Anecdotele lui Creangă sunt tot atatea simboluri ale oralităíi operei sale, demne de păstrare în aplicațiile dramatice menite menținerii tradiției teatrale românești și prin acest repertoriu de pur spirit autohton. Deși în proză, Creangă exprima narațiunea în limbaj folcloric viersuit, foarte aproape de poezia populară, baladesc. „Dragu- mi era satul nostru/cu Ozana cea frumos curgătoare/și limpede ca cristalul /în care se odihnește cu mâhnire/Cetatea Neamțului/de-atâtea veacuri. Dragu-mi erau tata și mama/frații și surorile/și
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1446538131.html [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
de cântec, mai mult decât de oricare dintre izvoarele documentare, istorice și culturale. Spicul grâului, frunza viței de vie, turnurile crenelate ale cetății lui Menumorut, Crișurile și peștii reprezintă simbolurile Crișanei cântate de peste patruzeci de ani de interpreta de muzică folclorică Viorica Flintașu. De aceea, cntecul e un simbol spiritual subsumat celorlalte. Cu Viorica Flintașu, Crișana cântă, Crișana visează, Crișana muncește, Crișana se odihnește, suferă, se vindecă, iubește și-și pierde dragostea, joacă, se-nveselește, se îngândurează, uită, trăiește, se resemnează
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397224429.html [Corola-blog/BlogPost/347783_a_349112]
-
de povești, legende, mituri, obiceiuri, tradiții și superstiții, unele venind din credințe străvechi, altele mai vechi sau mai noi. 1. Sărbătoarea națională a Sfântului Andrei - Ocrotitorul României - , așa cum este trecută în calendarul religios ortodox, deschide ciclul sărbătorilor de iarnă. Practicile folclorice legate de praznicul Sfântului Andrei sunt cele de divinație. Fetele încearcă să-și găsească ursitul, privindu-se goale în fântâni, în oglindă sau într-o cană cu apă în care se pune un inel cununat, ori mâncând o turtă sărată
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatorile_de_iarna_in_fo_stefan_popa_1388483140.html [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]