783 matches
-
1970, numeroși cercetători analizau atât limba, cât și textele literare; ulterior, această trecere de la literatură la lingvistică s-a făcut tot mai rar. Doar poetica (în calitate de știință a poeziei), prin tehnicitatea sa și prin rădăcinile pe care le are în fonetică, a rămas un câmp de studiu privilegiat de lingviști 43. La începutul anilor '80, teoriile enunțării și abordarea lingvistică a coeziunii și a coerenței textuale au permis definirea, pe noi baze, a relațiilor dintre lingvistică și literatură. O asemenea problematică
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
unor acte de enunțare întotdeauna unice, și convertirea "limbii", ca rețea de reguli aflată la dispoziția oricărui locutor, în "enunțarea" ce poate fi operată de orice subiect. Așadar "limba" nu trebuie concepută doar ca un lexic asociat unor reguli de fonetică și de morfosintaxă, ci și ca un sistem care le permite locutorilor să producă enunțuri singulare. În enunțul atribuit lui Ludovic al XIV-lea, "Statul sunt eu", observăm de îndată două mărci (printre altele) ale însușirii limbii de către enunțător: tematizarea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
aceleași slove, o deșertăciune pretențioasă și un obstacol în calea culturii. Când vine vorba de a se înlocui alfabetul chirilic prin cel latin, unii apără în slove tradiția, alții acuză în ele stagnarea; unii văd în litere o ofensă la adresa foneticii, alții un omagiu adus etimologiei... Practica semnificantă a societății suferă o vizibilă scindare, oamenii utilizează coduri opuse, părăsirea unuia și adoptarea celuilalt sunt procese la ordinea zilei. Ce vede omul din turnul Colței? Semne vechi care își pierd sensul și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
măsura și ritmul textului original, dar că îl amplifică prin adăugarea a două versuri. Ion Stăvăruș consideră că autorul suedez ar fi transcris cu unele greșeli textele traducerilor în limba română, dat fiind faptul că acesta nu era familiarizat cu fonetica și ortografia noastră. E de remarcat totuși traducerea pe care a făcut-o Timotei Cipariu, fiind superioară celei lui K. Grigorie Guresco. Textul lui Cipariu conține și o transcriere fonetică a limbii vorbite, el găsind astfel o metodă de a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
290. În Bursa de spectacole apare piesa de teatru Finnphonia No. 5, care a avut loc la Green Hours, în București. Regia piesei de teatru este semnată de David Kozma. Este vorba despre o piesă audio-vizuală care scoate în evidență fonetica limbii finlandeze, posibilitățile lingvistice ale acesteia, dar și multidimensionalitatea sa. În acest spectacol se împletesc muzica și poezia finlandeză, spectacolul ținându-se în finlandeză și engleză, dar subtitrat în limba română 291. 3.3.1.3. Istorie, limbă, societate William
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
prezentare sintetică, integratoare și coerentă, a nivelelor de organizare ierarhică a sistemului general al limbii române. Optând pentru o manieră "prietenoasă", preponderent didactică, autoarea oferă o abordare din perspectivă clasică, organizată de la simplu la complex, a reperelor teoretice privitoare la fonetica, lexicul, morfologia, sintaxa și stilistica limbii române, selectate în acord cu programele didactice ale studenților de la specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar, dar și cu programele examenelor de titularizare și ale celor pentru obținerea definitivatului sau a gradului al II
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vorbim și să scriem corect. București: Editura Niculescu SRL. Seche, L., Seche, M., & Preda, I. (1989). Dicționar de sinonime. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Stoichițoiu-Ichim, A. (2005). Vocabularul limbii române actuale: dinamică, influență, creativitate. București: Editura All. Șerban, V. (1997). Fonetica. Timișoara: Editura ,,Augusta". Șerban, V., & Evseev, I. (1978). Vocabularul românesc contemporan. Timișoara: Editura Facla. Tamba Dănilă, E. (2004). Vechi și nou în sintaxa limbii române. Iași: Casa Editorială Demiurg. Timofte, M. (2005). Actualitatea sintaxei românești "clasice moderne". Iași: Casa Editorială
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1978). Vocabularul românesc contemporan. Timișoara: Editura Facla. Tamba Dănilă, E. (2004). Vechi și nou în sintaxa limbii române. Iași: Casa Editorială Demiurg. Timofte, M. (2005). Actualitatea sintaxei românești "clasice moderne". Iași: Casa Editorială Demiurg. Toma, I. (2004). Limba română contemporană: fonetică, fonologie, lexicologie. București: Editura Fundației România de Mâine. Turculeț, A. (1999). Introducere în fonetica generală și românească. Iași: Casa Editorială Demiurg. Vințeler, O. (1998). Dicționar de antonime. București: Editura Lucman. Zafiu, R. (2003). Diversitate stilistică în româna actuală. Universitatea din
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în sintaxa limbii române. Iași: Casa Editorială Demiurg. Timofte, M. (2005). Actualitatea sintaxei românești "clasice moderne". Iași: Casa Editorială Demiurg. Toma, I. (2004). Limba română contemporană: fonetică, fonologie, lexicologie. București: Editura Fundației România de Mâine. Turculeț, A. (1999). Introducere în fonetica generală și românească. Iași: Casa Editorială Demiurg. Vințeler, O. (1998). Dicționar de antonime. București: Editura Lucman. Zafiu, R. (2003). Diversitate stilistică în româna actuală. Universitatea din București. Zugun, P. (2000). Lexicologia limbii române: Prelegeri. Iași: Tehnopress. Izvoare Agârbiceanu, Ion (1954
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și același procedeu lingvistic să fie denumit prin termeni diferiți, nici ca un astfel de termen de specialitate să indice mai multe tipuri de fenomene, indiferent dacă acestea se petrec pe același sau pe un alt palier al limbii (în fonetică, morfologie, sintaxă, formarea cuvintelor, stilistică etc.). Desigur că toate modalitățile de scurtare, într-un fel sau altul, a enunțurilor țin de dorința și nevoia de concizie în exprimare 3. Ele se aplică mai cu seamă în vorbire, de vreme ce "a vorbi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
aparținând cu precădere cercetătorilor englezi, americani, francezi, canadieni și români), rezultă însă că acest termen nu respectă principiile menționate: lingviștii îl folosesc în funcție de faptul de limbă, de obiectul de studiu și de ramura lingvistică în care acest obiect se încadrează (fonetică, gramatică, lexicologie, stilistică etc.) cu sensuri diferite, care descriu mai multe fenomene, cu caracteristici care nu le sunt comune, astfel încât termenul însuși devine echivoc: OFA: "Elipsa constă în suprimarea unui cuvânt sau a unui grup de cuvinte"; se dau ca
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de punctuație puncte de suspensie (care poate indica, grafic, oricare dintre fenomenele de mai sus). Este astfel ușor de constatat că așa-numita elipsă, care se referă, de fapt, la fenomene lingvistice diverse, ține de mai multe ramuri ale lingvisticii: fonetică, morfologie, sintaxă, formarea cuvintelor, semantică, stilistică, ortografie (în sens larg) etc. Sensul său lingvistic se reduce, așadar, la cel etimologic, extrem de general: "absență, lipsă, omisiune, omitere, suprimare". Pentru a evita, în măsura posibilului, polisemia termenului în discuție și, în consecință
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
folosit și în domeniul morfologic, cu un înțeles evident diferit: printre alți cercetători, A. Lubowicz (de la University of Southern California, SUA) vorbește insistent despre procedeul "infixării ca absorbție morfematică"28. Pe de altă parte, termenul absorption este utilizat și în fonetică, de către cercetătorii francezi și englezi, ca sinonim al denumirilor clasice ale unor modificări care implică suprimarea unor foneme, cum sunt contraction (rom. contracție), assimilation (rom. asimilare) și convergence (rom. convergență). În franceză, "articolul contras au rezultă prin absorbția (subl. n.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
scriindu-se, de regulă, întregi. Majoritatea simbolurilor (vezi mai jos) sunt și ele formate prin prescurtare. Abrevierile se deosebesc între ele în funcție de poziția în care se află secvențele suprimate, termenii folosiți pentru diferențierea procedeelor de abreviere fiind transferați din domeniul foneticii, cu sensuri lărgite, care privesc căderea nu numai a unui sunet sau a unei silabe, ci a unei întregi secvențe de litere: 1.1. Apocopa, adică suprimarea segmentului final al unui cuvânt sau a segmentelor finale ale elementelor unui compus
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
f[ibro]l[emnoasă]; rus. KGB < K[omitet] G[osudarstvennoj] B[ezopasnosty]. 2.2. Siglele silabice sau sintetice, numite în mod curent acronime (engl., fr. acronymes, germ. Akronyme), sunt sigle care se pronunță silabic, ca orice cuvânt, deoarece structura lor fonetică (alternanța consoane vocale, adesea aranjată astfel în mod intenționat) face posibilă o astfel de rostire: engl. AIDS (pronunțat /eids/) < A[cquired] I[mmune] D[efficiency] S[yndrome]; AmEx < Am[erican] Ex[press]; laser < L[ight] A[mplification by] S[timulated
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
jumătate de concediu maternal care mă făcuse expertă În onomatopee și cuvinte mono și bisilabice, Începerea activității la catedră m-a determinat să aplic pentru un stagiu Comenius, la Paris. Programul propus era un amestec perfect de metodică, literatură, gramatică, fonetică, iar programul cultural (vizită la Senat și la BNF) m-a fermecat. Părăsind orășelul de provincie, cimitirul tinereții mele, cum Îl numeam cu năduf, simțeam, pe măsură ce mă apropiam de București, că nu mai privesc lumea pe gaura cheii. La Paris-Beauvais
Caleidoscop by Anca Aparaschivei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93364]
-
stomac. Vera Mantero știe să-ți taie respirația, să „fileze“ emoția și cinismul din intonația cuvintelor, să se distanțeze și să se implice în tot ce transmite. Ai senzația că, la un moment dat, face exerciții de dicție, studii de fonetică reușit corporalizată. În Un lucru misterios, a spus e.e. cummings, Vera Mantero pare să fi țâșnit dintr-un țarc în platoul de filmare al lui Almodovar. Poate că ar trebui să danseze întâi și să gândească apoi duce improvizația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
un tablou pitoresc și viu al țării sale în capitolele despre geografia fizică, politică și economică. Istoria poporului român din timpurile preistorice este povestită cu siguranță, claritate, imparțialitate și conștiință, în 300 de pagini. Urmează interesante studii despre limbă, gramatică, fonetică, istorie literară, folclor, istorie, filologie, roman, teatru, poezie, arheologie, arta medievală, arta modernă, starea actuală a științei. În ciuda aparenței compacte a acestui volum gros, el se lasă și este citit cu plăcere și nu există vreunul mai abordabil sau mai
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și metoda de a- i învăța pe surzi să vorbească”. Juan Pablo Bonet<footnote În anul 1620 Juan Pablo Bonet a publicat cartea Reducción de las letras y arte para enseñar a hablar a los mudos, primul tratat modern de fonetică și logopedie, în care și-a propus o metodă de educație orală pentru persoanele surde, utilizând un alfabet gestual prestabilit, răspândind în întreaga Europă și apoi în întreaga lume, manualul limbajului mimico-gestual, util pentru o mai bună comunicare cu surdo-muții
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
de afixe (prefixe și sufixe morfologice și lexicale). August Schleicher lămurește în 1861 și distincția aglutinant vs. flexionar. Limbile aglutinante utilizează afixe care exprimă categorii gramaticale clar delimitate, afixe adăugate unui radical care aproape că nu cunoaște fenomenul de alternanta fonetica. Dimpotrivă, limbile flexionare folosesc afixe care exprimă categorii amalgamate, iar în radical pot apărea alternante fonetice cu valoare morfologica. Așadar, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea se conturase deja o clasificare ce rămîne valabilă, în linii mari
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
adjectivelor exprimă, și ele, relații pe plan sintagmatic, adică legături în cadrul aceluiași enunț. Cunoscută afirmație, cu caracter general, ca în formarea limbilor romanice s-a mers de la o structură "sintetică" spre una "analitică" nu este exactă, spune Coșeriu. De ce "eroziunea fonetica", invocată adesea drept cauza principală a fenomenului, a acționat numai în sectorul flexiunii cazuale și nu a cuprins toate sectoarele sistemului gramatical? Dacă pentru exprimarea categoriei cazului s-a mers, într-adevăr, si se mai merge în zilele noastre 116
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
164 În mod evident, utilizarea sporadica și de către lingviștii români a concepției coșeriene asupra tipului lingvistic provine, în primul rînd, din dificultatea aplicării ei. 4.3. Încercare de sinteză a clasificărilor tipologice 165 4.3.1. Criterii fono-prozodice Din perspectiva fonetica limbile pot fi predominant vocalice (de pildă hawaiana, ca și alte limbi polineziene, are 10 vocale și 8 consoane) sau limbi predominant consonantice (că limbile caucaziene, unele cu 60-70 de consoane). Armonia vocalica este caracteristică limbilor aglutinante, concretizîndu-se în iterări
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Tonul este o "caracteristică articulatorie, constînd în variații de înălțime în rostirea silabelor dintr-un cuvînt. Aceste variații sînt determinate de numărul de vibrații pe secundă și gradul de contracție a coardelor vocale" (DSL, 544). Se știe că, din perspectiva foneticii acustice, consoanele sînt zgomote, în timp ce vocalele sînt tonuri. Există tonuri punctuale, modulate, tonuri melodice. Tonurile nu trebuie confundate cu accentul tonic și intonația prozodica. Tonemul, ca unitate tonala minimala, este o unitate suprasegmentală, ceea ce înseamnă că, pentru a fi perceput
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vulgaire et tardif (Pécs, 2-5 septembre 1985), Max Niemeyer Verlag, Tübingen, 1987, pp. 53-64. Coșeriu, Eugeniu, "Limbaj și politica", în Revista de lingvistică și știința literară, Chișinău, nr. 5, 1996, pp. 10-28. Coșeriu Eugeniu, ""Limba istorică" și "dialect"", în rev. Fonetica și dialectologie, XII, 1993, pp. 55-66. Coșeriu, Eugeniu, "Lingvistică textului că hermeneutica a sensului", traducere din limba spaniolă de Dorel Fînaru, în vol. Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Coroi, Mircea A. Diaconu, Dorel Fînaru (coordonatori), Limbaje și comunicare, vol. X, partea I
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Revue des études sud-est européennes", 4, 1966, pp. 5-33, 323-353. Pisani, Vittore, L'albanais et leș autres langues indo-européennes, în vol. Saggi di linguistica storica (scritti scelti), Rosenberg&Sellier, Torino, 1959, pp. 96-114. Simenschy, Theofil, Gramatică limbii grecești, partea I: Fonetica și morfologia, Cartea Românească, București, 1935. Woodard, Roger D., Greek Writing from Knossos to Homer. A Linguistic Interpretation of the Origin of the Greek Alphabet and the Continuity of Ancient Greek Literacy, Oxford University Press, New-York, Oxford, 1997. 6.2
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]