39,065 matches
-
orașului de pe Mureș. O. N. Preocupări silvice l În construcție, drumuri forestiere În vederea creșterii productivității în sectorul forestier, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale derulează de câțiva ani un amplu program de extindere și modernizare a rețelei de drumuri auto forestiere ( D.A.F. ), inclusiv la nivelul județului Timiș. De la purtătorul de cuvânt al Direcței Silvice Timișoara, dl ing. Valer Bercia, am aflat că, la ora actuală, în zona noastră de interes sunt în execuție/refacere drumuri forestire care totalizează aproape 30 km
Agenda2006-26-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/285098_a_286427]
-
6 km); Ticolinii (2 km); Hamoș (7 km). Direcția Silvică Timișoara beneficiază, de asemenea, și de un suport financiar de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru reabilitarea D.A.F. Cârlionțu (3,5 km). Se cuvine să facem precizarea că drumurile forestiere au un rol important atât în accesibilizarea fondurilor de exploatare forestieră, cât și în efectuarea lucrărilor specifice de regenerare, îngrijire și pro-tecție a pădurilor. O. Nica
Agenda2006-26-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/285098_a_286427]
-
beneficiază, de asemenea, și de un suport financiar de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru reabilitarea D.A.F. Cârlionțu (3,5 km). Se cuvine să facem precizarea că drumurile forestiere au un rol important atât în accesibilizarea fondurilor de exploatare forestieră, cât și în efectuarea lucrărilor specifice de regenerare, îngrijire și pro-tecție a pădurilor. O. Nica
Agenda2006-26-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/285098_a_286427]
-
Hunedoara, dl Ioan Moloț, a declarat recent, că primul obiectiv care a intrat în programul de dezvoltare este masivul Straja, unde lucrările au demarat deja. Pentru modernizarea infrastructurii zonei amintite au fost alocați 3 milioane de lei, fiind vizat drumul forestier care face legătura între stațiune și localitatea Lupeni. Un alt proiect pentru dezvoltarea turismului montan din Valea Jiului este legat de Pasul Vâlcan, autoritățile locale intenționând ca această stațiune să fie deschisă turismului, planurile vizând chiar legătura, peste munți, cu stațiunea
Agenda2006-26-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/285111_a_286440]
-
comunicat trimis redacției, directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Timiș, dr. biolog Adina Horablaga, ne-a informat că la nivelul județului nostru au fost atestate 19 arii protejate: 4 cu profil botanic, 6 cu profil mixt, 3 - ornitologic, 4 - forestier, 1 - paleontologic și 1 pedologic, toate fiind în administrarea sau custodia unor instituții. Acestea sunt (în paranteză transcriem administratorul/custodele): Pajiștea cu narcise Bătești (Consiliul Orășenesc Făget); Arboretumul Bazoș ( I.C.A.S. Timișoara); Pădurea Bistra (Ocolul Silvic Lunca Timișului); Sărăturile de la
Agenda2006-33-06-01-genera 5 () [Corola-journal/Journalistic/285118_a_286447]
-
Udrea, dar și fostul primar general al Capitalei, Adriean Videanu, informează Adevărul. Firma Impact SA primea în 2007 avizul de urbanism pentru dezvoltarea cartierului Greenfield din Băneasa. Pentru căile de acces în cartier, Impact SA avea nevoie de un drum forestier de aproximativ 1,3 kilometri. Drumul aparține Regiei Naționale a Pădurilor, iar pentru a deveni cale de acces a cartierului au fost măsluite documente și s-au folosit relații la nivel înalt. Această decizie a fost luată în mandatul lui
Infringement pentru România din cauza lui Videanu şi Udrea () [Corola-journal/Journalistic/42686_a_44011]
-
mondial prevederile pe această linie nu par a fi favorabile, deoarece rata de consum a lemnului cu destinație energetică pentru foc, depășește cu mult rata producției acestuia în păduri. În următorii 20 - 30 de ani se prevede chiar epuizarea resurselor forestiere, în multe țări în curs de dezvoltare. În legătură cu cele arătate, viitorul urmează să decidă asupra priorității de utilizare a produselor secundare și a deșeurilor agricole (ca furaj, pentru refacerea naturală a fertilității solului, ca materie primă industrială, în scop energetic
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
de puterea economică a zonelor respective. La Lespezi, exista din 1895, o fabrică de sticlărie cu o producție însemnată în continuă creștereăajungând la 55 vagoane în 1934), iar din pădurea Bereslogi se aduceau, în gara Heci, mari cantități de produse forestiere, folosindu-se în acest scop, după 1906, o cale ferată îngustă pe care circulau trei locomotive și 80 de vagoane. La Găinești, pe Domeniul Coroanei Mălini, funcționa din 1888, o fabrică de cherestea cu 6 gatere, una de mobilă din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și binale, o fabrică de conserve din fructe, industrie locală cu diverse profile de activitate, unități ale cooperației meșteșugărești și altele. Mai funcționau, o intreprindere de transporturi auto și alta intercooperatistă de mecanică auto, o unitate de mecanizare și transporturi forestiere, intreprinderea de gospodărie orășenească etc. Exista o unitate agricolă de stat, o cooperativă agricolă de producție și Stațiunea experimentală pomicolă, a cărei activitate era coordonată de Academia de Științe Agricole și Silvice. De asemenea era dezvoltat comerțul. Au apărut magazine
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
anonimă SART Societate Anonimă Română de Telefoane SC societate comercială SNCFR Societatea Națională CFR SRI Serviciul Român de Informații SRL Societate cu răspundere limitată tc. Telecomunicații TP taxe plătite TT telegraf-telefon Tv Televizor TVA taxă pe valoare adăugată UFET Unitate Forestieră de Exploatare și Transport v.p. vagon poștal ȘTAMPILE POȘTALE Ștampila „FRANCO” folosită la Poșta din Fălticeni în anii 1852 - 1857. Ștampilă auxiliară folosită la Poșta din Fălticeni în perioada 1 noiembrie 1858 - 1 mai 1862 pentru a face dovada achitării
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și În legătură cu munca lor.“ O răspundere patrimonială limitată este cea prevăzută În cazul persoanelor cu atribuții de pază a pădurilor care vor răspunde (pentru prejudiciile cauzate fondului forestier avut În pază) numai În măsura În care nu vor dovedi că și-au Îndeplit cu diligență și cu bună credință obligațiile de serviciu și au luat măsurile necesare pentru evitarea producerii pagubelor. d) la baza răspunderii patrimoniale se află vinovăția (culpa) - (atât
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
unor afecțiuni. Ea este influențată de poziția țării pe Glob, ce determină clima temperată, de poziția țării în continent, ce determină caracterul continental, la care se adaugă caracteristicile suprafeței terestre: altitudinea, expoziția și înclinarea reliefului, prezența învelișului vegetal (în principal forestier), proximitatea unei întinderi de apă ș.a.. Dispunerea teritoriului pe diferite trepte atitudinale impune o serie de caracteristici specifice fiecărui etaj climatic, diferențiate mai ales sub raport termic, hidric și dinamic. 2.2.1. Influența elementelor climatice asupra turismului Temperatura aerului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
teritoriul orașelor, cât și în pădurile din afara lor. 2.4.1. Vegetația Prezența vegetației în teritoriu determină „efectul de margine” și „efectul de insulă” ca urmare a raportului existent între diferitele componente ale mediului geografic, între diferite elemente ale vegetației (forestieră și ierboasă) și a modului de receptare a acestora de către turiști. Nufărul egiptean Frunze și fructe de tisă Elementele de vegetație care generează atracții turistice sunt reprezentate de: a) prezența unor plante rare: - plante relicte, de exemplu nufărul egiptean (Nimphea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
urban aglomerat. Puterea sa de atracție variază în funcție de proximitatea localității urbane, varietatea speciilor, întindere, dimensiunea arborilor, ciclul de vegetație ș.a.. Principalele funcții turistice ale pădurii sunt:sanitară, generată de ionizarea și purificarea aerului, de rolul de moderator climatic al învelișului forestier; - recreativă și de agrement, exprimată prin satisfacțiile legate de vânătoare, pescuit, drumeție, recreere și odihnă; - estetică, dată de stimularea sentimentului de frumos și de întregirea cadrului peisagistic al altor obiective turistice. Funcția cea mai exploatată a pădurii este funcția recreativă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
funcția recreativă și de agrement. Cele mai reprezentative în acest sens sunt pădurile-parc și pădurile de agrement: a) pădurile - parc se întâlnesc în zonele de recreere și de petrecere a timpului liber din zona periurbană, rezultate în urma amenajării unor suprafețe forestiere, prin realizarea de alei și drumuri de acces, prin introducerea de specii ornamentale și crearea unor servicii (iluminat, parcări, restaurante), a unor mijloace de agrement (grădini de vară, parcuri de joacă pentru copii, terenuri de sport) ș.a.. Sunt bine cunoscute
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de trofee. Activitatea de vânătoare se face în limitele unui cadru legislativ, principalele areale de interes cinegetic fiind Delta Dunării și zona montană. Speciile de animale vizate diferă de la o regiune la alta, cele mai valoroase fiind prezente în etajul forestier. Pădurea adăpostește majoritatea speciilor de mamifere supuse vânatului, cum ar fi mistreți, cerbi, urși, cât și specii de păsări, precum cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn. În zona stepică și silvostepică, mai important este vânatul cu pene, reprezentat de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
introduse noi trenuri. Segmentul feroviar al transportului va trebui însă modernizat, prin creșterea confortului și a vitezei, la prețuri accesibile, eliminându-se totodată și staționarea îndelungată în gări. De asemenea, pot fi identificate și alte oportunități, cum sunt căile ferate forestiere cu ecartament îngust („Mocănița”), a căror revigorare ar putea constitui puncte de atracție în valorificarea potențialului turistic montan, așa cum se întâmplă astăzi pe valea Vaserului, în Maramureș . 3. Transporturile navale au constituit, în prima jumătate a secolului al XX-lea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
turistic natural dintr-o regiune. Practic, orice obiectiv turistic este favorizat de prezența unui peisaj atrăgător, iar degradarea învelișului vegetal duce, frecvent, la diminuarea potențialului turistic. În pofida exploatării intense din perioada contemporană, dar mai ales din ultimele două decenii, fondul forestier din țara noastră constituie un avantaj în dezvoltarea activității turistice. Pădurea de foioase și de conifere completează cu succes pitorescul unor stațiuni și adăpostește o faună cinegetică invidiată de turiștii altor țări europene. Se adaugă o serie de produse naturale
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
degradările peisajului generate de prezența șantierelor hidroenergetice și a drumurilor pentru exploatarea unor minereuri, la care se adaugă exploatările abuzive a lemnului, frecvent prin tăierea completă a unor sectoare, problemele legate de depozitarea deșeurilor menajere, incendierea accidentală a unor areale forestiere, prelevarea unor specii ierboase rare, perturbarea habitatelor naturale ale unor specii faunistice ș.a. Tăierea pădurilor declanșează, adesea, o serie de procese de degradare a solului, ce afectează cel mai grav peisajul, prin alunecări de teren, surpări și spălarea versanților. Mari
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
broasca brună de pământ (Polobates fuscus) ș.a. În frunzișul pădurilor, lumea insectelor este destul de variată. Coleopterele (cărăbușii), lepidopterele (fluturii) împreună cu multe alte nevertebrate (viermi, miriapode, moluște) își găsesc aici mediul favorabil de dezvoltare. Multe dintre ele sunt dăunătoare pentru esențele forestiere. Fauna silvostepei este mai săracă și mai puțin variată, unele specii fiind complet dispărute (dropia, spurcaciul) sau pe cale de dispariție, datorită înlocuirii peisajului natural cu cel al culturilor agricole. Mamiferele sunt reprezentate prin rozătoare ca popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
se trece de la o economie subzistențială, bazată în mare parte pe proprietatea țărănească liberă (răzășească) la o economie mixtă, ce adaugă un important sector latifundiar, orientat spre piață. Aceasta paralel cu extinderea sistemului de populare diferențiat, prin defrișarea unor suprafețe forestiere și prin luarea în cultură a suprafețelor silvostepice. Această evoluție este însoțită și de schimbări de esență în sistemul de cultură, prin trecerea treptată la o cerealicultură dominată de porumb și introducerea unor plante tehnice (floarea - soarelui, sfecla de zahăr
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
critic proprietatea în comun a bunurilor comune, așa cum s-a desfășurat ea în România, și ne putem pune întrebări de tipul: Nu cumva sistemele de resurse erau exploatate irațional și aveau să intre oricum în criză? Nu cumva „societățile anonime forestiere”, cum le numește Stahl, au pătruns cu ușurintă tocmai pentru că nu s-au confruntat cu un sistem de exploatare a bunurilor bine organizat? Nu cumva aceste societăți s-au așezat peste o lipsă de organizare? Dacă este așa, care sunt
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
prioritate pentru săteni în momentul în care transportă recoltele cu carul și trec la tehnica de împietruire și săpare a șanțurilor marginale (Stahl, 1998, vol. I, pp. 292-295). 2.3.3.2. Munții, pădurea și poienile Inițial, munții și masivele forestiere nu aparțineau unui sat anume. Stahl (1998, vol. I, p. 90) menționează că în Moldova, în 1786, erau încă păduri fără stăpân. În ciuda acestui fapt, exista totuși un fel de împărțire naturală, de la sine a munților și pădurilor în funcție de distanța
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
fi destrămată ar putea de asemenea să fie interpretată ca o măsură a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură instituțional astfel încât să poată fi menținută. Revenind la suprapunerea defectuoasă între nivelul constituțional și „obiceiul pământului”, agenții economici cu profil forestier cumpărau dreptul țăranului de a exploata pădurea conform Codului civil și exploatau „după puteri”, conform „obiceiului pământului”. Aici intervine însă și slăbiciunea sistemului local de organizare a exploatării. Acțiunile de acaparare s-au putut face pentru că obștea își pierduse vechea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de utilizare al livezilor (0 08-0,03ha/loc). Paralel cu preocupările agricole, locuitorii orașului se mai îndeletnicesc și cu creșterea cornutelor mari și mici, ca urmare a existenței unor mari suprafețe de pășune și fânețe naturale. Din punct de vedere forestier, orașul Breaza se încadrează în subzona forestieră a gorunului, care, în majoritatea cazurilor, este în amestec cu fagul. În sectorul nordic este limita sudică a făgetelor montane, iar în sectorul sudic se situează limita nordică a fagului. Pădurile nu formează
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]