1,097 matches
-
ce se impun cu claritate de la sine. Cine putea să împuște pe subprefect? Cui prodest? Numai acela care l-a amenințat, fiind personal stânjenit în activitatea sa. Oricât de vicleană a fost înjghebarea, justiția nu se va opri în fața unor formalisme, exceptând de la pedeapsa ei severă un criminal periculos societății." Iată și apărarea (prescurtat): "Domnule președinte, onorat juriu, am urmărit cu toată disciplina rechizitoriul onoratului G. Călinescu domn procuror, reprimîndu-mi exclamările de uimire ce țâșneau în cugetul meu la tot pasul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
unui juriu, adică în fata unor cetățeni feriți de ticurile juridice, știind să judece cu bunul lor simț, cu sentimentul de părinți și soți, cu umanitatea lor în sfârșit. Câte erori judiciare strigătoare la cer nu s-au comis din cauza formalismului justiției, care consulta numai textele, nu și inimile! Domnul procuror a compus acuzatului, acestui tânăr în veșmânt național românesc, un portret de fiară sanguinară. Doamne, cum ne înrîuresc lecturile de specialitate! Ați văzut în ce culori sinistre și anormale ne-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
descoperim mai multe niveluri ale cooperării umane și mai multe niveluri ale relațiilor concurențiale. Astfel, în opinia noastră, putem vorbi despre: a. Relații de cooperare impuse (la nivel instituțional și în cadrul unor structuri organizaționale deja constituite, încărcate de autoritate-constrângere, normativitate, formalism); cine nu cooperează într-un astfel de context este amenințat cu marginalizarea sau cu excluderea instituțională. b. Cooperarea cerută de însăși condiția (intrinsecă) oricărei relații; acolo unde partenerii (sau, cel puțin, unul dintre ei) nu cooperează (adică, nu respectă cerințele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de "bunuri" semnificative, materiale sau ideale, teoreticienii s-au confruntat cu problema relației acestora cu celelalte elemente ale societății. Unii au considerat cultura ca fiind autonomă. Alții au insistat, dimpotrivă, pe heteronomia radicală dintre societate și bunurile culturale. Autonomia. Exemplul formalismului în istoria artei Așa cum arată Jimenez (1999), filozofii au pus din-totdeauna problema autonomiei și heteronomiei formelor culturale. Unii istorici de artă au căutat, la rândul lor, să disocieze radical producțiile artistice de contextul socioistoric, considerând că ele trebuiau supuse unei
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
am scris un articol de popularizare care, am observat, este foarte citat printre lingviști. Logica deontică îmi deschide câmpul către rațiunea practică, către normă și acțiune. Pentru istoricul logicii deontice, important este că sistemele de norme conțin nepotriviri, contradicții între formalism și interpretare. Or, acest lucru constituie o provocare pentru cel care poposește astăzi în logica deontică. Există astfel din plin posibilitatea construirii unor proiecte de sisteme adecvate, consistente și neparadoxale. Pe de altă parte, un câmp de acțiune pentru logician
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în fața destinului tău cărturăresc. De ce să treci către matematică în vederea logicii, în loc de a te muta cu logica în filozofia culturii? Ești singurul de la noi care ar putea face o asemenea ispravă. A merge pe linia filozofiei culturii făcute cu mijloacele formalismului modern ar fi, cred, singurul mod de a mântui și logica, și pe tine. Orice logician, când apucă pe drumul fără întoarcere al logicii, devine un Pierrot: o ființă pe jumătate albă, pe jumătate neagră. Făcută fără deschidere culturală, logica
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
socoteală de tot. Tu de ce nu o faci cu logica? De ce să te complaci în situația de însoțitor? De ce să fii Pilade, când poți fi Oreste? Am să vă spun acum cu ce cred eu că păcătuiește logica de astăzi. Formalismul trece indiferența lumii în indiferența conștiinței. Și nu secătuiește el totul, atunci când nu știe să regăsească conștiința? Știți imaginile lui Escher în care scările nu duc nicăieri. "Dar, priviți-le, sânt scări, nu?" - spun logicienii. Însă o scară care nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de rebarbativul formulelor nu face decât să o exalte. Însă pericolul acestei alienări poate fi depășit prin manifestarea unei inițiale bunăvoințe față de logică. Trebuie să te raportezi la logică acordîndu-i din capul locului un credit. Să luăm, de pildă, însuși formalismul și formulele. Credeți oare că există un lucru care prin funcționarea lui intensă să rămână în indiferență pură? Chiar și formulele termină prin a-și pierde artificialul, prin a se "naturaliza". Așa cum o navă de oțel, scufundată în apă și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
atunci afirm, chit că Sorel o să se supere pe mine, că Hintikka nu mai e nici măcar un alexandrin: e un mandarin. Și e pecinginea mandarinismului - maniera în locul substanței - cea care se întinde astăzi peste cultură cu spiritul acesta anglo-saxon, cu formalismul logic care în America a devenit aproape o materie teologală și a cărui singură grație este de a fi generat paradoxul gratuității în mijlocul spiritului pragmatic. Pe lângă toți Hintikka de astăzi, Wittgenstein îmi pare a fi un zeu: el a atacat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a se ajunge la o societate mai justă e nevoie de administrare și de o guvernare politică, statul fiind un actor exclusiv în acest proces... scopul este așadar transformarea legăturilor de putere din cadrul administrației și trecerea de la o logică a formalismului la o logică a responsabilității).57 În același timp, iar aceasta este abordarea specific franceză a implementării noului management public, aceste îmbunătățiri nu au pus sub semnul întrebării principiile de bază care se aflau la baza statului și care (spre deosebire de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Chaucer, Legenda ..., pp. 29-30. 649 Geoffrey Chaucer, Legenda ..., pp. 54-55. 650 Ibidem, p. 58. 180 Nici un cusur n-avea: socot/ Că era dreaptă cumpănire/ În toată-a ei alcătuire.”651 Femeia deține toate calitățile cerute într-o epocă în care formalismul purtării nu putea fi încălcat: „Da, fiinc-atâta de frumos/ Danța, atâta de duios/ Cânta, și-atâta de unduios/ Zburda, și-atât de luminos/ Căta, și-așa prietenos/ Vorbea, cu sunet mângâios,/ Cum n-a mai fost ca ea vreodată/ Minune
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Chaucer, Legenda ..., pp. 29-30. 649 Geoffrey Chaucer, Legenda ..., pp. 54-55. 650 Ibidem, p. 58. 180 Nici un cusur n-avea: socot/ Că era dreaptă cumpănire/ În toată-a ei alcătuire.”651 Femeia deține toate calitățile cerute într-o epocă în care formalismul purtării nu putea fi încălcat: „Da, fiinc-atâta de frumos/ Danța, atâta de duios/ Cânta, și-atâta de unduios/ Zburda, și-atât de luminos/ Căta, și-așa prietenos/ Vorbea, cu sunet mângâios,/ Cum n-a mai fost ca ea vreodată/ Minune
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
șef la MERIDIANUL, ne salutam cu prietenie, iar din cât a lucrat la ziar am înțeles ce caracter și ce fire activă are. L-am urmărit în transmisiile directe cu lansarea unor cărți. Suporta foarte greu lenea intelectuală, platitudinea și formalismul unor momente, deși era un tip pacifist și cu experiență de viață care pe alții i-a distrus. Turnat de preoți colegi a făcut închisoare pe motive politice. Spirit foarte activ și nonconformist era greu să se adapteze vieții preoțești
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
1887-1961), Werner von Heisenberg (1901 -1976). Contribuții importante au adus Max Born (1882-1970), Pascual Jordan (1902-1980), Niels Bohr (1885-1962), Paul Dirac (1902-1984). Aceste concepte de bază ale mecanicii cuantice au fost elaborate Între 1924 și 1935. Esența mecanicii cuantice este formalismul matematic, care descrie fenomenele fizice prin intermediul vectorilor și operatorilor spațiului Hilbert 4. Pentru a descrie relația dintre formalismul matematic și caracteristicile observabile ale obiectelor fizice au fost dezvoltate o serie de interpretări. Mai ales procesul de măsurare este un aspect
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
1885-1962), Paul Dirac (1902-1984). Aceste concepte de bază ale mecanicii cuantice au fost elaborate Între 1924 și 1935. Esența mecanicii cuantice este formalismul matematic, care descrie fenomenele fizice prin intermediul vectorilor și operatorilor spațiului Hilbert 4. Pentru a descrie relația dintre formalismul matematic și caracteristicile observabile ale obiectelor fizice au fost dezvoltate o serie de interpretări. Mai ales procesul de măsurare este un aspect central și controversat până În ziua de azi. Printre interpretările cele mai populare se numără, pe lângă Interpretarea de la Copenhaga
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
certitudine Într-un anumit loc, ci mai degrabă prezintă „tendința de a exista”, iar evenimentele nu se desfășoară În mod cert la momente de timp bine definite și În moduri clar precizate, ci prezintă „tendința de a se produce”. În formalismul teoriei cuantice aceste tendințe sunt denumite probabilități și sunt asociate unor mărimi matematice care descriu comportări ondulatorii. De aceea, particulele sunt În același timp și unde. Nu unde „reale”, tridimensionale ca undele sonore sau ca cele formate pe suprafața apei
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
cu toate implicațiile sale:separarea sistemului (sincroniei) de seria modificărilor (diacronie), impunerea formei și nu a substanței, caracterul imanent al analizei stau la baza structuralismului lingvistic și semioticii. Deci structuralismul reprezintă privilegierea relaționismului (față de substanțialism), a integralismului (față de atomism), a formalismului (față de empirism). Analiza structurală (începînd cu cea avant la lettre a formaliștilor ruși de începutul secolului) pune între paranteze conținutul povestirii (mit, basm, nuvelă etc.) și se concentrează exclusiv asupra formei. Figurile narative nu contează (cîrtița, racul, zîna sau fratele
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
surpat de moartea diformă. Mai rar, au fost remarcate la Marguerite Yourcenar preocupări exclusiv estetice. E vorba despre observații limitate, precum una privitoare la atenția pe care o acordă ea stilului propriu discursului unei epoci, care e un soi de formalism contestabil 22, sau alta, despre semnificația metadiscursivă a scurtei povestiri Cum a fost salvat Wang-Fo 23. Mai pe larg, adică referindu-se la întregul volum Obolul visului, Sorin Lavric vedea în arta de a sugera o nouă metodă care "filtrează
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
universului, Suzanne Lewis refuză modelul formalist fundamentat pe aparatul terminologic construit de Robert, Wickhoff și Weitzmann și insistă pe ideea că interpretarea narativă a imaginii depinde de sistemul în care operează interpretantul. Ea nu pledează pentru o concediere definitivă a formalismului, în relațiile cu narațiunea vizuală, Observă, comentează și valorifică însă, referindu-se la opera lui Otto Pacht, extinderea proiectului de conectare a privitorului la imagine. Lewis arată că în accepția lui Pacht, percepția în sine este deja interpretativă, privirea și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
accentuată cu Victorian Narrative Paintings, pentru că pune accent, ca și Lister, pe elementele tematice ale picturii. În Narrative, Lewis prezintă evoluția cercetării despre pictura narativă ca pe o dezvoltare lentă, care trece de la sistemele clasificatorii la Weitzmann și Wichoff, prin formalismul lui Kemp și Riegl și modelul iconografic al lui Panofsky pentru a ajunge la tehnica montajului lui Eisenstein. Contribuțiile lui Corrain și Beayert se raportează însă altfel la descendențe și continuități, pentru că se plasează în câmpul unei altfel de istorii
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
universului, Suzanne Lewis refuză modelul formalist fundamentat pe aparatul terminologic construit de Robert, Wickhoff și Weitzmann și insistă pe ideea că interpretarea narativă a imaginii depinde de sistemul în care operează interpretantul. Ea nu pledează pentru o concediere definitivă a formalismului, în relațiile cu narațiunea vizuală, Observă, comentează și valorifică însă, referindu-se la opera lui Otto Pacht, extinderea proiectului de conectare a privitorului la imagine. Lewis arată că în accepția lui Pacht, percepția în sine este deja interpretativă, privirea și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
accentuată cu Victorian Narrative Paintings, pentru că pune accent, ca și Lister, pe elementele tematice ale picturii. În Narrative, Lewis prezintă evoluția cercetării despre pictura narativă ca pe o dezvoltare lentă, care trece de la sistemele clasificatorii la Weitzmann și Wichoff, prin formalismul lui Kemp și Riegl și modelul iconografic al lui Panofsky pentru a ajunge la tehnica montajului lui Eisenstein. Contribuțiile lui Corrain și Beayert se raportează însă altfel la descendențe și continuități, pentru că se plasează în câmpul unei altfel de istorii
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
un permanent dialog între cei doi parteneri: educatorul și elevul, respectiv clasa de elevi. Pentru a fi eficient, dialogul trebuie să fie deschis, accesibil și atractiv. De reușita realizării lui este răspunzător în general învățătorul. El trebuie să depășească rutina, formalismul, să citească, să se informeze permanent, să-și pună întrebări și să caute mereu soluții inedite pentru diversele probleme ce se ivesc, să găsească în sine, mereu, noi și noi posibilități de autodepășire și mai ales să fie mereu deschis
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
universului, Suzanne Lewis refuză modelul formalist fundamentat pe aparatul terminologic construit de Robert, Wickhoff și Weitzmann și insistă pe ideea că interpretarea narativă a imaginii depinde de sistemul în care operează interpretantul. Ea nu pledează pentru o concediere definitivă a formalismului, în relațiile cu narațiunea vizuală, Observă, comentează și valorifică însă, referindu-se la opera lui Otto Pacht, extinderea proiectului de conectare a privitorului la imagine. Lewis arată că în accepția lui Pacht, percepția în sine este deja interpretativă, privirea și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
accentuată cu Victorian Narrative Paintings, pentru că pune accent, ca și Lister, pe elementele tematice ale picturii. În Narrative, Lewis prezintă evoluția cercetării despre pictura narativă ca pe o dezvoltare lentă, care trece de la sistemele clasificatorii la Weitzmann și Wichoff, prin formalismul lui Kemp și Riegl și modelul iconografic al lui Panofsky pentru a ajunge la tehnica montajului lui Eisenstein. Contribuțiile lui Corrain și Beayert se raportează însă altfel la descendențe și continuități, pentru că se plasează în câmpul unei altfel de istorii
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]