1,132 matches
-
de cult atestate și de arheologie, și de Biblie, sunt desigur altarele (mizbēaḥ), deasupra cărora credincioșii prezentau divinității ofertele lor, în cele mai multe cazuri arzându-le (cf. infra, pp. 74-75). Arheologia a scos la iveală diferite altare din calcar - întregi sau fragmentare - la Tel Arad, Beerșeba, Dan, Meghido, Ghezer, Lachiș și altele. O tipologie răspândită era acea a altarului cu patru coarne (Gitin, 2002; cf. Fig. 7), adică având patru ridicături concave spre centrul celor patru unghiuri ale altarului, a căror funcțiune
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
armonia lumii, ordinea și concordia creaturilor înalță un cântec sacru”. Aceste motive, care, în ciuda noului fundal religios, din punct de vedere conceptual, derivă din doctrina pitagoreică și neoplatonică, își vor găsi o sistematizare mai originală, mai coerentă și mai puțin fragmentară în Sf. Augustin. 2.3 Epoca sintezei: secolele IV-VI Începând cu jumătatea secolului al IV-lea, datorită Edictului din Milan (313 d. Cr.), care a promulgat libertatea cultului religios în Imperiul Roman, Biserica s-a aflat într-o poziție
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
complementare, nici unul dintre acestea, luate separat neputînd cuprinde varietatea efectelor diferitelor tipuri de exerciții. A. Dragnea sugerează următoarea clasificare: 1. După scopul instructiv-educativ: exerciții pentru dezvoltarea calităților motrice (viteză, îndemînare, rezistență, forță); exerciții pentru învățarea și perfecționarea deprinderilor motrice (exerciții fragmentare, globale, ajutătoare); exerciții pentru dezvoltarea fizică armonioasă; exerciții pentru dezvoltarea capacității de efort (anaerob, alactacid. 1-20s, anaeroblactacid 21-120s, aerob-anaerob 121-300s, aerob peste 301s). 2. După poziția față de aparate. Exerciții: la aparate ; cu aparate ; pe aparate. 3. După aportul adus în
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
distruge planeta. Începu să geamă. În numele întregului spațiu interastral, o să-l putem descătușa? Hedrock încercă să-și imagineze acest lucru. Nu se numărase printre cei care vorbiseră cu McAllister, reporterul din secolul al XX-lea. El își alcătuise din relatări fragmentare o imagine penetrantă a ceea ce se întâmplase. Iar unul dintre scopurile care-l aduseseră, tocmai acum, în această încăpere era aflarea amănuntelor. Îl trase la o parte pe Cadron și-i ceru în mod deschis informații. Cadron îl privi, zâmbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
s-a găsit inelul unei catarame de argint, fără placă și spin, iar pe un deget de la mâna stângă un inel de argint fără piatră. La picioare erau depuse două urcioare din argilă de forme diferite, unul fiind în stare fragmentară. Dintre cele mai timpurii obiecte descoperite în mormintele de secol II-III p.Chr. amintim: 1) vase de lut: cănițe din pastă gălbuie sau roșie, cu o singură toartă, simple sau decorate cu coaste mici, de factură provincială romană și larg
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
secol VI, se prezintă astfel: 1) o cataramă masivă din bronz și două monede: una romană imperială din secolele IV-V și alta din timpul împăratului Honorius (395-423); 2) un cercel de bronz; 3) un obiect din fier, în stare fragmentară și conservat necorespunzător; 4 ) un obiect din os perforat; 5) două bucăți de silex. Numărul redus al obiectelor este compensat de bogăția celor ce aparțin secolelor VI-VII, reprezentate mai ales prin piese de centură. Amintim aici și descoperirea, în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
fi funcționat drept centre misionare pentru zona barbară din stânga Dunării. Aceasta se explică prin descoperirea în Dobrogea a mai multor cruciulițe turnate în plumb, cu reliefuri imitând perlele, precum și a unor cruci din bronz, simple sau duble (relicvate), întregi sau fragmentare; suntem înclinați să constatăm interesul crescând pentru aceste piese creștine de cult, apreciind vigoarea de care s-au bucurat la vremea respectivă. Alături de aceste descoperiri, amintim prezența unei cruci de bronz la Capidava, care are pe față reprezentarea lui Cristos
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
din M37 și săpăturile recente din 1992, precum și multe alte simboluri. Primele simboluri prezente în inscripțiile creștine evocă reprezentarea unei păsări, foarte probabil un porumbel, pe frontonul unei stele funerare la Tomis (începutul secolului IV), crucea simplă (pe o arhitravă fragmentară a unei bazilici din Tomis), cât și poziționarea acesteia la începutul și la sfârșitul textului, ca în cazul unei inscripții creștine tomitane, palimpsest al unei epigrame funerare anterioare. Epigrama prezintă un chenar decorat cu o cruce terminată în partea de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unei epigrame funerare anterioare. Epigrama prezintă un chenar decorat cu o cruce terminată în partea de jos în formă de ancoră stilizată și un vrej de iederă, iar sub inscripție apare și o cruce mare (secolul VI). Pe o placă fragmentară de marmură din municipiul Constanța se pomenește numele unui episcop martir, al cărui nume nu s-a păstrat, dar care se presupune a se identifica cu Titus sau Philus din cetatea Tomis, pomenit de Acta Sanctorum la 3 ianuarie, martirizat
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
trei fragmente din marmură de formă circulară, descoperite la Constanța, unde avem următorul text în limba greacă: Pentru pomenirea și odihna robului tău, Sergiu. Din Tomis cunoaștem un exemplar de marmură decorat cu o cruce, bine păstrat, dar și plăci fragmentare, decorate cu motive geometrice (romburi) și vegetale. De la bazilicile dezvelite în Tomis și Callatis se păstrează unele plăci de marmură pentru acoperirea pereților, fragmente de capiteluri decorate cu cruci, precum și rame pentru ferestre cu ornamente ajurate. Simboluri creștine, mai ales
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
campania din 1994) trecea la numai 30-35 m de cortina de vest a fortificației. În această ultimă campanie a fost identificată o groapă - un mormânt colectiv, situat chiar pe buza apeductului, din care s-au recuperat 12 cranii și scheletul fragmentar al unui adolescent. Reînhumarea acestor cranii (dintre care trei purtau răni la tâmplă, producătoare de moarte) trebuie pusă în legătură cu momentul definitivării construcției apeductului, când acesta a presupus exterminarea din rațiuni strategice a lucrătorilor. Materialul arheologic, recuperat din interiorul castrului, este
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
roșie de bună calitate; ornamentate cu motive zoomorfe, geometrice și florale, precum și cu simboluri creștine (cruci de diferite forme); sunt datate pentru secolele V-VI; au fost importate din orașele Asiei Mici. Opaițele (din secolele V-VI), descoperite în stare fragmentară cu excepția unuia intact, sunt de factură locală. Din categoria vaselor de sticlă (fragmente) fac parte și vasele-candelă, folosite la iluminat. Toate aceste vase recuperate sunt databile pentru perioada secolelor IV-VI. Monedele descoperite în interiorul fortăreței depășesc 100 de piese: una
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
10) prezența la Siutghiol/Ovidiu (jud. Constanța) a unor platouri și „fructiere“, realizate din ceramică superioară, acoperită cu vopsea roșie de bună calitate, ornamentate cu simboluri creștine (cruci de diferite forme) (secolele V-VI), a unor opaițe descoperite în stare fragmentară (unul singur intact) de factură locală, precum și a unor vase-candelă din sticlă folosite la iluminat (secolele IV-VI); 11) existența la Sucidava (jud. Constanța) a mai multor elemente paleocreștine: a) cruci pictate, opaițe, vase, obiecte de metal, sculpturi, a unei
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
episcop. Amin; e) a simbolurilor paleocreștine prezente: 1. pe capace de vase din lut ars, ornamentate uneori cu cruci (Tomis și Callatis) etc.; 2. în inscripțiile creștine (porumbelul), pe frontonul unei stele funerare; 3. prin frecvența crucii simple (pe arhitrava fragmentară a unei bazilici din Tomis) (la începutul și la sfârșitul textului; fragmente de capiteluri decorate cu cruci (Tomis și Callatis); 4. prin crucea stilizată în formă de ancoră și pe cea de mari dimensiuni, sub textul inscripției (secolul VI); 5
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
vase de ceramică, opaițe, catarame (ornament în formă de pește, secolul V), inele din bronz cu monogramă (M132; secolul VI); 5) la Capidava (jud. Constanța): bazilicile, cripta relicvelor, cruciulițe de plumb, cruciulițe de bronz simple sau duble (relicvate) întregi sau fragmentare, inscripții etc.; 6) la Dinogeția (Bisericuța, jud. Tulcea): bazilica, inscripții etc.; 7) la Halmyris (Dunavățul de Jos, jud. Tulcea): bazilici creștine, cripte, mormintele (poziția și orientarea defuncților), cruciulițe de aur, o anumită frecvență în redactarea crucii pe fibule ori fragmente
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
află în afara vestigiilor fumegânde ale coloniei. Povestea indiană a lui Pratt și Manara se sfârșește cu perspectiva recâștigării Arcadiei oferite oamenilor pe acest continent. Edenul poate fi atins odată alungată urma teribilă a viciului și decăderii. O cronică (infidelă și fragmentară) a Genezei este și El gaucho. Ca și Vara indiană, El gaucho (scris împreună de Pratt și Manara) este tentativa de a imagina cronica unei alte faceri a Americii. Sejurul argentinian al lui Pratt în seamnă contactul cu acest univers
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
femei de noapte. E scris totu’ aici. Citește, băiete! — Mai bine nu citesc. E înțesat probabil cu calomnii și murdării. Mincinoșii aceia de jurnaliști au făcut, fără îndoială, tot felul de aluzii picante. Totuși, Ignatius onoră articolul cu o lectură fragmentară. — Cum adică? Ei pretind că autobuzul acela nu m-a lovit? întrebă el furios. Chiar și prima lor afirmație e o minciună! Ia legătura cu Serviciul Public. Trebuie să-i dăm în judecată. — Taci și citește totu’. Pasărea unei stripteuze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
al lui D’Annunzio, din filozofia lui Nietzsche și Bergson, prin filtrul fauvismului pictural. Din estetism, avangardele preiau și recondiționează cosmopolitismul exotic (radicalizat în formula „artei internaționale”), anarhia spirituală și atitudinea à rebours, cultul efemerului și refuzul capodoperei, „masca” histrionică, fragmentarul, segregaționismul antiburghez, fuziunea artelor și - pe filieră antiplatoniciană - mitul poeziei „destabilizatoare”. Avem de-a face de fapt cu o mutație revoluționară, „barbară” a culturii Decadenței: vagul, vaporozitatea impresionistă, lamentația nevrotică, lîncezeala artificioasă, morbidețea și lasitudinea sînt denunțate ca trăsături „feminine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
limpezim și nu simplificăm nimic”. Devenit „gen literar“, reportajul modern include „foiletonul, romanul de aventuri și povestirea realistă”, cu avantajul veridicității documentare; separația reportaj/roman pe criteriul amplorii compoziției este depășită de metamorfoza modernă a literaturii, care cultivă instantaneul, fugacele, fragmentarul; literatura de imaginație pură nu există și, în orice caz, nu poate fi considerată superioară „prin esență” reportajului realist, care nici el poate fi redus la informația cotidiană plată și la comentariul mărginit. Hibrid, jurnalismul modern nu absoarbe însă doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
încorporarea unor elemente din recuzita presei scrise cotidiene (reportajul) sau din tehnica cinematografică. Așteptările cititorului tradițional sînt programatic frustrate, efectul de surpriză este căutat cu obstinație, iar caracterul masiv, finit, închis al „(capod)operei” - refuzat în favoarea formei deschise, a imperfecțiunii, fragmentarului, virtualului, a „proiectului” și „rezumatului”, a ciornei și schemei. Volume anunțate triumfal rămîn simple anunțuri. Convenția este exhibată ludic, în toată mecanica ei comică și stereotipă. Adeseori denudarea metatextuală a convenției sevește drept happy-end: „Jim plînse pierderea Monnei, iar ambasadorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
oamenii vor trăi într-o completă înfrățire, prin stabilirea unei ordini spontane și armonice”. „Pulverizarea” - proprie „anarhismului” modern - nu distruge doar caracterele tipice, proprii esteticii clasice, ci și unitatea personalității umane în genere. Tendința dominată va fi deci una către fragmentar și schizoid: „scriitorii de azi nu mai redau caractere tipice sau individuale, ci fragmentare”, de aici predilecția pentru „caracterele desechilibrate” și pentru „răsturnarea ierarhiei funcțiilor spirituale”. „Importanța ce se dă inconștientului” este, în opinia autorului, responsabilă de „preponderența elementelor patologice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Pulverizarea” - proprie „anarhismului” modern - nu distruge doar caracterele tipice, proprii esteticii clasice, ci și unitatea personalității umane în genere. Tendința dominată va fi deci una către fragmentar și schizoid: „scriitorii de azi nu mai redau caractere tipice sau individuale, ci fragmentare”, de aici predilecția pentru „caracterele desechilibrate” și pentru „răsturnarea ierarhiei funcțiilor spirituale”. „Importanța ce se dă inconștientului” este, în opinia autorului, responsabilă de „preponderența elementelor patologice”. Adept al „teoriei capodoperei” brevetate de Mihail Dragomirescu, Emilian deplînge „lipsa de capodopere realizate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
foaie. Cunoaște obiectele peisagiului și atîta tot” (ibid., p. 382). Primatul imaginii în raport cu construcția poetică, autonomizarea părții în raport cu întregul au ca efect, în opinia lui Perpessicius, „poezia care impresionează, dar nu vrăjește. Izbește, dar nu reține. Pentru că este o poezie fragmentară”. Criticul nu refuză de plano această poetică „fulgurantă”, dar constată alteritatea ei radicală în raport cu tradiția marii poezii universale: „Ești mulțumit cu intervenția acestor splendori paradiziace - nimic de zis. Ele sînt, de altminteri, destule și destul de vii și nu se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
gesamte Werk, Ǚbersezt und herausgegeben von Oskar Pastior, Edition Text Kritik, München, 1976). În 1983, cu ocazia centenarului autorului, apare la Editura Minerva volumul omagial Urmuz. Pagini bizare, ediție, prefață și tabel cronologic de Constantin Crișan, cuprinzînd tălmăciri integrale și fragmentare în engleză, franceză, germană, italiană, rusă și spaniolă de Eugen Ionescu, Ilarie Voronca, Leopold Kosch, Andrei Bantaș, Marco Cugno și Marin Mincu, L. Dolgoșeva, Xenia Dumitru, Natașa Nicolau, Susana Vasquez Alvear și Victor Ivanovici. Iar în 1985 iese de sub tipar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Macri și Dorin-Liviu Bîtfoi, Ed. Compania, Buc., 2005 Urmuz, Algazy & Grümmer, Editura unu, București, 1930 Urmuz, Pagini bizare, ediție întocmită de Sașa Pană, Editura Minerva, București, 1970 Pagini bizare, ediție, prefață și tabel cronologic de Constantin Crișan. Tălmăciri integrale și fragmentare în engleză, franceză, germană, italiană, rusă și spaniolă de: Eugen Ionescu, Ilarie Voronca, Leopold Kosch, Andrei Bantaș, Marco Cugno și Marin Mincu, L. Dolgoșeva, Xenia Dumitru, Natașa Nicolau, Susana Vasquez Alvear și Victor Ivanovici, Editura Minerva, București, 1983 Urmuz, Pagini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]