1,984 matches
-
muzica creată începând cu a doua jumătate a secolului XX. Sintagma nu are un corespondent precis în limbile de mare circulație, iar acolo unde există sintagme similare, înțelesul lor poate să difere. „Echivalările” oferite cel mai des expresiei românești sunt franțuzescul "musique légère" și sintagma englezească "easy listening" (care s-a răspândit și în alte limbi - de exemplu, în germană). În cazul limbii engleze, atributele muzicii ușoare sunt împărțite între subgenurile "music-hall", "light music", "beautiful music" ș.a., astfel încât o relație de
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
Război Mondial. Perioada interbelică în Occident cuprinde "musical"-uri, "music-hall"-ul, primii interpreți europeni de "swing jazz" (între care, chitaristul Django Reinhardt). Viziunile mai conservatoare vor determina înflorirea noului „"lied"” englez, a șansonetei și a valsului la acordeon ("musette"), ambele franțuzești, a canțonetei italiene - ele depășesc hotarele țării lor și rămân imortalizate prin înregistrări sonore și filme (celebrul "Sous les toits de Paris", 1930, în regia lui René Clair). La încheierea celui de Al Doilea Război Mondial, situația politică a românilor
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
vedere morfologic se comportă identic. Astfel, există verbe care exprimă existența sau starea ("a fi", "a sta"), recepționarea pasivă a unei acțiuni exterioare ("a primi", "a auzi"), o transformare ("a crește", "a dispărea") etc. Termenul "verb" vine în românește din franțuzescul "verbe", cu același sens, și care la rîndul lui provine din latinescul "verbum" (cuvînt, verb). Romanii au preluat noțiunea din grecește, unde "rhema" avea același sens. Datorită importanței sale deosebite în comunicare, verbul este una dintre cele două părți de
Verb () [Corola-website/Science/299529_a_300858]
-
științele matematice, numite în grecește μαθηματικὴ τέχνη "mathēmatikḗ tékhnē", au fost denumite cu pluralul "ars mathematica". Din latină, termenul "mathematica" a fost preluat în forme asemănătoare în toate limbile europene moderne. Forma aparentă de plural din engleză, ca și pluralul franțuzesc "les mathématiques", au revenit în latină sub forma pluralului neutru "mathematica" (Cicero), pornind de la pluralul grecesc τα μαθηματικά "ta mathēmatiká", acesta fiind utilizat de Aristotel cu sensul de „toate lucrurile matematice”. În română, termenul a fost copiat după franțuzescul "mathématique
Matematică () [Corola-website/Science/296537_a_297866]
-
pluralul franțuzesc "les mathématiques", au revenit în latină sub forma pluralului neutru "mathematica" (Cicero), pornind de la pluralul grecesc τα μαθηματικά "ta mathēmatiká", acesta fiind utilizat de Aristotel cu sensul de „toate lucrurile matematice”. În română, termenul a fost copiat după franțuzescul "mathématique" și italienescul "matematica".. Este posibil ca oamenii să-și fi dezvoltat anumite abilități matematice încă înainte de apariția scrierii. Cel mai vechi obiect care dovedește existența unei metode de calcul este osul din Ishango, descoperit de arheologul belgian Jean de
Matematică () [Corola-website/Science/296537_a_297866]
-
din ultimele lucrări ale artistului, neterminată: „La izvor”. Pereții sunt încărcați de picturi ale lui Grigorescu: „Autoportret”, „Apus de soare la Barbizon”, „Pastoriță stând”, „Ciobănaș cu turma”, „Care cu boi trecând un vad” etc. Uriașa tapiserie este probabil de factură franțuzească și datează din secolul al XVIII-lea. Piesele de mobilier sunt cumpărate de artist din Franța și se potrivesc foarte bine cu interiorul acesta definit de materialul viu și cald care este lemnul. Covoarele decorative care atârnă pe pereți sunt
Casa memorială Nicolae Grigorescu de la Câmpina () [Corola-website/Science/308783_a_310112]
-
al XVIII-lea, , și în secolul al XIX-lea, sau Debussy în secolul al XX-lea — mulți dintre acești artiști au compus opere. De la începutul secolului al XX-lea, muzica așa-numită „populară” a luat avânt, amestecând genuri specifice Franței ( franțuzesc) până la genuri importate (rock și rap), și a făcut posibile vedete ca , , , sau care au vândut zeci de milioane de discuri. Cinematografia, inventată în 1895, la Lyon de către , rămâne o importantă activitate în Franța, în ciuda concurenței hollywoodiene: în 2005, Franța
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
anii 2000 câteva filme de succes mondial, cum ar fi ' sau '. Festivalul internațional de film, organizat anual la Cannes, este evenimentul cultural cel mai mediatizat din lume Atașată principiului , Franța își protejează cultura, în special prin cotele obligatorii de filme franțuzești ce trebuie difuzate de posturile de televiziune și prin cele de muzică franceză ce trebuie difuzată la radio. Începând cu Evul Mediu, Franța a fost locul cunoașterii și al descoperirilor majore. Universitatea din Paris, înființată în 1200, a fost încă
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
cele mai dificile arii din repertoriul internațional de operă cu o muzicalitate extraordinară". Pe 11 aprilie 1938, la debutul sau, Callas a încheiat recitalul din sală Parnassos cu un duet din Țoșca. Callas a declarat că Trivella "avea o metodă franțuzeasca, care plasa vocea în nas, mai degrabă nazala... iar problema mea era că nu aveam tonuri joase, care sunt esențiale în belcanto... Iată unde am invatat tonurile joase". Oricum, fiind intervievata de Pierre Desgraupes în cadrul emisiunii L'Invitee Du Dimanche
Maria Callas () [Corola-website/Science/298383_a_299712]
-
ul (din franțuzescul "libéralisme") este un curent ideologic și social-politic care promovează libertatea și egalitatea în drepturi. Liberalii îmbrățișează o gamă largă de opinii. În funcție de modul de înțelegere a acestor principii, majoritatea liberalilor susțin următoarele idei fundamentale: constituționalismul, democrația liberală, alegeri libere și
Liberalism () [Corola-website/Science/297803_a_299132]
-
pe piață și este deținută în proporție de 49% de "Cable and Wireless", 45% de stat și aduce și ea un mare profit statului. Standardele de viață sunt ridicate, în mare comparabile cu cele din zonele prospere ale marilor metropole franțuzești. Lipsa impozitelor pentru persoanele fizice a dus la un număr considerabil de “refugiați ai impozitelor” veniți din Europa, care își câștigă majoritatea banilor din afara Principatului; celebrități precum piloții de Formula 1 atrag cea mai mare atenție însă aici se află
Economia Principatului Monaco () [Corola-website/Science/337000_a_338329]
-
a mai multe miliarde de euro. ”Videanu pictează în culorile Franței a doua centrală nucleară din România”. Cum s-ar zice, reactor pictat! În text nu se spune nimic despre vreo licitație, ci doar că Videanu va cere unei firme franțuzești, Areva, să stabilească amplasamentul centralei. Acum vreo două-trei luni, același ministru vorbea de o firmă sud coreeană. O fi vrut să crească prețul, nu s-or fi înțeles la comisioane, cine știe ce a intervenit cu adevărat între ei? Cert este că
Ziare, la zi: În Gândul, CTP sugerează că ar fi homosexual () [Corola-journal/Journalistic/27992_a_29317]
-
ca interes față de obârșia cuiva, Aubrey de Vere, din Remember, printre multe alte exemple. Grandios automistificată este întreaga mișcare a personajelor. Pașadia străbate orașul, cu trăsura la pas după el; Pantazi are grijă să i se păstreze masa de la birtul franțuzesc, "cu sfințenie" și numai în colțul cel mai îndepărtat. Hipertrofiatul prezumțios, Gore Pirgu, plănuindu-și căpătuială prin însurătoare, ori supremația față de ceilalți, recurgând la retorica lui 'nveninat frivolă, își construiește alaiurile întoarcerilor acasă, pe măsura perspectivei sale valorice, voit apăsate
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
Delacroix, Pagini din jurnal, selecție, traducere și prefață de acad. G. Oprescu, Ed Meridiane, 1965), din dorința de a vedea dacă nu cumva ideologicul operase omisiuni și aproximări. Revelațiile au fost interesante: dacă, în genere, selecția românească coincide cu cea franțuzească recentă, se văd și tăieturi ce eliminaseră elemente importante ale crezului pictorului francez, ca să „dea bine” cu ideologia comunistă în vogă la noi. Alteori, traducerea era aproximativă, chiar eronată (pictura rațională, în loc de pictura rezonabilă), iar dacă nu se mulțumea, astfel
Un pictor diarist: Eugène Delacroix by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4809_a_6134]
-
prea fi avut ce sa spunem în rău sau în bine. D. Frederic Dame ca om are calitatea de a crede ca proprietatea literară se stinge dincolo de marginile Franței. Sosit la noi si având, se vede, în geamantan câteva piese franțuzești, le-au supus unui tratament pe care au avut ocazia de a-l învăța în chiar țara noastră. D-sa s-au folosit de lecțiile marelui autor național, a aceluia care este Ponsard, Tacitus si Max Mueller al României într-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acoperită cu paie și să introducă cultura "picantă" în sălbatecul popor de la Dunăre; de aceea e foarte natural ca cineva să caute glorie când o poate căpăta așa de ieften. Modul de a deveni mare e scurt. Iei o scriere franțuzească, ștergi titlul și scrii altul, ștergi numele autorului și pui pe al tău. Apoi deschizi cartea: unde vezi Jean pui Toader, unde vezi Ana pui Safta și s-a mântuit, ești deja autor. Îți mai rămâne s-o pui pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
clase puternice, am ridicat din temelie toate puterile vechi ale țării, fără a socoti că o casă veche de piatră, dar cam strâmtă, e totuși mai bună pentru vreme de iarnă și pentru nevoi de cât un palat de... hârtie franțuzească. Noi am făcut în statul nostru ceea ce se face în școlile noastre. Învățători cari nu știu nici a scrie bine dau în mâna copiilor cărți scrise într-o limbă pe cari ei n-o înțeleg și-i pun să învețe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
perspectivă de viitor pentru limba și obiceiurile lui și pentru felul lui de a fi decât țăranul lui Vodă Carol, care se reîntoarce la vatra sa și nu mai găsește nimic din felul lui de a fi, ci numai așezăminte franțuzești, negoț jidovesc, industrie austriecească, limbă păsărească și liberali cari nu muncesc nimic și trăiesc din esploatarea ideilor politice. Dac-am fi la loc bun, ca Spania sau Anglia, ne-am bate-n capete și tot vechile năravuri românești ar pluti
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu vremea și devine incapabilă de a afla adevărul. De aceea cele mai multe din discuțiile Adunărilor au caracterul de cârciocuri și apucături advocățești, de căutare de noduri în papură, de vorbe înșirate și fire încurcate. Acestea sunt elementele cărora legile noastre franțuzești le dau în stăpânire țara. Plebea de sus face politică, poporul de jos sărăcește și se stinge din zi în zi de mulțimea greutăților ce are de purtat pe umerii lui, de greul acestui aparat reprezentativ și administrativ care nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru elemente economice cu care se potriveau și cari știu a se folosi de dânsele. Am creat o atmosferă publică pentru plante exotice, de care planta autohtonă moare. Căci azi avem cele mai înaintate instituții liberale. Control, suveranitatea poporului, codice franțuzești, consilii județene și comunale. Stăm mai bine pentru aceasta? Nu, de zece ori mai rău, căci instituțiile nouă nu se potriveau cu starea noastră de cultură, cu suma puterilor muncitoare de cari dispunem, cu calitatea muncii noastre, încît trebuie să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Stan căpăta în schimbu pungii cinci bețe sănătoase, pe care le ținea minte, ș-apoi se ducea să-și vadă de trebi. Scurt drept și.., gratis. Azi mănâncă două-trei bătăi și-și pierde și tot rostul. Dar apoi îndeobște legi franțuzești ne-au trebuit nouă? Pentru împresurarea ce pătimește un loc despre megieși, pentru pescuirea unui iaz, pentru neîngăduirea la posesie, pentru a li se alege părțile, pentru un vad de moara ș. a. trebuiau legi franțuzești, în care să se vorbească
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
rostul. Dar apoi îndeobște legi franțuzești ne-au trebuit nouă? Pentru împresurarea ce pătimește un loc despre megieși, pentru pescuirea unui iaz, pentru neîngăduirea la posesie, pentru a li se alege părțile, pentru un vad de moara ș. a. trebuiau legi franțuzești, în care să se vorbească despre "lapini", trebuiau miile de advocați, miile de primari și ajutori de primari, notari, consilii și paraconsilii! Asta e curată socoteală de mofluz. Și ce avem în schimb? Poate o cultură mai mare? De loc.
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
buruienele acestea pentru ceva, dar se vede ea nu pentru ceea. ce ne lipsește tocmai nouă. Să vedem acuma cum au ajuns liberalii la rețeta lor, bună pentru toate boalele și pentru nici una. În veacul trecut au fost în țara franțuzească tărăboi mare pentru ca statul încăpuse prin risipa curții crăiești într-atîtea datorii încît se introdusese monopol până și pentru vânzarea grâului. Ajunsese cuțitul la os prin mulțimea dărilor și prin tot soiul de greutăți pe capul oamenilor, încît nu mai era
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țin de, nația românească prin împrejurarea că s-au născut pe cutare bucată de pământ, nu prin limbă, obiceiuri sau manieră de a vedea. Astfel vin pătură după pătură în țara noastră, cu ideile cele mai ciudate, scoase din cafenelele franțuzești sau din scrierile lui Saint-Simon și alte altor scriitori ce nu erau în toate mințile iar formele vieții noastre de astăzi au ieșit din aceste capete sucite cari cred că în lume poate exista adevăr absolut și că ce se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
V. DIN ABECEDARUL ECONOMIC De câte ori un creștin s-apucă la noi să scrie un rând ca să lumineze neamul - presa este lumina, după cum zic d-nia lor - de atâtea ori pune mîna-n raft și scoate la iveală o carte nemțească sau una franțuzească și răsfoiește până ce găsește ce-i trebuie. Precum ni s-aduc toate d-a gata din străinătate și n-avem alt chin decât să băgăm mînile în mînicele paltonului venit de la Viena și piciorul în cizma pariziană, fără a ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]