1,246 matches
-
scenei din Pădurea Greccio), cultul Pătimirii Domnului, exercițiul atât de pios „Via Crucis”, sunt franciscane. Cultul Prea Sfintei inimi a lui Isus (practicat în prima vineri din lună, de 9 ori), Vizita Sfintei Maria la Elisabeta, Rozariul în comun, rozariul franciscan, cu cele 7 bucurii, Scapularul Maicii Domnului, rozariul viu, devoțiunile antoniene, devoțiunea către Sf. Iosif, toate acestea sunt devoțiuni franciscane, unele dintre ele, preluate mai târziu de întreaga Biserică Catolică. În cadrul apostolatului, predica nu are numai caracter religios, ea are
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
toate acestea sunt devoțiuni franciscane, unele dintre ele, preluate mai târziu de întreaga Biserică Catolică. În cadrul apostolatului, predica nu are numai caracter religios, ea are și un rol social și chiar politic. Există nenumărate culegeri cu tematici pentru predicare, dar franciscanii au preferat exortația, în scopul educării profunde a sentimentului religios. În predică franciscanii făceau apel la inimă și urmăreau combaterea răului, cultivarea spiritelor și mângâierea sufletelor. Predica publică, rostită în catedrale are întotdeauna mesaj și rol oficial. Pentru spiritualitatea franciscană
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Biserică Catolică. În cadrul apostolatului, predica nu are numai caracter religios, ea are și un rol social și chiar politic. Există nenumărate culegeri cu tematici pentru predicare, dar franciscanii au preferat exortația, în scopul educării profunde a sentimentului religios. În predică franciscanii făceau apel la inimă și urmăreau combaterea răului, cultivarea spiritelor și mângâierea sufletelor. Predica publică, rostită în catedrale are întotdeauna mesaj și rol oficial. Pentru spiritualitatea franciscană evanghelizarea urma să ajungă în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Raymond Lull
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
sufletelor. Predica publică, rostită în catedrale are întotdeauna mesaj și rol oficial. Pentru spiritualitatea franciscană evanghelizarea urma să ajungă în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Raymond Lull, teolog, mistic și filosof catalan a înființat primul colegiu pentru formarea misionarilor franciscani, în care se punea accentul pe cunoașterea istoriei și a limbilor vorbite în țările avute ca obiectiv al misiunii: Islamul, China, India, America, Africa, Țara Sfântă. Teologia s-a dezvoltat în universitățile din Bologna, Oxford, Cambridge, Paris. Intuiția mistică și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
că vor obține victoria, mai ales datorită devoțiunii „Numele lui Isus”, pe care fratele minor o răspândise în armată. Pentru Europa victoria de la Belgrad a fost o minune. Chateaubriant a admirat întotdeauna abilitățile de comunicare și de adaptare socială ale franciscanilor la orice circumstanțe. Sfântul Scaun a apreciat ca excepționale proiectele Sfântului Francisc, încă din timpul vieții sale; în 1854 Papa Pius al IX-lea a promulgat Dogma Neprihănitei Zămisliri a Maicii Domnului, iar în 1910 Papa Pius al X-lea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Sfântului Francisc, încă din timpul vieții sale; în 1854 Papa Pius al IX-lea a promulgat Dogma Neprihănitei Zămisliri a Maicii Domnului, iar în 1910 Papa Pius al X-lea a declarat pe 8 septembrie Sfânta Naștere a Mariei, Regina franciscanilor minori, iar Papa Pius al XI-lea în 1925 a declarat sărbătoarea „Cristos Rege”. În spiritualitatea franciscană se regăsesc într-un fel sau altul, aproape toate conștiințele lucide. Capitolul II - Prezența franciscanilor în Țara Românească 1. În umbra franciscanilor de-
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
pe 8 septembrie Sfânta Naștere a Mariei, Regina franciscanilor minori, iar Papa Pius al XI-lea în 1925 a declarat sărbătoarea „Cristos Rege”. În spiritualitatea franciscană se regăsesc într-un fel sau altul, aproape toate conștiințele lucide. Capitolul II - Prezența franciscanilor în Țara Românească 1. În umbra franciscanilor de-a lungul timpului „Cine nu își cunoaște istoria, nu are nici un viitor”, spune o veche cugetare românească, invocată adesea și de către Mihail Kogălniceanu, marele apărător al drepturilor catolicilor în Moldova. „Viitorul și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Regina franciscanilor minori, iar Papa Pius al XI-lea în 1925 a declarat sărbătoarea „Cristos Rege”. În spiritualitatea franciscană se regăsesc într-un fel sau altul, aproape toate conștiințele lucide. Capitolul II - Prezența franciscanilor în Țara Românească 1. În umbra franciscanilor de-a lungul timpului „Cine nu își cunoaște istoria, nu are nici un viitor”, spune o veche cugetare românească, invocată adesea și de către Mihail Kogălniceanu, marele apărător al drepturilor catolicilor în Moldova. „Viitorul și trecutul/ Sunt a filei două fețe”, ne
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și, mai ales, aspra lege a luptei pentru supraviețuire. În timpurile acelea grele, se impunea cu necesitate un sprijin, o călăuză de încredere: Cristos și urmașii lui, misionarii. În epocă, primii misionari care au sosit aici, au fost dominicanii și franciscanii. Convertirea de tip franciscan se caracterizează printr-o trăire fraternă, în unire cu toți oamenii și cu întreaga creație, sub cerurile aceluiași Dumnezeu, care se manifestă prin iubire și care ne sfințește și ne răscumpără. Cu mintea senină și inima
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lege a luptei pentru supraviețuire. În timpurile acelea grele, se impunea cu necesitate un sprijin, o călăuză de încredere: Cristos și urmașii lui, misionarii. În epocă, primii misionari care au sosit aici, au fost dominicanii și franciscanii. Convertirea de tip franciscan se caracterizează printr-o trăire fraternă, în unire cu toți oamenii și cu întreaga creație, sub cerurile aceluiași Dumnezeu, care se manifestă prin iubire și care ne sfințește și ne răscumpără. Cu mintea senină și inima curată misionarul franciscan împarte
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
tip franciscan se caracterizează printr-o trăire fraternă, în unire cu toți oamenii și cu întreaga creație, sub cerurile aceluiași Dumnezeu, care se manifestă prin iubire și care ne sfințește și ne răscumpără. Cu mintea senină și inima curată misionarul franciscan împarte cu frații tot ce are, cu dăruire de sine și spontaneitate și astfel cele mai îndărătnice suflete sunt îmblânzite. De pe o rogojină sau dintr-un bordei, el trece cu naturalețe în palatele prinților, și apoi, în cortul nomazilor, cu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Și este firesc ca evanghelizarea aceasta să prindă rapid în acel segment al societății în care doar proscrișii se unesc între ei prin sărăcie și suferință, devenind frați și cu creația, eliberați de obsesia înavuțirii și a concurenței. În apostolatul franciscan se împletesc mereu două mari iubiri: iubirea mistică față de Cristos și iubirea mistică față de oameni. Iubirile acestea predominante sunt garanția unui umanism autentic și de aceea spiritul franciscan este numit serafic. Totodată, acest spirit este adânc ancorat în realitate, îmbinând
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și cu creația, eliberați de obsesia înavuțirii și a concurenței. În apostolatul franciscan se împletesc mereu două mari iubiri: iubirea mistică față de Cristos și iubirea mistică față de oameni. Iubirile acestea predominante sunt garanția unui umanism autentic și de aceea spiritul franciscan este numit serafic. Totodată, acest spirit este adânc ancorat în realitate, îmbinând contemplația și autoperfecționarea cu acțiunea practică eficientă. Acest spirit are simplitate, firesc, umilință, caritate, bucurie și optimism în fața vieții. Pace și Bine. Pentru că franciscanii împart cu frații cei
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și de aceea spiritul franciscan este numit serafic. Totodată, acest spirit este adânc ancorat în realitate, îmbinând contemplația și autoperfecționarea cu acțiunea practică eficientă. Acest spirit are simplitate, firesc, umilință, caritate, bucurie și optimism în fața vieții. Pace și Bine. Pentru că franciscanii împart cu frații cei mai înstrăinați de societate (exemplul tipic este fratele - Lepros) și durerea, sărăcia sau pomana, dar și învățătura, și speranța. Împart și se împart cu simplitate și firesc, cu mare supunere față de Dumnezeu și sfânta sa creație
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cu mare supunere față de Dumnezeu și sfânta sa creație, fără a fi sclavi ai literei care ucide, dar supuși cu smerenie Duhului Sfânt care îi dă viață. Din primele capitule generale, din 1217 și 1219, rezultă că au fost trimiși franciscani misionari în mai multe zone ale lumii, iar cronicarul Giordano da Giano a relatat că frații au ajuns în Ungaria, vecină cu Valahia și cu Moldova. Papa Grigore al IX-lea (1227-1241) a înființat Episcopia Cumanilor (sau a Milcovului) în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în Ungaria, vecină cu Valahia și cu Moldova. Papa Grigore al IX-lea (1227-1241) a înființat Episcopia Cumanilor (sau a Milcovului) în 1227, distrusă însă, de către tătari, chiar în perioada pontificatului său. Sfântul Scaun a încredințat misiunea catolică a Valahilor, franciscanilor conventuali, prin documentul papal „Cum hora undecima” din 11 iunie 1239, prin care se acordă acestora anumite privilegii. Același papă, în 1238, a emis un document prin care le-a cerut dominicanilor și franciscanilor din Valahia să pornească o răscoală
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a încredințat misiunea catolică a Valahilor, franciscanilor conventuali, prin documentul papal „Cum hora undecima” din 11 iunie 1239, prin care se acordă acestora anumite privilegii. Același papă, în 1238, a emis un document prin care le-a cerut dominicanilor și franciscanilor din Valahia să pornească o răscoală împotriva împăratului Asan al II-lea, care îi persecuta pe catolici. Regele Bela al IV-lea a trimis o scrisoare regelui Konrad al Germaniei, în care a descris nenorocirile înfăptuite de către tătari (în 1241
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
IV-lea a trimis o scrisoare regelui Konrad al Germaniei, în care a descris nenorocirile înfăptuite de către tătari (în 1241) „...măcelărind venerabili arhiepiscopi, episcopi, monarhi, frați minori și predicatori”. De asemenea, episcopul Gerolamo Catalano a relatat că în Cumania, misionarii franciscani au construit peste patruzeci de biserici, într-un răstimp de optzeci de ani, la bulgari, valahi, cumani și tătari. Cu alte cuvinte, viteza de lucru a misionarilor franciscani se măsura în ridicarea unei biserici odată la doi ani. Conciliul din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
predicatori”. De asemenea, episcopul Gerolamo Catalano a relatat că în Cumania, misionarii franciscani au construit peste patruzeci de biserici, într-un răstimp de optzeci de ani, la bulgari, valahi, cumani și tătari. Cu alte cuvinte, viteza de lucru a misionarilor franciscani se măsura în ridicarea unei biserici odată la doi ani. Conciliul din Lyon (1245) a ridicat problema unirii Bisericii Occidentale cu cea Orientală, și, în acest context, papa Inocențiu al IV-lea a trimis mulți misionari să-i convertească pe
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Ungariei, Ludovic, că mulți români din Muntenia și Transilvania s-au convertit; tot el i-a mai cerut în 1348 ministrului provinciei din Ungaria, să trimită misionari în Valahia și la Cumani. În timpul domniei lui Basarab I Întemeietorul (1310-1352) activitatea franciscanilor în Muntenia a fost rodnică, dar credincioșii erau nemulțumiți de preoții unguri, și își doreau un episcop al lor, care să știe limba română. În 1374 papa i-a cerut arhiepiscopului de Strigoniu, să-l numească episcop pe franciscanul Antonio
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
activitatea franciscanilor în Muntenia a fost rodnică, dar credincioșii erau nemulțumiți de preoții unguri, și își doreau un episcop al lor, care să știe limba română. În 1374 papa i-a cerut arhiepiscopului de Strigoniu, să-l numească episcop pe franciscanul Antonio Spoleto (care cunoștea foarte bine limba română) pentru catolicii români. Sediul arhiepiscopiei a fost la Argeș. Dragoș, voievodul din Maramureș a venit („a descălecat”) în Moldova, în 1352, cu oamenii săi care erau toți catolici, din cauza politicii dure a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Andrei de Cracovia, fost misionar pe aceste meleaguri, a fost numit de către papa Grigore al XI-lea la 9 martie 1371, episcop de Siret. Dintr-un document datat în 1373 avem informația conform căreia papa le-a dat permisiunea misionarilor franciscani din vicariatul de Bosnia, să păstorească câteva localități din Valahia. Papa Eugen al IV-lea a fost de acord cu privilegiile acordate misionarilor franciscani în Valahia, Bulgaria, Cumania și Moldova (care era amenințată de propaganda husită). Un eveniment cu urmări
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Dintr-un document datat în 1373 avem informația conform căreia papa le-a dat permisiunea misionarilor franciscani din vicariatul de Bosnia, să păstorească câteva localități din Valahia. Papa Eugen al IV-lea a fost de acord cu privilegiile acordate misionarilor franciscani în Valahia, Bulgaria, Cumania și Moldova (care era amenințată de propaganda husită). Un eveniment cu urmări benefice a fost prezența în teritoriul românesc a sfântului Ioan de Capistrano (semnalată în 1456 de către Luca Wadding), care, prin predicile sale a întors
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
eveniment cu urmări benefice a fost prezența în teritoriul românesc a sfântului Ioan de Capistrano (semnalată în 1456 de către Luca Wadding), care, prin predicile sale a întors la credința catolică mulți credincioși. Papa Sixt al IV-lea (fost ministru al franciscanilor minori conventuali) a acordat privilegii provinciei franciscane din Polonia (printr-o bulă din 1481), precum și misionarilor franciscani porniți spre convertire în Valahia, Lituania, Rusia, Tartaria. Papa Leon la X-lea a acordat episcopului de Milcov anumite avantaje și împuterniciri în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1456 de către Luca Wadding), care, prin predicile sale a întors la credința catolică mulți credincioși. Papa Sixt al IV-lea (fost ministru al franciscanilor minori conventuali) a acordat privilegii provinciei franciscane din Polonia (printr-o bulă din 1481), precum și misionarilor franciscani porniți spre convertire în Valahia, Lituania, Rusia, Tartaria. Papa Leon la X-lea a acordat episcopului de Milcov anumite avantaje și împuterniciri în 1520, dar nu și în zona de activitate a franciscanilor observanți de la Bacău (care au activat aici
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]