559 matches
-
de uscat rufe și traversează acrobatic până la casa din spate. Se urcă În cadrul geamului și stă o clipă, parcă șocat de cât noroc are, pentru că și În această casă totul pare făcut anume pentru a arde - canapeaua de damasc cu franjurile ei lungi, măsuțele de mahon și abajururile de creton. Văpaia smulge tapetul În fâșii; și asta nu se Întâmplă numai În acest apartament, ci și În alte zece sau cincisprezece, apoi În douăzeci sau douăzeci și cinci, fiecare casă aprinzându-și vecina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
accent, care migrase suficient de mult spre vest ca să sune vag „european“, la lecturi (Collier’s, Harper’s), preferințe culinare (homar thermidor, unt de arahide) și, În cele din urmă, la haine. Purta o rochie tinerească, scurtă, verde și cu franjuri de-a lungul tivului. Pantofii erau din satin verde asortat, cu paiete În vârf și barete delicate la glezne. Pe umeri avea Înfășurată un boa din pene negre, iar pe cap o pălărie În formă de clopot, cu pandantive de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
domeniu. N-aveam idee de frecvența cu care numele doctorului Luce apărea În jurnalele și revistele de specialitate. Dar am observat din prima că Luce nu era un doctor cu Înfățișare normală. În loc de halat, purta o vestă de velur cu franjuri. Părul argintiu Îi atârna până la gulerul helăncii bej. Pantalonii Îi erau evazați și În picioare purta o pereche de botine până la gleznă, cu fermoar pe o parte. Purta și ochelari cu rame subțiri, argintii, și avea o mustață căruntă. ― Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
parte și-mi exersam grimasa dezgustată, ignorat complet de colegii care, în grupuri plictisite, așteptau să vină mașinile, ironizîndu-se unii pe alții pentru țoalele de stradă, moderne și bătătoare la ochi, care le înlocuiseră veșnicele uniforme: tangaleji cu ținte și franjuri, cămăși "cu păr pe piept", fuste mini și pantofi "ortopedici" butucănoși. Unii dintre ei cântau obișnuitele cântece porcoase care mi-au umplut adolescența ca un strat gros de jeg în urechi, pe care mi le amintesc și acum ca pe
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Apoi, mâna Ginei coborî pe umărul meu, identificîndu-se cu imaginea ei reflectată. Nu mai era nici o diferență între noi, cei din realitate, și din oglindă. Cu pași șovăitori, ea se reîntoarse pe sofa, își așeză sub cap o pernuță cu franjuri de mătase și peste câteva minute dormea. E singura ființă din câte cunosc care doarme cu ochii deschiși. Fixitatea privirii, contrastând cu mișcările pieptului din timpul respirației, îi dau atunci aspectul unei ființe în comă, al unui suflet care își
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
atunci mi se revela de fiecare dată când o mângâiam, mergând din ce în ce mai departe. Într-o seară, ea își adusese din altă cameră vreo douăzeci de rochii vechi, rămase de la bunica și străbunica ei, galbene ca șofranul, cu șaluri împodobite cu franjuri de mătase, cu centuri brodate cu fir de aur. Își pusese cercei cu diamante și probase apoi, în timp ce beam un soi de cocktail de portocale și Havana Club, toate acele rochii în fața mea, învîrtindu-se ca o sfârlează. Cu rochiile acelea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Dumnezeu, liniște, ne rugă Nelly, ținându-se de gât cu mâna ei muncită, pe care se detașau unghiile lăcuite, în timp ce Kitty, mișcând un divan cu multă precauție și trecând în spatele lui, aruncă pe lampă un batic roșu de mătase, cu franjuri. - Scumpelor, aveți încredere, strigă Iag cu glas atât de tare, încât fetele își traseră capul între umeri ca lovite. Dacă divanele și plămânii voștri sunt în regulă, n-o să se audă nici pâs. Iag își dăduse capul pe spate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
definitivă, transformările ei prodigioase de când m-a cunoscut, vibrațiile care i-au cuprins ființa mai înainte uscată, deliciile și dezastrele fatale care se înlănțuie necontenit.” Ocupația eroului nu are deloc legătură cu ceea ce simte personajul feminine. “Eu mă jucam cu franjurile fularului. Pentru fiecare mărturisire a Irinei apucam câte un franj, numărându-le în același timp. Și cum tăcuse înainte de a fi terminat jocul meu, i-am pus o întrebare ca s-o fac să continue (întrebare fără conținut, doar din
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
i-au cuprins ființa mai înainte uscată, deliciile și dezastrele fatale care se înlănțuie necontenit.” Ocupația eroului nu are deloc legătură cu ceea ce simte personajul feminine. “Eu mă jucam cu franjurile fularului. Pentru fiecare mărturisire a Irinei apucam câte un franj, numărându-le în același timp. Și cum tăcuse înainte de a fi terminat jocul meu, i-am pus o întrebare ca s-o fac să continue (întrebare fără conținut, doar din plăcerea de a prelungi jocul): <<Și dacă aș pleca?>> <<Aș
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
înainte de a fi terminat jocul meu, i-am pus o întrebare ca s-o fac să continue (întrebare fără conținut, doar din plăcerea de a prelungi jocul): <<Și dacă aș pleca?>> <<Aș muri.>> Rețin după atâția ani: erau 27 de franjuri.” Sandu dă o motivație proustiană pentru acest fel ciudat de a participa la mărturisirile iubitei: “Insensibilitate? Nu. O simplă întâmplare, un capriciu al memoriei de a reține un lucru neînsemnat.” Romanul O moarte care nu dovedește nimic poate fi rezumat
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
alb, pe care literele romane se disting de departe. Cinci și un sfert, după-amiaza. Pe peretele din stânga, sub oglindă, o canapea de mahon. Speteaza, formată din trei semiovale, se termină cu un chenar de ghirlande. Pe canapea, o fată tânără - franjuri pe frunte, cârlionți în dreptul urechilor, cotul sprijinit de un coussin - un gest țeapăn, de lene și delăsare. Din fusta dreaptă îi ies gleznele ascuțite și ghetuțele de lac, cu toculeț și catarame argintate. Un scaun tras alături, lângă canapea. Așezat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
prezentau proiecte, adrese, intenții, își cultivau prietenii, rudele și relațiile influente... Ce minune salonul Mironescu pentru tânărul Ialomițeanu ! După atâtea solitare plimbări până la Flora sau la Rondul doi, cu pantofii găuriți, cu paltonul prea larg al lui Nenicu și cu franjuri la manșeta pantalonului, privind cu jind elegantele echipaje sau automobile ascunse sub garoafe și trandafiri la bătăile cu flori, să ai deodată acele chipuri admirate la doi pași ! Chiar dacă, bun înțeles, nicio șansă de a fi remarcat... Cu mâinile încrucișate
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
neisprăvitul de Grigore, și a zis conița că dacă nici acu nu vrea să le ia, să merg io să-i sparg gâlcile umflate, să i le frec cu sare. Aidi, donșoară, aidi, lăsați geamu, că nu mai avem decât franjurile de pe frunte, și acu ne pomenim cu dumneaei, și-i vai de noi când o vedea iar lenjurile ’mneavoastră la fel peste tot, și hârtiile astea, scrisori, plicuri, ce-or fi, și cărți, păi, se poate, donșoară ? Se poate ? Păi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cu glasul tatălui său: „Duplicitari În raport cu Înaltele standarde morale pe care un corp de elită le pretinde de la membrii săi.“ Acum două zile, discursul ăsta ar fi fost adevărat. Discursul lui Inez Soto Îl transformase Într-o minciună. Steagurile cu franjuri aurite. Oportunism suflat cu aur: i-a omorît pe oamenii aceia mînat de o furie de om slab. Fiind vorba de asasinii de la Nite Owl, furia lui căpătase o semnificație: „dreptate absolută, Înfăptuită cu Îndrăzneală“. A distorsionat Înțelesul expresiei ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
iubitoare, respiră cu toții o eleganță inocentă. Strâng la piept, vădit emoționați, unul o pateră, altul, cutia cu tămâie sau vasul de libații. Micuțele dom nișoare ce-și poartă deja cu cochetărie rochițele au rulat pe braț câte un șervet cu franjuri. Partenerii lor sunt înveșmântați în tunici scurte, strânse pe talie. Mângâie în treacăt niște căpșoare și încearcă să treacă mai departe. Instantaneu câțiva calatores se interpun între el și copii. Ieșindu-și din fire, Nero își înfige mâna în pieptul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
jăratic -asta probabil ca să ne facă să savurăm toate plăcerile vieții de conac. Dar când umezeala e latentă „preotul“ o scoase la suprafață și simți o căldură delicioasă, dar pânza pare udă. Răbdare. Am aprins un abajur din acelea cu franjuri, unde mici gâze aripile-și bat ’nainte de-a muri, cum spune poetul. Și am Încercat să adorm citind ziarul. Dar timp de vreo oră sau două am auzit pași pe culoar, uși deschizându-se și Închizându-se, ultima dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
aici mâna domnului Salon și mi-am dat seama la care anume clienți ciudați făcea aluzie În ziua aceea, În mina de la München. La masă ședea Bramanti, Îmbrăcat ceremonios Într-o tunică purpurie cu broderii verzi, o rasă albă cu franjuri de aur, o cruce scânteind pe piept, și pe cap având un fel de mitră, Împodobită cu un panaș alb cu roșu. În fața lui, cu o sobrietate hieratică pe figuri, vreo douăzeci de persoane, tot În tunici purpurii, dar fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
după câteva zile în care lipsea, aveam impresia că numai lipsa prezenței sale furtunoase ne dezbina și în clipa în care se va întoarce, va umple la loc golul acesta din casă. Uite covorul acela roșu, covorul copilăriei mele, cu franjuri scurți și tociți, și uite patul pe care l-am cumpărat după numeroase ezitări, cu un an în urmă, de la cuplul acela care divorțase, iar lângă el, rucsacul lui prăfuit și gol, și pe perete fotografia aceea a unei case
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
-n viteză îndestulătoare, Mother Fucker, sindicaliști naivi, marxiști fără să priceapă ce-i dictatura, Swing Lord Sweet Chariot Coming For To Carry Me Home, sărituri în aer, See Me Feel Me Touch Me Heal Me cu The Who, geci cu franjuri lungi și ciucuri, un fluture metalic pe piept sau un scarabeu pe lănțișor, chitările rotindu-se ca moriștile, ba și cruci la gât, sindicaliștii ăștia deloc limpezi, tobele bubuind cu microfonul aruncat în aer și chitara ruptă-n bucăți pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
țăran de prin părțile locului, privirea pe care Dora reușește să o surprindă ca și degetele lungi și albe, care par mai curând ale unui pianist, nu confirmă însă această supoziție. Dora se simte și ea studiată de necunoscut printre franjurile genelor groase și decide să iasă din muțenia ei : Aș dori să ajung în satul Arbore. Arbore ? ! Asta spun și eu coincidență, locuiesc chiar în satul ăsta. Dar, dacă nu sunt prea indiscret, aveți rude sau prieteni în satul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
stăruise să bată și nu primise nici un răspuns. Teodora tocmai conduce spre ușă un bărbat scund și spătos îmbrăcat într-o pufoaică și încălțat cu pâslari. Este înfășurată în aceeași bertă cu înfățișare de mantie de culoarea măslinei, bordată de franjuri înnodate în mod bizar. Artiomușca... Îi zace nevasta de mai multe zile și azi are mari fierbințeli. I-am dat niște picături de nalbă amestecată cu crețișoară. Dacă astea nu-i fac bine, va trebui să mă duc s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Pesemne că Dora Își invitase oaspetele În camera de zi și pusese un disc de vinil la gramofon. Devenind mai circumspect, am Încetat să mai bâjbâi. Brusc, am dat peste ceva ce părea o jupă demodată, cutată și căptușită, cu franjuri, de care avea și mama mea. Mai erau câteva jachete, una din Berchtesgaden, din câte Îmi dădeam seama după croiala specifică, cusăturile Întărite și materialul gros, urmate de un ansamblu complicat din piele și, În final, hainele de „amazoană“ ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cu siguranță clasa medie. Ambele erau cu femei și ambele erau tăiate astfel Încât doar părțile tatuate erau vizibile. Una dintre doamne, aparent, cea mai tânără, stătea cu fața spre spectator. Tatuajul era un model de lenjerie intimă cu volănașe, cu franjuri care Îi acopereau pelvisul și gambele. Dacă te uitai printre pleoape, arăta ca Îmbrăcămintea adevărată - poate nu cea mai fină piesă de dessous, dar elegantă și executată cu grijă. Cealaltă femeie care părea mai În vârstă fusese fotografiată cu spatele la spectatori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
o fustă minusculă, nu foarte diferită de cea pe care o purtase cândva Fran însăși, urmate de un corp de silfidă și un chip de o frumusețe răpitoare. Ochii întunecați, ușor migdalați, o studiau pe Fran, de sub bretonul băiețesc cu franjuri, stânjenind-o și amintindu-i acut de dâra de ruj întins. — Nu cred că ai cunoscut-o pe Miriam Wolsey. Jack, cavaler ca-ntotdeauna, nu se deranjase să-i deschidă portiera nou-venitei. Pe de altă parte, Miriam părea genul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
pentru creioane Materiale și ustensile: tub de carton (de la hârtie igienică); o bucată de carton; hârtie creponată sau velină de diverse culori; lipici, foarfece, creion. Etape de lucru: - Obținerea tubului de carton cu înălțimea de - La baza tubului se taie franjuri cu înălțimea de 2 cmși lățimea de 1,5 cm care se vor îndoi spre exterior. - Din bucata de carton se taie o formă neregulată care să fie mai mare decât cercul format din franjurile tăiate. - Lipirea cartonului tăiat - Desenarea
Abilit??i practice clasele I-IV by Paula Axinte () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84043_a_85368]