1,405 matches
-
cu obstinație, - Ar trebui să mă mai duc la ședințele de partid! Cetăți pereche Când satul se termina șoseaua despărțea distinct vegetația în două; în partea dinspre fluviu o lizieră de sălcii, scorburoase, începea pădurea stejarilor de luncă, plopilor și frasinilor care aruncau arome sălbatice de ghindă, verdeață și fluviu domolit; iarba înaltă, grasă și moale urca înspre cetate iar dincolo în zare, Dunărea, scăzută mult, lăsase o insuliță. din bolovăniș și nisip să iasă la iveală. Peste șosea se lăsau
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Sf.Laurențiu (pădurea laurențiană), unde se întâlnesc predominant coniferele: pinul alb (Pinus strobus), pinul roșu (Pinus resionosa), țuga (Tsuga canadensis), molidul, bradul. Spre limita sudică a acestei păduri apar și foioasele: mesteacănul galben (Betula lutea), arțarul de zahăr (Acer saccharum) frasinul american (Fraxinus nigra), teiul american (Tilia americana) etc. Și între cele două zone de țărm (atlantic și pacific) sunt diferențe în ceea ce privește compoziția floristică, datorită condițiilor climatice diferite. În zona țărmurilor estice se remarcă pinul de tămâie (Pinus taeda) și pinul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
mare a valorilor precipitațiilor medii anuale, ele fiind în general cuprinse între 500-800mm, dar pot ajunge în anumite regiuni la peste 1000mm, chiar 1500mm pe an. Multe dintre foioasele întâlnite în acest biom sunt esențe tari: stejar, fag, mesteacăn, carpen, frasin. Adesea arborii de aici formează păduri omogene din punct de vedere al compoziției, fiind astfel și ușor de exploatat economic. Cei mai comuni arbori din acest biom sunt așadar: stejarul, fagul, alunul, ulmul, castanul, plopul, iar în America de Nord: nucul, arțarul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
prezintă de regulă sub formă stratificată: Stratul arboricol este dominat de fag (Fagus sylvatica), stejar (Quercus robur), gorun (Q.petraea), cer (Q.cerris), gârniță (Q.frainetto). Stejărișurile și făgetele pure se întâlnesc destul de rar, acestea fiind de regulă asociate cu frasin (Fraxinus excelsior), plop tremurător (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacaea), paltin de câmp (Acer platanoides), mesteacăn (Betula pendula), tei pucios (Tilia cordata), cireș sălbatic (Cerasus avium). Spre estul Europei, pădurile sunt dominate de carpen (Carpinus betulus). (1.tundră; 2.silvotundră; 3
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
o fâșie îngustă de silvostepă. Aceasta ocupă regiuni ale podișurilor interioare, de la râurile Saskatchewan, Athabaska, până la partea de nord a Câmpiei Mexicane și aliniamentul râului Arkansas. Covorul ierbos este dominat de graminee, iar covorul arborescent are specii de stejar, arțar, frasin. Flora preriilor nord-americane este mai bogată ca cea a stepelor euroasiatice. Preria se diferențiază spațial în funcție de condițiile climatice (în special precipitații). În nord-est, preria este bogată în masă vegetală, cuprinzând ierburi înalte, care ajung până la 1.5m înălțime, ca: Stipa
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
pereche de cai fără moarte, Xantos și Balion, pe care i-i născuse vântului Zefir o iapă, Podagre, iubită în timp ce păștea pe țărmul marelui râu circular Ocean. Iar centaurul Chiron l-a înzestrat cu o lance făcută din lemnul unui frasin de pe muntele tesalian Pelion. Și atunci, chiar atunci, s-a iscat vrajba care, peste câțiva ani, avea să dezlănțuie războiul troian. Într-adevăr, cu prilejul acesta, vrând să afle din gură de bărbat care dintre ele este cea mai frumoasă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
cad mai ales ca niște arbori; un măslin singuratic crește adiat de vânturi, plin de sevă, se umple de flori albe, apoi o pală sălbatică de vânt îl smulge din rădăcină și-l trântește la pământ; stejari, plopi, pini și frasini cresc înalți, apoi se prăbușesc, doborâți de secure, de foc sau de trăsnet și se usucă, cu frunzișul acum veșted, în țărână. Este dată, în poem, și ora unei lupte, ora de amiază, când tăietorii de arbori din păduri, osteniți
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pereche de cai fără moarte, Xantos și Balion, pe care i-i născuse vântului Zefir o iapă, Podagre, iubită în timp ce păștea pe țărmul marelui râu circular Ocean. Iar centaurul Chiron l-a înzestrat cu o lance făcută din lemnul unui frasin de pe muntele tesalian Pelion. Și atunci, chiar atunci, s-a iscat vrajba care, peste câțiva ani, avea să dezlănțuie războiul troian. Într-adevăr, cu prilejul acesta, vrând să afle din gură de bărbat care dintre ele este cea mai frumoasă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
cad mai ales ca niște arbori; un măslin singuratic crește adiat de vânturi, plin de sevă, se umple de flori albe, apoi o pală sălbatică de vânt îl smulge din rădăcină și-l trântește la pământ; stejari, plopi, pini și frasini cresc înalți, apoi se prăbușesc, doborâți de secure, de foc sau de trăsnet și se usucă, cu frunzișul acum veșted, în țărână. Este dată, în poem, și ora unei lupte, ora de amiază, când tăietorii de arbori din păduri, osteniți
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Gherțeniș (magh. gyertyàn, „carpen“); Căliniș, Cătiniș, Cireși, Cornu, Cornetul, Cornișor (< cornișor, „un arbore numit și brădișor, ploșnicar“), Cornu, Cornățel, Dranov (< sl. dren, „corn“), Drencova, Drincea, Făget, Bucov, (< sl. buc, „stejar“), Bucovăț, Bichiș (< magh. bükkös, „făget“), Frăsinei, Isnovăț (cf. bg. jasen, „frasin“), Gorunul, Bunget (cf. alb. bunk, „stejar“), Cașolț (< germ. Kastenholz, „pădure de stejari“), Cerăt, Dîmbovița (< sl. dabu „stejar“), Gîrnetul, Rast (sl. hvrastu, cf. srb. hrast, „stejar“), Rasnic, Stejarul, Tufani, Lunca, Măceșul, Mălini, Malnăș (magh. málnás, „zmeuret“), Poiana Mărului, Almaș (< magh. almás
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și lingvistic bogat: Lescovița (< sl. lĕska, „alun“), Ilfovăț (< bg. elchov, „de arini“), Cleanov (< bg. klĕn, „arțar“), Lăpușnic (< bg. lopuș < sl. lopuș, „brusture, captalan“), Gabrovița (cf. bg. gaber, „carpen“), Dranovăț (< sl. dren-, „corn, sînger“), Bucovăț (< sl. bŭkŭ, „stejar“), Isnovăț (< sl. Jasen, „frasin“), Breznița (< sl. brĕza, „mesteacăn“), Jablanița (< sl. jablanŭ, „măr“), Oravița (< Oreahovitsa < bg. orĕh „nucă, de nuc“), Crusovița (< sl. hrușa, „păr“), Borovăț (< sl. bor, „pin“), Topolovăț (gl. topol, „plop“), Slivuța (< sl. sliva, „prun“), Gîrbovița (< vrŭba, „salcie“), Suceava (< sl. soc, „soc“), Glogova (< sl.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Ana Îl părăsește pe Gheorghe și fuge În lume. Umblă zvonul că s-ar fi Înhăitat cu niște bărbați de la Szeghedin și s-ar fi făcut hoață de cai. Cu niște secui ar fi prădat banca din Pesta. A lu’ Frasin, poticărașu’, o vede Într-o gară, Îmbrăcată În straie săsești, cu cizme ’nalte și pieptar unguresc. Tata Gheorghe s-o prăpădit de inimă rea. O murit tinăr săracu’. Pătru o crescut aproape singur. Într-o vreme tare i-o fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
străbătând atelierul într-o încăpere alăturată, unde era la fel de întuneric și de frig și în diverse compartimente erau rezemate de zid schiuri de diferite lungimi. Am întins mâna în sus, schiurile trebuiau să ajungă sub încheietura mâinii, erau scânduri de frasin, legătura urma să fie montată în șuruburi, cu două „buci“ metalice, care țineau pantoful pe părțile laterale și erau legate printr-o curea de piele. — Nu are voie să fie prea lejer, trebuie să forțezi un pic pantoful când îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și în jos spre o cuvertură de ceață sub care se ascundea cotidianul ăla cenușiu, știut de toți. Coapsele și șoldurile mă dureau de „încordarea și elanul“ pe care eram obligat să le repet în fiecare dimineață cu scânduri de frasin la școala de schi și obrajii mă ardeau, fiindcă sus, pe platformă, unde urcasem cu telefericul împreună cu vărul meu, privisem prea multă vreme peretele de nord despre care circulau fel de fel de zvonuri: acolo se putea vedea „păianjenul“, picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
esențialmente de zonă depresionară, n-ar trebui să fie reprezentată aici, iar la această altitudine se mai găsește doar Într-un singur alt loc În insulele britanice, și anume În Irlanda. Ici-colo, În pădure, mai vezi câte un pâlc de frasini și câțiva arbuști de ilice. Însă arborele care domnește este bătrânul rege peste toți arborii: Quercus robur, stejarul englezesc, sau stejarul comun. Coborâm, spre marginea cea mai Înaltă. Nume, știință, istorie... nici botanistul cel mai de neclintit În clasificări nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
În timp ce femeia care ne primise dispăruse undeva, zise ea, să aducă cheile.) Da, erau pești, se vedeau înotînd în adâncurile limpezi ale apei. Dinspre deal cobora susurând printre micuțe stânci un pârâu, intra pe sub un pod alb de lemn de frasin și dispărea în piscină, ca să iasă douăzeci de metri mai încolo, pe partea cealaltă, pe sub un pod de astă dată de beton, țâșnind de sub el cu o oarecare furie de cascadă mică prin care auzul îți putea imagina una mare
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
S. Fl. Marian (Stâlpii pământului, Floarea Paștilor, Din mitologia poporului român), Elena D. O. Sevastos. Poezia ilustrează o îmbinare între tradițional și modern, punându-i alături pe G. Coșbuc, Zaharia Bârsan, Maria Cunțan, G. Tutoveanu, G. Ranetti, Andrei Naum, Zoe Frasin (Tutoveanu), I. U. Soricu, Ioan Bârseanul, Ion Gorun, D. Teleor, G. C. Mironescu, Alice Călugăru și pe Victor Eftimiu, Ion Minulescu, Cincinat Pavelescu, Carol Ardeleanu, Mihai Codreanu ș.a. În domeniul prozei sunt de menționat Vasile Pop, Al. Cazaban, I. A
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
la care și-a adus o contribuție mai mult decât meritorie și Prof. Univ. Doctor Docent Ion Iancu s-a bucurat de urmași de talia Prof. Dr. Ion Petrovanu, Prof. Dr. Gheorghe Adomnicăi, Prof. Dr. Mircea Chiriac, Prof. Dr. Gheorghe Frasin. Memoria marelui anatomist Ion Iancu a fost cinstită și prin editarea unei medalii, inițiată de o fundație bârlădeană care ține neapărat să fie remarcată în legenda aversului (fig. 121 av), la centenarul nașterii, în anul 2002. Medalia după cum lesne se
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
8 fațete și laturi. Pe fiecare coloană este fixat un capitel în pătrat cu latura de 45 cm, pe care sunt așezate grinzile din lemn care sprijină un acoperiș rotund din draniță, având și un vârf ascuțit din lemn de frasin pentru scurgerea apei. Din arborii plantați în 1879 mai erau în 1923 doar 11, dar pe terenul destinat parcului s-au plantat alți arbori care mai sunt și astăzi <footnote Iorgu G. Toma, op.vit., p. 64. footnote>. Ca monument
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de Argel, vechi cuvânt dacic, din fondul indo-european, cu rădăcina ard-, vehiculat de vechii locuitori carpi și costoboci și de urmașii lor până astăzi, la care se adaugă Pârâul Cetății, Cetățel, care se varsă în Moldova din partea stângă, în dreptul localității Frasin, unde se știe că a fost o cetate, poate o davă dacică, punct strategic pentru paza intrării în munți și pentru adăpostul locuitorilor în caz de primejdie. Pârâul Cetății, Cetățel sau Cetățele, era semn de hotar între moșia Vama a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în zonele de munte <footnote Alexandru Gonța, Studii de istorie medievală, Ed. Dosoftei, Iași, 1998, p. 167-172. footnote>. Sub acest raport, satul Vama nu face excepție : această așezare continuă pe alta sau altele mai vechi , care gravitau în jurul cetății de la Frasin <footnote Ibidem. footnote> După cum se cunoaște de la autorii antici, dacii locuiau strânși de munții lor, în așezări deschise sau întărite, așa încât se poate afirma că valea Moldovei și Argel-Moldovița, cu văile adiacente ale Obcinilor, cu deschiderea spre dacii liberi din
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
La Răscale, iar la Bălan La Răscoale, termen care poate însemna locul unde se spărgeau stânele și se răscoleau oile după încheierea perioadei de lactație sau a celei de tomnat. Pentru Suha, T.Bălan propune Valea Seacă și în loc de Dealul Frasinilor, Dealul Frăsinelului. Alte modificări în structura toponimiei moșiei Vama, atestată prin documentele din 26 octombrie 1630 și cel din 15 aprilie 1719, primul de la Moise Moghilă, al doilea de la Mihail Racoviță, se referă la următoarele toponime: Pârâul Jereza ( Geredza ) care
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
următoarele toponime: Pârâul Jereza ( Geredza ) care se varsă în Moldova în dreptul pârâului Hurghiș, poartă acum numele de Pârâul Căldărușa, Măgura Moșului este identică cu Măgura Cortur, unde este obârșia Pârâului Sălătruc, Măgura Sărată este identică cu Ascuțita ( 1024 m ), Dealul Frasinului face parte din Ascuțita, Obcina Dealului Mare este identică cu Muchea Dealului Mare, care începe de la Rogoasa și ajunge la Bobeica ( 1207 m ) și Comarnic ( 1184 m ), Dealul Frasinului se află la sud de Muntele Deia ( 1196 m ) și Tomnaticul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Pârâului Sălătruc, Măgura Sărată este identică cu Ascuțita ( 1024 m ), Dealul Frasinului face parte din Ascuțita, Obcina Dealului Mare este identică cu Muchea Dealului Mare, care începe de la Rogoasa și ajunge la Bobeica ( 1207 m ) și Comarnic ( 1184 m ), Dealul Frasinului se află la sud de Muntele Deia ( 1196 m ) și Tomnaticul ( 1294 m). Aici este obârșia pârâului Hurghiș, care și astăzi este hotarul dintre Vama și Câmpulung. La 30 martie 1642 <footnote După Nicolae Grămadă, op. cit., vol. II, p. 499-500
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în raporturile permanente cu pădurea. În secolul al XIX-lea și al XX-lea unele antroponime, folosite ca determinative de individualizare, au dispărut și nu le mai găsim în Cadastrul Tribunalului din Câmpulung, în hărțile Ocoalelor Silvice din Vama și Frasin din 1913 sau în arhiva Prefecturii județului Câmpulung la anul 1939 <footnote Nicolae Grămadă, op. cit., vol. II, p. 500 footnote>. Se observă, în mai multe cazuri, cum numele celui care a avut în posesie o poiană, un deal de păscătoare
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]