1,069 matches
-
și cu cât efort l-a putut respecta el însuși. Dar, mai ales, a insistat să ne facă atenți că această opțiune, și nu vreo dispoziție socială, oricât de generoasă ar fi sau s-ar crede ea, poate instala adevărata fraternitate între oameni, care este de ordin spiritual și se dovedește a fi singura în măsură să instaureze Binele. E de-nțeles, atunci, că, relatându-ne propria viață de locuitor al Gulag-ului, laolaltă cu povestea altor vieți din același teritoriu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
tradițională a legii religioase a popoarelor, definindu-l pe Isus primul legislator care i-ar fi influențat pe creștini la nerespectarea legii tradiționale a religiei grecilor. Autorul păgân vedea în această ruptură comună, a legii antice, o trădare a fundamentului fraternității creștinilor care, din convingerea de a deveni nemuritori și de a trăi veșnic, disprețuiau moartea și se sacrificau în număr mare, cu toată spontaneitatea, îmbrățișând martiriul. Critica sa față de această concepție pe care o aruncă și mai mult în sfera
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
alunecând spre o dezagregare majoră. În continuare, concepția războiului este prezentată ca o crimă legalizată: uciderea individuală este echivalată celei colective; serviciul militar este caracterizat negativ, deoarece taberele militare sunt dominate de o mentalitate specifică unei violențe sângeroase; neînțelegând ideea fraternității specifice creștinilor, lumea transpiră mutuo sanguine. Pentru episcopul cartaginez, contradicția eticii păgâne se manifestă prin absurditatea de a voi să distingă o morală publică de cea privată. Această incoerență, descrisă deja de Seneca (4 a.Chr. - 65 p.Chr.), este
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
care asistând la violență rămâne fascinat de acel climat (Ad Donatum, 7). Situația se perpetuează până la aspectul general din De dominica oratione, 24, unde sunt analizate cauzele tuturor crimelor: ura, care duce la pierderea asemănării omului cu Dumnezeu, și sensul fraternității față de aproapele. Descoperirea atitudinii cipriane este covârșitoare: exprimă gândirea întregii Biserici asupra războiului. În principal, Biserica s-a arătat rezervată în adoptarea unor poziții explicite referitoare la aspectele tipice situației în discuție, din moment ce atât păgânii cât și creștinii resimțeau moștenirile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
legat de cel al nonviolenței și al păcii: nimeni nu poate ajuta patria printr-o violență potențială ori prin ură și nici prin prepotență și crimă colectivă. Principiul de patrie, specific mentalității curente timpului lui Lactanțiu, era contrar ideii de fraternitate umană, deoarece judecata de evaluare a virtuții era determinată de exterminarea altor popoare și de îmbogățire în detrimentul orașelor cucerite. Cel mai grav lucru a fost falsificarea substanțială a culturii și îndepărtarea de la scopul principal de formare a omului: valorile societății
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
poate desfășura serviciul militar din moment ce singura sa oștire este dreptatea. Această afirmație, deși îndepărtată de orice rigorism absolutizat, mina în esență concepția unui serviciu militar nedespărțit de aplicarea dreptății, potrivit modelelor tradiționale, voind să-l îndrepte spre naturalețea evanghelică a fraternității creștine străină oricărui compromis etic. Prohibiția omuciderii în gândirea sa este absolută la nivel individual și social, fără a exclude pedeapsa cu moartea ori responsabilitățile indirecte și morale legate de aceasta. Omuciderea este un delict sacrileg deoarece omul este o
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
golindu-le de orice consistență morală. În paralel, în Biserica dătătoare de legi, montaniștii vedeau o deviere și o trădare a conformității genuine și integrale a legii evanghelice, care dezicea viața militară și războiul considerate repugnante și antitetice principiilor umanității, fraternității și pacifismului predicate de către aceasta. De aceiași părere erau și maniheii, cu toate că învățătura lor nu era o simplă erezie creștină, ci chiar o nouă religie. Biserica a considerat-o erezie datorită însușirii unor elemente tipic creștine, inserate în teoria sa
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
este în scădere. Sondajele ne semnalează că li-bertatea este din ce în ce mai mult o valoare capitală; supunerea este, dimpotrivă, depreciată, chiar și în cadrul educației; aria de valabilitate a unei valori poate să se extindă sau să se micșoreze. Este posibil ca valoarea fraternității să fie limitată la familie sau clan, dar ea se poate extinde și la nivelul națiunii, ca și la ansamblul umanității și să inducă gesturi sau acțiuni care o exprimă; o valoare poate să rămână constantă, dar implicațiile ei, consecințele
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a născut destul de târziu). Tabelul 3. Valorile europene A. Gândirea științifică Spiritul prometeic Frumusețea Corpul și sportul Simțul Statului Ideea de drept B. Dragostea Persoana Demnitatea Justiția și corectitudinea Bucuria Cinstea Sinceritatea Respectul cuvântului dat Ospitalitatea, deschiderea, ascultarea Fidelitatea, perseverența Fraternitatea Bunăvoința Spiritul de întrajutorare C. Rațiunea (gândirea riguroasă) Democrația (carte și francize) Inteligența Instruirea Cunoașterea Timpul (măsurat, stăpânit) Munca D. Autonomia individului Relativismul Pluralismul Toleranța E. Știința (și emanciparea ei de religie) Spiritul critic Progresul Spiritul întreprinzător Eficacitatea Economisirea și
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
tot ele sunt cele care inspiră reînnoirile și reformările. Valoarea care se află în centrul mesajului creștin este dragostea, care poate să ia diferite aspecte: generozitate, caritate, bunătate, grijă, împărtășire... și poate să inspire o serie de alte valori, ca fraternitatea sau sacrificiul de sine. Se pare că această valoare este împărtășită în afara lumii credincioșilor, nu doar ca bază pentru unirea cuplurilor, dar și ca sentiment nobil, care leagă oamenii între ei, chiar dacă s-a căutat un alt cuvânt pentru a
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
în toate mediile. La fel, egalitatea era predicată printre copiii Domnului și în primele comunități creștine, dar nu guverna raporturile sociale. Abia odată cu Iluminismul și, mai târziu, cu doctrinele socialiste, va obține o semnificație socială. La fel se întâmplă cu fraternitatea: toți oamenii sunt frați, deoarece sunt copiii aceluiași Tată. Această idee se laicizează și duce la solidaritate. Bunăvoința și-a păstrat mai mult coloratura creștină, dar ea poate fi o valoare-ghid fără a fi o credință religioasă. O serie de
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de către oricine. Ea este acceptată atunci când e demonstrată, adică se demonstrează că aceasta corespunde cu adevărat realității. Dragostea este prin excelență calea de cunoaștere a omului în general sau a unei anume persoane în particular. Dragostea are numeroase fațete: prietenia, fraternitatea, simpatia. Oricare ar fi acestea, e vorba mereu de un sentiment pe care avem obiceiul să îl localizăm în inimă (,,inima are motive pe care rațiunea nu le cunoaște") și care ne leagă de ceilalți. Această afecțiune ne ajută să
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
116-117, 123, 127, 136, 139, 151, 177-178, 203, 212, 215 Feminist, 113, 215 Fericire, 117, 123-124, 126, 130, 136, 150, 154, 170, 204-205, 209 Fidelitate, 15, 26, 31, 52-53, 68, 71, 76, 78, 122, 127, 138, 150, 154 Finitudine, 204-205 Fraternitate, 26, 98, 123, 150, 152, 154, 185 Frumusețe, 149-150, 200 Funcția socială, 55, 67, 130 Funcția valorilor, 23-24, 61 G Generație, 18, 23, 38, 47, 56, 94, 116-117, 130, 146, 203, 212, 235 Grup de referință, 37 H Hedonism, 114
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
generale, în accepția pe care rațiunea și bunul-simț public o admit, ferind-o de erorile pe care falsele sisteme au vrut să le ascundă. Acestor două principii de libertate și de egalitate, ea l-a adăugat și pe acela al fraternității, expresia sublimă a îndatoririlor sociale, a devotamentului și a sacrificiului"1. L'Ère nouvelle spera să poată reconcilia Biserica cu ceea ce reprezentase anul 1789. Ziarul vedea în democrație o aplicare a "acestui spirit de fraternitate, de egalitate și de demnitate
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
adăugat și pe acela al fraternității, expresia sublimă a îndatoririlor sociale, a devotamentului și a sacrificiului"1. L'Ère nouvelle spera să poată reconcilia Biserica cu ceea ce reprezentase anul 1789. Ziarul vedea în democrație o aplicare a "acestui spirit de fraternitate, de egalitate și de demnitate umană care reiese din toate paginile, din toate preceptele, din toate tainele Evangheliei"2. În felul acesta, el prelua formularea lansată la Adunarea Națională din 13 septembrie 1848 de deputatul de Ariège, Frédéric Arnaud: "Creștinismul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
1848, grupul a început să se destrame, părintele Lacordaire distanțîndu-se, în timp ce influența socialistului creștin Buchez, ce preconiza asociații muncitorești de producție, creștea. Evenimentele din mai-iunie fuseseră marcate, mai ales, de moartea Monseniorului Affre, arhiepiscop al Parisului, apărătorul păcii și al fraternității, colaboratorul ziarului L'Ère nouvelle. Creștin- democrații erau afectați, dezbinați de conflictul dintre conservatori și socialiști și în final învinși de victoria celor dintîi, care nu le-au iertat ideile îndrăznețe de ordin social. În iulie, Le Peuple constituant, pe
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
della religione con la civiltà, o revistă cu titlu semnificativ, fusese fondată la Torino, în iunie 1848, de către canonicul Audisio, autorul în 1876 al Della società politica e religiosa rispetto al secolo decimonono. El considera că valorile Revoluției libertatea, egalitatea, fraternitatea bazele concepțiilor moderne, nu puteau fi eficiente decît dacă erau recunoscute ca "principii de natură și binecuvîntate de Evanghelie"3. Dar vremurile nu erau propice reconcilierii 4, așa cum o demonstrează legile anticlericale din 1866-1867, iar cu sprijinul papei curentul intransigent
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a căuta corespondențe teoretice și practice între creștinism și democrație; de unde o etică politică conform căreia mutația democratică din sînul societăților ar fi principiul unui progres care ar pune viața publică în acord cu etica creștină a libertății, dreptății și fraternității"4. Democrația "în stil creștin" se bazează pe principiul responsabilității. Partidul olandez, Christen democratisch Appel, scotea în evidență, în programul său din 1979, cît este de răspunzător omul de creație, de lumea în care trăiește referire directă la Geneză (2
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
egoismelor, a nedreptăților, a urii și crimelor al căror spectacol mizerabil Europa l-a expus, ea rămîne paznicul paznicul infidel al izvoarelor creștine de la care se hrănește orice civilizație autentică și purtătoare a celui mai măreț mesaj al demnității și fraternității umane"23. În aceeași ordine de idei, italianul Guido Gonella, un apropiat al lui Alcide De Gasperi, declara la cea de-a XXII-a Săptămînă Socială a catolicilor italieni reunită la Milano în toamna anului 1948 pe tema "Comunitatea internațională
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
1919, creștinii, și mai ales catolicii, erau mai bine integrați în națiunile lor, după ce își aduseseră contribuția la sacrificiile războiului, important factor de integrare. Ei și-au găsit locul și și-au pregătit astfel intrarea în societate, apropiindu-se, prin fraternitatea trăită în suferințe, de ceilalți credincioși sau necredincioși. În Germania, Zentrum-ul susținea politica imperială, convins fiind că victoria imperiilor centrale ar fi benefică Bisericii și în speranța că afirmarea patriotismului ar pune capăt acuzațiilor de a fi răi cetățeni germani
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
apărea o nouă generație de necunoscuți, proveniți din mișcările de tineret și din Rezistență. Aici, ei au căpătat o altă viziune despre politică, o viziune trecută prin experiența luptei, și se simțeau legați între ei printr-o solidaritate puternică, o fraternitate născută din lupta implacabilă împotriva nazismului. Primul guvern al generalului de Gaulle, din septembrie 1944, cuprindea cinci foști conducători ai ACJF. Această nouă generație, reprezentată în Franța de Georges Bidault, Maurice Schumann, Pierre-Henri Teitgen, François de Menthon, în Germania de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
fel, culturile tradiționale ale confruntării au favorizat suspiciunea tuturor contra tuturor și psihoza vrăjitoriilor, motivate de ranchiuna celorlalți. Viziunile romantice ale comunității călduroase și primitoare dragi secolului al XIX-lea trebuie serios amendate: în loc să predomine sentimentele de solidaritate și de fraternitate exemplare, primul loc revine tocmai resentimentelor și bănuielilor, cel mai mic avantaj personal putând stârni animozitatea rudelor și a vecinilor. Când fericirea este prea la vederetc " Când fericirea este prea la vedere" Această modelizare sumară a problemei invidiei în universul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
făcut toți ceilalți. Pentru cei care au susținut fondul era important, dacă nu chiar suficient, să inițieze o acțiune de compensare morală, atitudine fără îndoială mai apropiată discursului drepturilor omului în măsura în care, asemenea Declarației Drepturilor Omului, pune accentul pe „spiritul de fraternitate” (și surorietate? - Onumaxe "Onuma, Yasuaki", Shimomura, Wadaxe "Wada, Haruki", 1998). Poziția lor se situează pe aceeași lungime de undă cu acele idées de droit ale drepturilor omului, însă nu susține aplicarea lor formală universală sub forma unor règles de droits
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
competenți” ce forme asociative există astăzi în sat. Am pornit de la clasificarea formelor asociative făcută de Almond și Verba: grupări sindicale, organizații de afaceri, grupuri profesionale, organizații de fermieri, asociații cu scop social și caritabil, asociații religioase, asociații civico-politice, cooperative, fraternități, cluburi de veterani, asociații sportive și altele (Almond și Verba, 1996) și de la clasificarea propusă de Sebastian Lăzăroiu în studiul de caz asupra comunei Comișani: asociații agricole, comitet parohial, comitet de părinți, consiliu comunal, asociație artistică, partid politic, roată pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
uman, dintre uman și animalic, dintre lumea de aici și cea de dincolo. Este zeul care răstoarnă ordinea cotidiană și care, „printr-un veritabil amalgam de miracole, de fantasmagorii și de iluzii”, înclină balanța când „spre înălțimi, spre o idilică fraternitate”, când „spre adâncuri, spre confuzia haotică născută dintr-un înfricoșător sentiment al ororii”. Dionysos din Bacantele este, fără îndoială, zeul parousiei (adică al celei de-a doua veniri a lui Iisus pe pământ), al epifaniei unei alterități divine cu valoare
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]