1,800 matches
-
să se joace cu nuanțele culorilor și să descopere că mâinile le vor deveni încrezătoare în a reda trăirile proprii. E de ajuns doar beția naturii de acum, de la debutul primăverii ca să se obțină desene originale, ce vor zugrăvi tot freamătul strâns în inima unui copil pasionat de artă plastică, pentru a reda acele emoții spontane, atât de necesare creativității în domeniul menționat, de a alcătui o armonie expresivă conform cu tema concursului. Concursul a avut două secțiuni, astfel: secțiunea I- elevii
CONCURSUL JUDEŢEAN DE PICTURĂ CULORILE BĂRĂGANULUI, EDIŢIA A V-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366057_a_367386]
-
ce le-ar fi vrut fiecare să le spună celuilalt. Erau cuvinte așternute nu pe hârtie de scrisoare, ci rostite pe pagini de vis în derulare al vieții ce va fi să vină, pagini parfumate, pline de farmec, pline de freamăt, sau pline de iubire. Era sentimentul care le lipsea și pe care-l așteptau să-l găsească aici la malul Oltului și poale de munte, în apropierea sălașurilor încărcate de istorie și de smerenie. Pentru cei doi cuvintele nu-și
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
mea a țâșnit din piscul Carpaților, înveșmântați în Suferință și Biruință hristică. Arcul Frumuseții s-a răsfrânt în cerul sufletului meu. Cine m-a întrupat în lumea Frumuseții nesfârșite? Mă umple gândul de har, mă cuprind mrejele vieții, mă îmbrățișează freamătul trăirii. Simt fiorul Frumuseții cu trilul ei de azur. De ce bat clopotele pădurii? De ce se rotesc munții în jurul Vetrei strămoșești? De ce în jurul meu Frumusețea cântă și cerul se îmbujorează? Taina lui Dumnezeu răspunde miracolului Neamului meu. Neamul nostru dârz și
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > MIRABILA SĂMÂNȚĂ Autor: Tamara Gorincioi Publicat în: Ediția nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mirabila sămânță Ne-au omorât de mii de ori, Am renăscut în freamăt de viori Ne-au pârjolit și ne-au răstignit, Am răbufnit din stele și din mit. Ne-au pângărit credința și morminte, Ne-au ars icoanele și lucruri sfinte. Ne-au exilat în arhipelag de gheață Am răsărit ca soarele
MIRABILA SĂMÂNŢĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365506_a_366835]
-
trăsături fundamentale caracteristice acestui spirit slujind de o viață, ca un adevărat sacerdot, în templul care se numeste: Poesia! Citind PAS ÎN DOI, veți afla cum puteți trăi în armonie și în echilibru explorând necunoscutele spiritului interior ale Omului, de la freamătul timid al gândului până la dezlănțuita furtună pasionala a Cuvântului, dar și interferență poeziei cu grafică, datorate celor doi creatori: Theodor Rapăn, autorul sonetelor, si Damian Petrescu, realizatorul albumului plastic. * Volumul PUR ȘI SIMPLU. 154 Contrasonete, cu opere grafice de Damian
O PROVOCARE – ICONOSONETELE ŞI CONTRASONETELE LUI THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/365527_a_366856]
-
Ediția nr. 255 din 12 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului CV-ul literar, Vasilica Ilie: poet, prozator Debutul literarl-am făcut în revistă “Aș”, cu proza “Mătușa Anica și plăcintă cu mere” ( anul 2002) iar debutul în poezie, înantologia de versuri, „Freamăt de timp”- „Freamăt peren”, în anul 2007- editură 3D. Au urmat: - antologia de versuri „Primăvară”- 2008, editura Aș; - antologia de poeme și comentarii becartiene -2008, editura Pan Europe; - antologia de versuri „Lira în patru puncte cardinale”- 2009, editura Publishers; - antologia
VASILICA ILIE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365157_a_366486]
-
din 12 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului CV-ul literar, Vasilica Ilie: poet, prozator Debutul literarl-am făcut în revistă “Aș”, cu proza “Mătușa Anica și plăcintă cu mere” ( anul 2002) iar debutul în poezie, înantologia de versuri, „Freamăt de timp”- „Freamăt peren”, în anul 2007- editură 3D. Au urmat: - antologia de versuri „Primăvară”- 2008, editura Aș; - antologia de poeme și comentarii becartiene -2008, editura Pan Europe; - antologia de versuri „Lira în patru puncte cardinale”- 2009, editura Publishers; - antologia de proza a
VASILICA ILIE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365157_a_366486]
-
poarta timpului, Tăișul de granit al scrutării, Oțelul săbiei semănând speranța în ogorul veacurilor. Duruitoarea, ison de vecenie. Cerbul pășește podul ochilor, întins de vultur: Dunărea , Oltul , Prutul și Siretul, Jiul, Mureșul și Crișul Munții, câmpiile, înaltul și hăul, În freamăt ca frunzișul... Până-și închide luna pleoapa Și apoi iar... duruitoarea rostogolește zorii. În raza soarelui se ascute cornul cerbului; Mai jos, se umbresc, crucile date cu var. În brazi se odihnește luna, Ctitoria bătrânului zimbru. Din chitară, se-ncropește
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
la îndemână, fascinat fiind mai cu seamă de priveliștea apusului de soare ce căpăta noi valențe datorită parcursului șoselei așternută peste dealuri și văi. * Căminul de fete al liceului de chimie alimentară din Galați pare să fie cuprins de un freamăt neobișnuit. Imediat după intrarea în incintă, în dreapta, unde se află biroul administratorului, este panoul unde se înșiră corespondența ; scrisori și vederi expuse în așa fel încât numele destinatarului să fie cât mai vizibil. Este locul către care, ca un reflex
III. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365180_a_366509]
-
lin ce se scurge din suflet/ Sub lavă încinsă ascult chintesența/ Aceluiași gând ce mă-nvaluie-n cântec." (Sunt). Întreaga ei ființă aspira spre iubire, iar poezia este pentru ea o adevărată terapie. "Ascunde-mă în gândul tău, iubite, / Culege-mă din freamătul pădurii,/ Sărută-mi cerul frunții obosite/ Și poposește lin, în colțul gurii" (Ascunde-mă în gândul tău iubite). În poezia de iubire degaja atâta feminitate încât poate trezi dorința în fiecare bărbat să întâlnească o asemenea femeie în viața lui
FĂRÂME DE AZIMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364791_a_366120]
-
De nicio culoare Nici de verde. În noi, vreau să trimit Logosul meu aproape de tine Profund și intim Legat de supraviețuirea veșnică Călăuzind un alt cosmic Simțind apa ca pe un suflet ce prinde viață înlăuntrul trupului Crescând dorința de freamăt. Secunda e minimă. Cosmic nebun ce nu-mi dai pace Îmi tulburi creștetul Și mă cutremuri întru-totul Lăsând în lume urme albe De țărână nefermentată Străduindu-mi gândurile spre tine În mine, cu mine Având habarul plin și gura inimii
O ZI FĂRĂ MÂINE (POEME) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364851_a_366180]
-
unde dorul de Celălalt, de jumătatea mitologică, fiindcă în acele clipe” Lumina doare/ în curcubeul răstignit/ pe fiecare lacrimă( ... )“( Curcubeul). Poeta aduce în lirica sa și o bună doză de ingenuitate și fervoare. Ionela Flood jubilează în fața candorii și a freamătului naturist, însă reprezentările poetice au o senzorialitate intensă, comprimată, chiar când tema lirică e, aparent, de extracție nostalgică:” Norocul /vine noaptea/ ca un hoț/ de vise/ Se dăruie( ... ) “.( Bună dimineața). E multă imaginație în lirica Ionelei Flood , înțeleasă ca un
IONELA FLOOD-TRANZIŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364908_a_366237]
-
albe, gingașe, cu trup sidefiu... tremură-n suflet un cântec de mierle magic, transmis de la tată la fiu. Cântec duios, dureros și măiastru arde-n țărâna ce-ascunde un geamăt; râul, în șopot, oftează sihastru când trandafirii roșesc într-un freamăt. Fir nevăzut, un liant peste vreme, urmă ascunsă în venele oarbe, licăr în noaptea venită devreme peste durerea ce sufletul soarbe. Plouă, în peștera lacrimii, rouă - bob străveziu, licurici cutezanței... Tatăl și fiul împart - pe din două - cântec ce poartă
URMĂ ASCUNSĂ ÎN VENELE OARBE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364949_a_366278]
-
narează întâmplări legate de renovarea unei case de vacanță și de încercările de integrare a unei familii de orășeni în comunitatea sătească. Narațiunile trebuie citite în fluxul unei conștiințe învolburate, cu dragoste de pământ, prinse între patetism și toleranță, între freamătul incendiar - când așteaptă topograful împreună cu preotul Nastur Iuliu, de unde nu lipsește doamna Mârzan, bine portretizată în Firicelul - nuvela ce are în centru ... prima plantă crescută în grădina familiei Vaida, importalizată pe telefonul mobil. Naratorul, care e și erou al evenimentelor
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
totul este bine, dar... atunci când se tulbură, ceva nu este în regulă, fiindcă mama simte cel mai bine asta. Ea aude și mugurul verde al ierbii ce crește pentru copilul său! Bunătatea, candoarea, blândețea le citești în portretul mamei, iar freamătul său îți atinge pașii de departe. Gândul său veghează asupra ta permanent și împletește ghirlande din flori de noroc pe care ți le înșiră la gât sub formă de coliere strălucitoare. Mama merge desculță pe spini pentru tine, pășește mereu
MAMA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366399_a_367728]
-
și liniști, lumini și umbre, în care nimeni, mai bine decât autorul, nu știe câte întrebări și câte răspunsuri, câte lacrimi și câte zâmbete a adunat: ele, “urmele” trecerii noastre prin timp ... Fânul cosit din poienița strânsă-n îmbrățișarea codrului, freamătul frunzelor și-amurgul răsfirând liniște încremenită pe crestele Apusenilor m-au întâmpinat în urmă cu mai bine de 51 de ani în Săcuieul meu de la poalele Vlădesei, atunci când Dumnezeu a hotărât că trebuie să dau mâna vieții într-o existență
TAINA SCRISULUI (5): REFUGIUL LACRIMII ASCUNSE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366573_a_367902]
-
alături sub arc de curcubeu pe drum de lumină și alungând pe veci singurătatea... Pentru tine Ți-am auzit gândul bătând puternic la fereastra sufletului meu ți-am simțit răsuflarea plină de emoție și inima pulsând în frumusețea cuvântului în freamătul codrilor mei ți-am auzit cântecul inimii mângâierea ți-am simțit din depărtări ce mă apropie de tine cu fiecare ceas, cu fiecare clipă dăruindu-mi mereu crâmpeie de liniște... te-aștept în fiecare dimineață în fiecare seară iar rugile
POEME DE DRAGOSTE (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366683_a_368012]
-
Dâmboviței - ce încinge măreția sfruntătoare peste sat a Vârfului Crucii la Rucăr - și apoi începe destăinuirea. Cu firul roșu o începe, acest fir mătăsos de culoarea amurgului ce scapără granitul munților din preajmă, cu irizări argintii și opalescente prelinse peste freamătul complice al codrilor, care-i sunt martori de când se știe și care-i găbjesc truda ca pe un trofeu după care vreme îndelungată atât a alergat. Nostimă și totuși sălbatecă această cromatică a plaiurilor ce zămislesc fapte altfel obișnuite, fir
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
o uniformitate mecanică. Ele răsar nestăpânit, în ființă, în tremurarea întregii fețe, în zbaterea inimii, ca o pasăre prinsă, ca o coardă de arc, din care a scăpat într-o viteză uriașă săgeata, ca strunele harpei, ca valurile mării, ca freamătul pădurii...! Adevăr nu este numai în ce-i văzut și se prevede. Adevăr este și în ceea ce izbucnește spontan, din ardoare, din iubirea pe care o aprinde steaua frumuseții trecătoare! Dar iubirea profundă nu are ordinea timpului, ci durata ei
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365597_a_366926]
-
hotărât să fiu o iarnă tandră Flori de gheață să le-aduc la geam Dar nu m-au așteptat cum aș fi vrut Și cu zăpada împreună m-am topit. M-am prefăcut atunci în vara caldă Cu flori și freamăt dulce de zefir Dar nu m-au așteptat cu drag drumeții M-au ocolit grăbiți ca pe un străin. Atunci m-am hotărât să fiu eu însumi Poet, pribeag prin stihuri și Cuvânt Și să trăiesc cu dragoste și pace
SINDROMUL NETĂCERII (2) POEME de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366110_a_367439]
-
cu o liniște infinită, constat/ Că singurul lucru vertical/ Este sufletul/ Care, ca o floare albastră de lotus,/ Se înalță din mine,/ Deasupra apelor universului..."( Lucruri verticale). Domnița Neaga aspiră spre o existența în liniște, departe de realitatea agresivă. Ascultând freamătul oceanului infinit din interiorul său își dorește: "De-aș avea puterea/ Să urmez spuma credincioasă/ A valului,/ Să sting în apă vie/ Sentimentele aprinse,/ Iar furtuna să o transform/ Într-o nesfârșită liniște/ Interioară...// Și astfel, în casa nebântuită,/ Să
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
stelajele unde se aflau viermii de mătase, îmi plăcea să stau să-i privesc: le vedeam creșterea foarte repede de la o zi la alta, cum se înfruptau lacomi din frunzele de dud. Tot timpul în camera viermilor se auzea un freamăt și se simțea un miros de iabă proaspătă ca după cosit: ronțăiau frunzele de dud iar găurile pe care le făceau în frunze erau dantelate. Apoi, eram impresionată și mă minunam de măiestria lor, în perioada când erau la maturitate
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
e cea mai mare satisfacție pe care am trăit-o în lume. E sensul dăruirii mele neamului drag.” (ibid.18) „Cântecul nostru strămoșesc în cântecul ei este ca un zbor ceresc spre veșnicia Neamului, spre dumnezeiasca Hristică Iubire. Este un freamăt sublim al Dorului sfânt. Inima ei se zbate pe sub streașina soarelui savurându-i lumina. Sufletul i se atârnă de Coloana Infinitului, acest Șir permanent de preoți și poeți, dascăli și mame, artiști și rapsozi, fecioare și eroi, bunici și martiri
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
și chilimuri, i-au unduit neliniștile în doină, l-au izbucnit în vechea arhitectură, l-au înălțat pe la răspântii, în brațele de rugă ale troițelor. Pecețile lui în arta populară sunt: volbură și visătorie, năvală și alean, vigoare și tângă, freamăt și leneșe melancolie, îngândurare și răzvrătire... Clătinând azururi între izbucnirea ca o spinare de mistreț și cântecul limpede cu tristeți domoale, acest specific sufletesc sudează, într-o valoare nouă,-de conținut intern și de relief-într-un inedit plin de încântare, luminișurile
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
și visul, elanul cu melancoliile, decorativul cu substanța spirituală. Acest specific sufletesc oltean, luat însă pe plan istoric, a avut o minunată sinteză în răscoala lui Tudor. Pandurii n-au fost numai o răzvrătire și o dinamică, ci și un freamăt de largă poezie. O sinteză de eroică și vis. Un cântec și o vitejie. La fel, în romantica Jianului și a haiducilor olteni...Pe plan estetic, cea mai măiastră sinteză a specificului sufletesc oltean e Doina. Doina de pe Olt sau
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]