1,774 matches
-
muzee, monumente...). Sectorul comercial Profesioniștii care lucrează în domeniul difuzării de bunuri culturale s-au interesat foarte devreme de publicuri, privite ca piață. Reprezentarea lor este profund marcată de această perspectivă: ei le invocă în termeni de marketing, vorbesc de "frecventare", de "impact", de "audiență", de "numărul de cititori", de "consum" sau de "clienți" (și ignoră termenul "serviciu"). Tehnica sondajului Aceasta stă în centrul metodologiei specialiștilor în marketing. În principal, indivizii sunt chestionați, în calitate de consumatori ai unui bun sau ai unei
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
precum și principalilor responsabili cu relațiile publice (mediatecă, comunicare, serviciu pedagogic, audi-torium, vânzare de bilete...). În plus, ea stabilește legături cu mediile universitare (seminarii, colocvii, cursuri), conducerea Muzeelor din Franța, ENP. Mizele acestor anchete sunt multiple: mai întâi, pentru acces și frecventare; apoi, de deschidere către publicuri a priori neinteresate (scop pedagogic); în fine, de fidelizare, în cadrul dezvoltării unei sociabilități culturale (participarea la conferințe și la dineuri, la societățile Prietenilor muzeelor etc.). Muzeele, ca și alte instituții culturale, se orientează în mai
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
le numește habitusuri, înțelese ca dispozitive structurate, obiectivate sau actualizate prin gusturi (alimentare, vestimentare, sportive, estetice) și competențe. În interiorul acestor sisteme, bunurile sunt substituibile, iar practicile sunt transferabile dintr-un domeniu în altul, fiindcă exprimă aceeași nevoie socială: "Astfel, o frecventare asiduă a muzeelor este aproape obligatoriu asociată cu o frecventare echivalentă a teatrelor și, într-un grad mai mic, a concertelor. De asemenea, totul pare să indice tendința cunoștințelor și gusturilor de a se constitui în constelații (strict legate de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
prin gusturi (alimentare, vestimentare, sportive, estetice) și competențe. În interiorul acestor sisteme, bunurile sunt substituibile, iar practicile sunt transferabile dintr-un domeniu în altul, fiindcă exprimă aceeași nevoie socială: "Astfel, o frecventare asiduă a muzeelor este aproape obligatoriu asociată cu o frecventare echivalentă a teatrelor și, într-un grad mai mic, a concertelor. De asemenea, totul pare să indice tendința cunoștințelor și gusturilor de a se constitui în constelații (strict legate de nivelul educației), încât o structură tipică de priceperi în pictură
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
îi corespunde o repartizare diferită a variabilelor care nu ajung la același nivel. Dacă alegem să studiem vizitarea muzeelor, care îi implică în fiecare an pe 30 % dintre francezi (ceea ce o așază în grupul fruntaș al practicilor culturale), cu o frecventare care oscilează în jur de 50 de mi-lioane, factorii se pot ordona descrescător după cum urmează: diploma (inclusă în PCS) este o variabilă puternică: de la 18 % pentru indivizii fără diplomă la 64 % pentru cei care au urmat studii superioare; PCS face
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
jur de 50 de mi-lioane, factorii se pot ordona descrescător după cum urmează: diploma (inclusă în PCS) este o variabilă puternică: de la 18 % pentru indivizii fără diplomă la 64 % pentru cei care au urmat studii superioare; PCS face să varieze amplitudinea frecventării de la 65 % (2/3 din cadre au mers la muzeu într-un an) la 22 % (inactivii pensionați). Clivajul activi/inactivi este deci determinant. În plus, diferențele merg de la 65 % la 20 % (agricultori) sau 23 % (muncitori), adică de la 1 la 3
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
et société, PUF, Paris, 1994). Consumul muncitorilor exprimă în același timp controlul materiei asupra existenței lor și nevoia lor de a compensa îndepărtarea de focar. Ei privilegiază un consum care va susține o sociabilitate puternică: printr-o "cultură de stradă", frecventarea cafenelelor, în detrimentul investițiilor pentru locuință, pe care le asimilează unei izolări în sfera privată; prin importanța cheltuielilor destinate consumului alimentar, pentru a favoriza efectele sociale ale meselor, privite ca ocazii de a discuta, de a se anima, de a fi
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ale fiecărui artist. Acesta nu doar consideră că, prin munca sa și alegerile sale estetice, "trăiește la margine", dar își privește întreaga existență la modul "artist": felul său de a locui și de a se alimenta, rețelele de cunoștințe și frecventări, până la moravurile sexuale, adesea legate de practici artistice specifice. Această atitudine globală este adesea accentuată prin cerința de marginalitate formulată de public și transmisă de media. Este legea reînnoirii, a schimbării fără motiv aparent care se impune mediilor artistice și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
numărului. Valorizarea Obiectivele După dobândirea, conservarea și protejarea de către puterea publică, urmează timpul valorizării. O cultură nu poate exista fără publicuri care să permită valorizarea ei, adică să o consume, să o aprecieze și să vorbească despre ea. Ratele de frecventare, diferitele ajutoare acordate acelor mecena care acceptă să expună public constituie formele valorizării pe care se bazează puterea publică. Exemplul Muzeului de Artă Itinerantă (ca al tuturor muzeelor private subvenționate) este ilustrativ din acest punct de vedere: trei zile de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sunt condițiile necesare pentru aprecierea lor" (1992, p. 209). Actorii și logicile lor Actorii • Consumatorii Sociologia lui Bourdieu a fost concomitent o sociologie a educației (1964 și 1970) și o sociologie a anumitor practici: practica amatoare a fotografiei (1965) și frecventarea muzeelor (1966). Acest paralelism a avut ca rezultat stabilirea unei corespondențe între "capitalul cultural" învățat la școală (depinzând el însuși, în mare măsură, de cel al familiei) și un ansamblu de "practici culturale", confirmând înclinațiile și competențele dobândite. Această sociologie
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
între ei se manifesta vreo divergență de opinie, imediat o discuție comună venea să lumineze punctul asupra căruia plana disensiunea și se întâmpla foarte rar ca obstacolul care oprise inteligența unuia să nu cedeze la efortul tuturor. Astfel, grație acestei frecventări a oamenilor animați de același spirit, pătrunși de aceeași pasiune, s-a menținut printre noi, îmbogățindu-se în fiecare zi, depozitul științei economice. Astfel economia, deși respinsă de învățământul oficial și expusă imputațiilor calomnioase sau inepte ale relei credințe și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ambasadelor occidentale fără să avem aprobare "de la ei", vom rămâne pe drumuri. Astăzi, domnul Bondrea este rectorul celei mai mari universități particulare, Universitatea "Spiru Haret". Cam asta era. În rest, pentru că viața mea socială era sumară și se reducea la frecventarea câtorva prieteni, nu prea mai aveam unde să întîlnesc lichele. Ba da, mai erau totuși vecinii. La parter, în casa de vizavi, locuia un cuplu de pensionari. Perdeaua de la fereastra lor se mișca de câte ori ieșeam în oraș sau veneam acasă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cercetătoare propune diferențierea următoarelor forme de comportamente antisociale: "violență fizică sau amenințare la adresa persoanelor (în principal: loviturile și rănirile, agresiunile, încăierările); alte forme de comportamente delincvente (în principal: furtul, vandalismul, consumul de droguri); delicte legate de statut (în principal: chiulul, frecventarea cafenelelor și discotecilor, fuga de la școală); comportamente în afara normei și legate de școală (gălăgie intenționată, întârzieri, ieșirea de la oră înainte de încheiere, fumatul în școală, cu alte cuvinte: nerespectarea regulamentului școlii). Primele două forme se încadrează în categoria criminalității, adică în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
apare violența. Problema legăturii mondializare-violență școlară va fi aici examinată nu din perspectivă ideologică, ci pornind de la câteva rezultate ale cercetărilor empirice comparative între țările din Nord și cele din Sud, care ne rezervă câteva surprize. Câteva simplisme... O îndelungată frecventare a colocviilor, conferințelor și cursurilor de formare pe subiectul care ne preocupă în această carte mi-a oferit ocazia să aud explicații inspirate și generalizări de un comic uneori involuntar. Îmi amintesc, de exemplu, de o conferință ținută într-un
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
profesiei; corectitudinea raportării veniturilor din activitatea de audit financiar, audit statutar, precum și alte servicii profesionale, a achitării integrale și la termen a cotizațiilor și a celorlalte obligații către Cameră; c) îndeplinirea obligațiilor cu privire la pregătirea continuă a auditorilor financiari, precum și la frecventarea cursurilor suplimentare pentru auditorii financiari monitorizați pentru rezultate nesatisfăcătoare; d) verificarea implementării de către firma de audit/auditorul financiar persoană fizică a unui sistem intern de control al calității conform ISQC 1 și ISA 220 pentru misiunile de audit al situațiilor
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
criterii pe baza cărora munca va fi evaluată; date provenite din aplicarea instrumentelor de evaluare formalizate: rezultate la teste inițiale, formative, sumative; date privind comportamentul studentului În amfiteatru sau seminar: observarea sistematică; date privind activitatea studentului În afara clasei: rezolvarea temelor; frecventarea bibliotecii; referate; proiecte; participarea la sesiuni de comunicări științifice, concursuri excursii, vizite didactice; preocuparea pentru aplicațiile informaticii În domeniu; preocupare pentru legăturile disciplinei cu alte discipline. e) Tema pentru acasă; la fiecare lecție, pentru consolidare și formare de priceperi și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
dă iluzia științificității și ne face să credem că putem ajunge la rezultate la fel de precise și la fel de sigure ca și în științele exacte" (după spusele lui George Duby). A urmat o redescoperire a biografei, a exemplarității, a spiritualității, ca și frecventarea unor noi teme de cercetare, cum ar fi sănătatea sau lectura (Guy Thuillier, Jean Tulard, La methode en histoire, Presse Universitaire du France, Paris, 1986, pp. 16-17). 286 André Burguière (ed.), Dictionnaire de sciences historique, Presse Universitaire du France, Paris
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pionieri" și erau, în general, dezavantajați față de ceilalți; vezi Zoltán Rostás, Theodora-Eliza Văcărescu (coord.), Cealaltă jumătate a istoriei. Femei povestind, Editura Curtea Veche, București, 2008, p. 19. 137 De fapt, în anii '50 încă că se mai plăteau taxe pentru frecventarea liceului de către cei care nu aveau "origine socială sănătoasă" (Adrian Majuru, Copilăria la români. Schițe și tablouri cu prunci, școlari și adolescenți, Editura Compania, București, 2006, p. 261). Este interesant că D.M. nu a reținut decât varianta financiară pozitivă, căreia
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
contact cu alții care, ca și ea, trăiau din inteligență și imaginație, așa cum a fost momentul când l-a întâlnit la Viena pe un alt adept al călătoriilor, filosoful austriac Rudolf Kassner (1873-1959). Întoarcerile ei la Paris însemnau nopți târzii, frecventarea cartierelor de prostituate și destrăbălare, ea însăși numind-o perioada ei de desfrâu 37. Mișcările ei erau greu de trasat. Se afla ea oare la Paris, de exemplu, în primăvara lui 1930, când pionieratul și portretizarea controversată a unei relații
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
sau reflectă deja atitudinea structurată a lipsei de interes, motivație, Încredere În educația școlară. Absenteismul este principalul factor asociat cu abandonul școlar, având o Înaltă valoare predictivă În raport cu acesta. Abandonul școlar reprezintă conduita de evaziune definitivă ce constă În Încetarea frecventării școlii, părăsirea sistemului educativ, indiferent de nivelul la care s-a ajuns, Înaintea obținerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete, sau Înaintea Încheierii ciclului de studii Început. Între cauzele principale ale abandonului școlar regăsim cauze economice, socioculturale sau religioase, psihologice
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
personalului didactic - slaba pregătire psihopedagogică, lipsa experienței didactice, utilizarea unor metode de lucru neadecvate (abuz de metode verbale, lipsa materialului didactic, agresivitate verbală); stressul școlar prelungit; c) Cauze sociale sau care țin de comunitate: neasigurarea pentru copii a condițiilor de frecventare regulată a programului școlar din pricina distanțelor prea mari dintre școală și domiciliul copiilor sau a altor condiții specifice diferitelor localități; sprijinul superficial sau absența sprijinului comunitar prin servicii de asistență și asigurări sociale, pentru familiile aflate în dificultate socioeconomică și
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
întâlnirii, al respectului reciproc și al toleranței. Recunoașterea diversității se extinde chiar și în cantine, unde interdicțiile alimentare sunt acceptate. Dacă un curent religios nu afectează conținutul celor predate (aici sunt vizate cursurile de gimnastică, boicotate de fetele musulmane), sau frecventarea regulată a cursurilor (aici este vizat absenteismul evreilor ortodocși la începerea sabatului), atunci nu ar trebui să existe nicio problemă. 9. Dacă se dorește să se reglementeze accesul prozeli-tismelor în școli, legea trebuie să fie universală și să includă toate
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
unor metodologii de predare-Învațare menite să facă posibil accesul acestor copii la cunoștințele vehiculate În școală. Este necesar ca și copiii și părinții acestora să fie pregătiți să fie integrați pentru pregătire prin consiliere psihopedagogică pentru a-i motiva În frecventarea școlii, pentru a-și spori capacitatea de efort și receptivitate În fața intervențiilor educațional-instructive. Programele recuperative se realizează prin: 1. Învațare 2. Psihoterapie 3. Terapie ocupațională Ținând cont de principiul pedagogic al Însușirii cunoștințelor de la ușor la greu, de la simplu la
INTEGRAREA ELEVILOR CU CES ÎN ŞCOALA INCLUZIVĂ ŞI SERVICIILE EDUCAȚIONALE DE SPRIJIN OFERITE LOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2158]
-
apăreau pe ecranul televizorului. Acestea delimitează dimensiunile obiective și materiale, dar și aspectele care țin de experiențele trăite, inclusiv cele afective, care autorizează apartenența la acest mediu. Acesta este sensul întrebării legate de prezența personalului domestic sau a celei despre frecventarea regulată a muzeelor în compania părinților. Testul oferă indicații concrete pentru elaborarea unei grile de evaluare a poziției sociale a agenților pe care dorim să îi raportăm la marea burghezie. Este, de asemenea, interesant prin faptul că face cunoscută în
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
și personalul se arată mereu foarte discreți în privința numelor rezidenților. Din presă, știm că Vincent Bolloré și Corinne Bouygues locuiesc aici. Cu ajutorul publicației Bottin mondain putem verifica prezența familiilor din nobilime sau vechea burghezie [Pinçon, Pinçon-Charlot, 2001]. popular face din frecventarea lor o chestiune delicată. Mai există și o situație intermediară, pe care înalta burghezie a creat-o în secolul XIX, în timpul celui de-al Doilea Imperiu: cartierele lotizate de mare întindere, ne-înconjurate, din Le Vésinet, Maisons-Laffite sau Le Raincy
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]