526 matches
-
de miliarde de lire sterline. Compania privată BAE sistems este cea care a luat cea mai mare parte din prețul plătit de România, în timp ce la bugetul statului britanic nu a intrat decât suma de 200.000 lire (230.000 euro). Fregata "Regele Ferdinand" a participat, în perioada septembrie-decembrie 2005 la Operația „Active Endeavour”. A fost prima prezență românească în teatrul maritim de operații din Marea Mediterană. A participat, în Marea Neagră, la antrenamente în comun cu nave din țările membre NATO, printre care
Fregata Regele Ferdinand () [Corola-website/Science/322439_a_323768]
-
oficială în Israel, portul Haifa, prima vizită a unei nave românești în această țară. La data de 25.11.2008 a primit Emblema de Onoare a Forțelor Navale din partea Șefului Statului Major al Forțelor Navale. În martie 2007, la bordul fregatei, specialiștii IAR Ghimbav împreună cu militarii Grupului de elicoptere au executat testarea/omologarea elicopterului IAR 330 Puma Naval. În cadrul exercițiului multinațional CERTEX 2007, desfășurat în Bulgaria, nava a fost certificată național nivel 1 interoperabilitate, iar în cadrul exercițiului „Noble Midas” desfășurat în
Fregata Regele Ferdinand () [Corola-website/Science/322439_a_323768]
-
CERTEX 2007, desfășurat în Bulgaria, nava a fost certificată național nivel 1 interoperabilitate, iar în cadrul exercițiului „Noble Midas” desfășurat în Croația, a fost certificată NATO nivel 1. În perioada 10-11 noiembrie 2009, în premieră pentru Forțele Navale Române, în cadrul echipajului fregatei "Regele Ferdinand" a fost încadrat serviciul de luptă aviație. În perioada 1-30 noiembrie 2010, "Fregata 221" a executat în cadrul operației „Active Endeavour”, misiuni specifice de prevenire și combatere a terorismului și a traficului ilegal, alături de alte nave și forțe aflate
Fregata Regele Ferdinand () [Corola-website/Science/322439_a_323768]
-
exercițiului „Noble Midas” desfășurat în Croația, a fost certificată NATO nivel 1. În perioada 10-11 noiembrie 2009, în premieră pentru Forțele Navale Române, în cadrul echipajului fregatei "Regele Ferdinand" a fost încadrat serviciul de luptă aviație. În perioada 1-30 noiembrie 2010, "Fregata 221" a executat în cadrul operației „Active Endeavour”, misiuni specifice de prevenire și combatere a terorismului și a traficului ilegal, alături de alte nave și forțe aflate sub comandă NATO. Pe 22 martie, președintele român Traian Băsescu a declarat, după o ședință
Fregata Regele Ferdinand () [Corola-website/Science/322439_a_323768]
-
specifice de prevenire și combatere a terorismului și a traficului ilegal, alături de alte nave și forțe aflate sub comandă NATO. Pe 22 martie, președintele român Traian Băsescu a declarat, după o ședință a CSAT, că România va trimite în Marea Mediterană fregata "Regele Ferdinand", având la bord 205 marinari și doi ofițeri de Stat Major din Forțele Navale, să contribuie la întărirea embargoului privind armamentul, ca parte a intervenției militare din Libia. Nava s-a întors în țară pe 21 iulie 2011
Fregata Regele Ferdinand () [Corola-website/Science/322439_a_323768]
-
întors în Spania, Enrique și-a început cariera militară la Ferrol, Galicia, unde a fost lăudat pentru comportamentul său. În 1843 a fost promovat la rangul de locotenent și a primit comandă navei "Manzanares". În 1845 era căpitan al unei fregate. Deși a existat posibilitatea unei căsătorii între Enrique și Isabela a II-a, ea s-a măritat cu fratele lui Enrique, Francisc, Duce de Cádiz. În același timp, sora mai mică a lui Enrique, Infanta Luisa, s-a căsătorit cu
Infantele Enrique, Duce de Sevilla () [Corola-website/Science/322486_a_323815]
-
-se să blocheze toate căile terestre de acces. Flota otomană a părăsit Bosforul la începutul lunii mai, ceea ce a obligat corăbiile rușilor să navigheze în cea mai mare parte a timpului în apropierea coastei. În aceste condiții rușii au pierdut fregata „Rafail”, iar bricul „Mercury” a reușit, după o urmărire strânsă, să se refugieze în ape sigure. Flota rusă a trecut la acțiuni ofensive doar la sfârșitul lunii mai, când o escadră sub comanda lui Greig a organizat blocada navală a
Războiul Ruso-Turc (1828–1829) () [Corola-website/Science/325356_a_326685]
-
Expedițiile de la sfârșitul secolului al XIX-lea au pus un accent deosebit pe cunoașterea reliefului submarin, efectuându-se măsurători în special de adâncime. Navele americane "Arctic" și "Cyclope" (1856-1857) au efectuat numeroase sondaje în Oceanul Atlantic pentru instalarea unui cablu transatlantic. Fregata engleză "Challanger" de 2306 t sub conducerea lui Wyville Thompson, a făcut înconjurul lumii între anii 1873-1875, parcurgând peste 96000 mile, cu care ocazie se descoperă cel mai lung lanț muntos submarin din lume, dorsala Atlantică de 16 000 km
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
oceanului existența dorsalelor submarine "Lomonosov" și "Mendeleev". În expediția suedeză a navei "Albatros" (1947-1948) s-a folosit pentru prima oară un aparat pentru recoltarea probelor de adâncime, tubul carotier cu care s-au recoltat probe din oceanele Atlantic, Pacific, Indian. Fregata "Galathea" (1950-1952), destinată cercetării marilor adâncimi ale Oceanului Planetar, a explorat groapa Filipinelor până la 10 450 m, colectând numeroase specii de organisme marine de fund. Nava engleză "Challenger II" (1950-1952) s-a preocupat, în special, de efectuarea unor măsurători seismice
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
găsi un mijloc de transport, cei doi aleg drept destinație Madridul, unde ministrul Don Mariano Luis de Urquijo îi convinge să își schimbe destinația călătoriei spre America spaniolă. Având cu ei recomandări puternice din partea Regelui SpanialSpaniei, ei pleacă la bordul fregatei poștale "Pizarro" din A Coruña pe 5 iunie 1799. După o escală de șase zile pe insula Tenerife, unde escaladează vulcanul Teide, ei ajung la Cumaná, Venezuela pe 16 iulie. Humboldt vizitează misiunea Caripe și explorează peștera Guácharo, unde găsește
Ploaia de stele (roman) () [Corola-website/Science/327448_a_328777]
-
de pe 25 septembrie, Codrington a priimit asigurări verbale că otomanii vor înceta acțiunile navale și terestre din Grecia. După aceste deiscuții, Codrington și-a retras forțele de sub comanda sa în apele insulei Zakynthos aflată sub control britanic, lăsâd doar o fregată la Navarino să țină sub observație flota otomană. Otomanii au încălcat însă în scurtă vreme promisiunea făcută. Ibrahim a fost înfuriat că, în vreme ce el trebuia să respecte încetarea focului, se părea că grecii se bucurau de bunăvoințlui Codrington pentru continuarea
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
tunuri de 18 livre și cu tunuri de 9 până la 12 livre pe suprastructuri (pe semidunetă și teugă). Prin contrast, tunurile marinei erau de 24 sau 32 de livre (uneori încă două tunuri „carronade” de foarte mare calibru pe suprastructuri). Fregatele mari era vase cu două punți cu 50-60 de tunuri, iar cele mai mici cu o singură punte aveau 24-44 tunuri. Cele mai multe vase aliate erau totuși veterane ale războielor napoleoniene. Doar nava amiral a lui Codrington era una de model
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
tunuri. Cele mai multe vase aliate erau totuși veterane ale războielor napoleoniene. Doar nava amiral a lui Codrington era una de model nou, HMS "Asia", lansată 1824, iar "Genoa", o navă franceză rechiziționată de britanici, era lansată în 1816. Francezii trimiseseră trei fregate moderne, iar De Rigny își stabilise cartierul general pe modrena fregată cu două punți "Sirène". În total, aliații aveau 22 de corăbii cu 1.258 tunuri. Otomanii aveau în golful Navarino 78 de corăbii cu 2.180 de tunuri (nu
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
nava amiral a lui Codrington era una de model nou, HMS "Asia", lansată 1824, iar "Genoa", o navă franceză rechiziționată de britanici, era lansată în 1816. Francezii trimiseseră trei fregate moderne, iar De Rigny își stabilise cartierul general pe modrena fregată cu două punți "Sirène". În total, aliații aveau 22 de corăbii cu 1.258 tunuri. Otomanii aveau în golful Navarino 78 de corăbii cu 2.180 de tunuri (nu sunt luate în considerație vasele mici și cele incendiare) . Deși aparent
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
mari mare și o acuratețe superioară a focului decât cei otomani. Aliații dispuneau de o superioritate substanțială o vaselor de primă linie: 10 vase de linie, față de doar 3 ale otomanilor. Acest avantaj era doar parțial depășit de cele 7 fregate cu două punți otomane, față de doar una aliată. Majoritatea vaselor otomane erau unele de capacitate mai mică: 58 de corvete și bricuri, care nu erau de mare folos în fața corăbiilor grele aliate. Ele dispuneau de o capacitate de foc mică
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
vaselor în formație „potcoavă”, cu un capăt în dreptul fortului Navarino și cu celălalt la coasta sudică a insulei Sfactiria, în ambele capete bucurându-se de sprijinul bateriilor de coastă. Prima linie era compusă din nave grele (vase de linie și fregate mari). A doua linie era compusă din restul fregatelor și corvetele mai mari. Linia a treia linie era compusă din vasele mai mici. Ideea era ca vasele mai mici să poată să tragă prin spațiile libere din linia întâi, fiind
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
Navarino și cu celălalt la coasta sudică a insulei Sfactiria, în ambele capete bucurându-se de sprijinul bateriilor de coastă. Prima linie era compusă din nave grele (vase de linie și fregate mari). A doua linie era compusă din restul fregatelor și corvetele mai mari. Linia a treia linie era compusă din vasele mai mici. Ideea era ca vasele mai mici să poată să tragă prin spațiile libere din linia întâi, fiind în același timp protejate împotriva atacului aliat de vasele
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
pentru contracararea intruziunii străine în baza navală. În acest moment au izbucnit luptele la intrarea în golf. Codrington a pretins că ostilitățile au fost deschise de otomani. Luptele au debutat după cum urmează, în conformitate cu sursele aliate: Căpitanul Thomas Fellowes la bordul fregatei "Dartmouth" și sprijinit de șase vase mai mici (2 bricuri și 4 goelete) a luat poziție la intrarea în golf, având ordinul să țină sub observație corvetele și vasele incendiare otomane din flancul stâng al otomanilor. În timp ce navele aliate continuau
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
urmat a fost mai mult una de uzură, în care a contat foarte mult superioritatea aliaților în numărul și calibrul tunurilor. Fazele luptelor por fi rezumate astfel: În jurul orei 16:00, toate cele trei nave de linie otomane și cele mai multe fregate din prima linie fuseseră scoase din luptă. Vasele otomane mai mici din liniile a doua și a treia au fost atacate după aceasta de navele de linie aliate, care în ciuda distrugerilor suferite, erau încă operaționale. De-a lungul luptelor, Codrington
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
care le-a raportat Letellier lui Codrington au fost de aproximativ 3.000 de morți, 1.109 răniți. Din întreaga flotă otomană au mai rămas în stare să navigheze doar 8 vase: un vas de linie cu catargele rupte, două fregate și cinci corvete. Codrington a raportat pierderea a 181 de soldați morți, 480 răniți (inclusiv fiul mai mic al lui Codrington, care servea ca aspirant pe "Asia"). Mai multe vase aliate au fost grav avariate. Vasele de linie ruse "Azov
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
produs o reorientare în stilul picturii marine. Reprezentativă pentru această perioadă este pictura "Le Radeau de La Méduse" (Pluta Meduzei), realizată de Théodore Géricault în anii 1817-1819. Tabloul de foarte mari dimensiuni (491 cm x 716 cm) reprezintă momentele de după naufragiul fregatei franceze "La Méduse" (Meduza) la 5 iulie 1816. Din cei 147 de oameni salvați pe plută, doar 15 au supraviețuit celor 13 zile până au fost găsiți și salvați. Pictura a devenit simbolul romantismului francez. Unul dintre marii pictori de
Marină (pictură) () [Corola-website/Science/325240_a_326569]
-
Acest tratat constituie dovada absolută că Marea Britanie nu avea absolut nici un drept să stabilească prin orice mijloace, vreo așezare permanentă în Insulele Malvine. Acestea sunt drepturile pe care Republica Argentina le-a moștenit din partea Spaniei în 1810. În 1820, comandantul fregatei La Heroína, Don David Jewett, a intrat în posesia insulelor Malvine, în calitate de reprezentant al guvernului argentinian. În 1823, guvernul din Buenos Aires a numit guvernator al Insulelor Malvine pe Don Pablo Areguati, concesionând insulele unor familii argentiniene, în vederea creșterii bovinelor. A
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
continentală, cât și din insule, iar un obiectiv principal îl reprezenta eliberarea Constantinopolului. Nu în ultimul rând, obiectivele împărătesei cuprindeau și cucerirea unei baze navale permanente în Mediterana. O escadră a amiralului Andrei Spiridov (3 nave de linie și 2 fregate, 2.500 de oameni) a ajuns pe 17 februarie 1770 în dreptul coastei Moreei. O zi mai târziu, corăbiile ruse au aruncat ancora în portul Vitula, unde au așteptat sosirea sosirea lui Alexei Orlov, aflat la bordul fregatei cu 36 de
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
linie și 2 fregate, 2.500 de oameni) a ajuns pe 17 februarie 1770 în dreptul coastei Moreei. O zi mai târziu, corăbiile ruse au aruncat ancora în portul Vitula, unde au așteptat sosirea sosirea lui Alexei Orlov, aflat la bordul fregatei cu 36 de tunuri „Sfântul Nicolae”. Pe 20 februarie, Fiodor Orlov a sfințit steagul elen într-o mănăstire locală. Tot aici, voluntarii greci au jurat credință Rusiei. Acești voluntari au fost împărțiți în două „legiuni spartane” (estică și vestică), care
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
aprilie, Alexei Orolov, tocmai întors din Italia, a ordonat ridicarea asediului cetății Koroni și retragerea trupelor la Navarino, care tocmai fusese cucerit de trupele ruso-elene. Pe 29 martie s-a format o escadră din două nave de linie și o fregată sub comanda lui Ivan Abramovici Hannibal. Această escadră a primit sarcina să cucerească portul Navarino. Acțiunile militare de la Navarino au început pe 9 aprilie. Artileria otomană din fortificații a răspuns cu putere apariției vaselor ruse, care au ancorat în golf
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]