1,521 matches
-
insistență în jurul sânilor albi, tari, cu vârfurile ca niște săgeți. Trupul fetei devenise moale, destins, frenetic, primitor, mâinile ei într-o pornire plină de dorință s-au încolăcit în jurul gâtului meu. Era momentul descătușarii celor câteva zile de când eram împreună, frenezia ne-a cuprins pe amândoi, trupurile au prins să se contopească, să se cabreze, să freamăte, buzele se uneau în prelungi săruturi. Într-un târziu obosiți, dar liniștiți și eliberați de inhibiții, ne-am lăsat cuprinși de brațele lui Morfeu
O EXCURSIE LA MUNTE. de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385340_a_386669]
-
o biserică din lemn, înconjurată de acoperișurile de șindrila ale caselor vechi, cu porți sculptate magnific!), Mihai Grigorescu reușește, în peisajele sale devenite iconice, să mențină vie imaginea satului tradițional și să o contrapună modernismului anarhic și kitsch ce caracterizează frenezia dezvoltării rurale contemporane. Peisajele sale, născute într-o lumină crepusculara, prezintă mereu natură și satul așa cum au rămas acestea în memoria și în sufletul nostru: pur, cald și învăluitor. M.C.D.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92350_a_93642]
-
1 Iconosonete este girat de Editura SemnE din București, care i-a imprimat lui Theodor Răpan, anterior, alte zece volume. Dacă în Dansul inorogului, subintitulat Elogiul Melanholiei, din 2010 (volum ilustrat cu picturi de Aurora-Speranța Cernitu), Theodor Răpan frapează prin frenezia zborurilor lirice în zările unor tărâmuri cu ecouri legendare, dar și printr-un dezarmant parfum levantin -, în noua sa întreprindere literară poetul cu obârșii teleormănene, în comuna Balaci (născut în 1954 - Iulie 4, când nord-americanii își aniversează Ziua Națională), se
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
culturală și spirituală a bătrânului nostru continent. Născut în miezul verii - sub semnul Soarelui, îngemănat cu steaua polară a lui Ernest Hemingway, Aldous Houxley, Marin Preda, Dumitru Radu Popescu, George Enescu, Adrian Păunescu -, Corneliu Leu a luat în piept cu frenezie vâltoarea vieții, dovedindu-se un vajnic înotător prin apele vijelioase ale unor timpuri mereu în schimbare. Trece rapid și sigur, ca un precoce, dar temerar căpitan de cursă lungă, prin Liceul Mircea cel Bătrân din Constanța, aruncându-se, cu pasiune
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
atelaj” a fost ales (cu unanimitate de voturi serios satirice) Emil Rădinoiu. Textele erau scrise în devălmășie. Adică, fiecare pe unde apuca. Unii bănuiau că nu puține din gaguri se scriau ...singure, că prea erau izbutite... Alții se temeau ca frenezia contagioasă pe care o stârneau spectacolele acestui grup să nu ducă la interzicerea lui, amintindu-și, poate, că, în Evul Mediu și în Renaștere, umorul fusese alungat de la curțile regale și imperiale, că funcția bufonului căzuse în derizoriu, la curțile
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
două linii faptul că ura față de alte națiuni, fanatismul etnic, religios sau ideologic, sînt extrem de dăunătoare și antiumane. S-au auzit tot felul de comentarii și teorii ale conspirației cu privire la atacurile teroriste din Franța, mass-media din întreaga lume manifestînd o frenezie apocaliptică în transmiterea informațiilor din zonele atacate de teroriști. Dar prea puțini s-au gîndit sau, poate, se tem să vorbească despre cîteva aspecte extrem de importante care au dat naștere unui sentiment antioccidental: atacurile teroriste vin pe fondul unor inegalități
Pornografie, teroare, laicitate fără limite, dispreţ faţă de alte culte şi planuri secrete [Corola-blog/BlogPost/93046_a_94338]
-
Sau un caduc, Găsit aiurea, căutând Iubirea vieții netrăite, În căsnicii cu vise ne’mplinite, Când timp aveai să te gândești, Dacă pe intrus îl iubești. Da-i un accept la un mesaj, Și cu voință și curaj, Savurezi cu frenezie, A cuvintelor beție, Că te iubește, ești unicat, Și că-ți va fi al tău bărbat, Cel mai fidel și credincios, El, bărbatul, cu scrisul siropos, Din Univers și de ce nu, Pentru tine UNICUL, Care te va căuta..., Când singura
BUNICA INTERNAUTĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383173_a_384502]
-
adormit, asemenea unui titan fulgerat de Jupiter, cu brațul Întins pentru a lovi cerul. Cine știe câte pietre ghibeline, Încă mânjite de sângele lor, nu fuseseră incorporate În zidurile sale. Oare nu aceeași mândrie ridicase turnul Babel? Tot orașul părea căzut pradă freneziei. Să distrugi și să reconstruiești. Să-l dobori pe cel ce urcă și apoi să Încerci să Îl domini cu o nouă Înfumurare, În vreme ce invidia se strecoară În inimi ca un șarpe. Dante se Întoarse către Bargello. — Abația San Giuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
nu ar fi cântărit nici cât un fulg. Mantia Îi căzu la loc peste trupul gol, ascunzându-l privirilor. Ea Își strânse vălul peste șolduri, rămânând Îndelung nemișcată, spre a-și recăpăta suflarea, părând că nu Își dădea seama de frenezia pe care o deșteptase În cei de față. Dante rămăsese și el Împietrit. Își Închise grăbit gura, pe care trebuie că o ținuse deschisă de-a lungul Întregului spectacol, cuprins de o rușinare subită. Cu siguranță, urmările medicamentului numit chandu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cărei obiect Îl constituia În lumea de dincolo. Între timp, Îngerii Își Întețiseră invocațiile cerești și prinseseră să țopăie Încoace și Încolo, Într-o simulare de zbor, agitându-și aripile din carton. Departe de a evoca o ardoare serafică, acea frenezie dezlânată aprinse În fantezia lui Dante imaginea unui stol de harpii care se năpusteau asupra fantoșei moarte. Oricare ar fi fost scopul acelei pantomime, se gândi el, atât Îngerii cât și demonii ar fi făcut mai bine să se grăbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
descoperit bucuriile mișcării și ale primejdiilor sale. Și despre ce țări vei povesti? — Voi povesti despre o cetate. Cetatea durerii. Și voi descrie, rând pe rând, multul rău și puținul bine pe care l-am aflat Între zidurile ei. Toată frenezia crimei și toată slava virtuții care i se Împotrivește. Aceasta va fi opera mea, o Summa criminalis. În versuri scrise În limba populară, după uzul modern. — Binele, răul, virtutea și nelegiuirile? Dar va ieși la iveală o comedie Înfricoșătoare, exclamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Îmbibate cu cine știe ce poțiune magică, Își zise el cu ceea ce-i mai rămăsese din conștiință. Simți cum simțurile pierdeau bătălia cu mirajul. Apoi, dintr-o dată, ceva Îl readuse brusc la realitate, dându-i puterea de a se smulge din acea frenezie a iubirii. Auzi un zgomot metalic sec și, la picioare, văzu cum un obiect se rostogoli pe dușumea: era una din brățările Antiliei. Se aplecă să o ridice, lăsând veșmintele să cadă Îndărăt În cufăr. Extraordinara greutate a obiectului Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Noel (nedezlegată nici astăzi) reprezenta o succesiune de litere așezate În șiruri ce se Încadrau Într-un dreptunghi pus În picioare. Asta, În limba mea matematică, vrea să Însemne că avea baza mai mică decât Înălțimea, ai Înțeles. Plină de frenezie și aplomb, am Început să imaginez diferite figuri geometrice În care, pe rând, Înscriam cele 10 litere ce ascundeau conturile. Foarte curând, deși nu făcusem cine știe ce risipă de fantezie, am simțit cum Îmi năvălește sângele În creier și-mi vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
logic care le-ar goli de conținutul lor misterios. Dar În același timp te terorizează gîndul că refuzînd să povestești, existența ți se retrage mereu la marginea textului și cei ce te vor citi nu vor afla decît concluziile tale - frenezia, revolta, disperarea, umilința și fericirea vieții trăite rămînÎndu-le interzise. Am iubit o fată cu care discutam ore În șir cînd aveam de colaționat textele bătrînului Vianu și manuscrisul Întîrzia să plece În tipografie; am iubit-o cu iritare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
impur deopotrivă, Înaintam În vîntul proaspăt al dimineții cotropită de o bucurie suspectă, Îmi simțeam sîngele și transpirația și mi se făcea rușine ca de un păcat pe care Începusem să-l iubesc. Intrasem Într-un timp al glandelor, trăiam frenezia Îndrăgostirii Înainte de a mă Îndrăgosti. Acolo, În orașul-retortă mi se desăvîrșea alchimia. Pe str. Dr. Lueger care dădea În Schitul Măgureanu, vizavi de vechea intrare În Cișmigiu, unde se află și azi niște ruine Împrejmuite de un grilaj vechi, ruginit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
podul. Acolo erau așezați sub sticlă pașii de dans îngălbeniți ai lui Eberhart, nimic altceva. De la prima până la ultima privire invidioasă a lui Engelhard, toate mărite și înrămate. Și o ladă plină cu negative zgâriate și gândaci înmulțindu-se cu frenezie. Când am urcat ultima oară acolo, știam deja în linii mari ce înseamnă „marș afară“. Eberhart era încă înalt și uscățiv și călca pământul cu o forță uriașă. Totuși felul în care degetele lui alunecau în trecere pe balustradă era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
de prisos. îmi fusese profesoară la Colegiul de Arte în anul al treilea. în primul an o ținusem numai în petreceri, iar al doilea fusese anul experimentelor, cu diverse tehnici de sculptură descoperite la noroc. Spre sfârșitul anului dezvoltasem cu frenezie un gând, și anume căutam cu disperare să îmi găsesc un stil propriu. Părea că nimic nu mi se potrivește, nimic din ce încercasem nu-mi descătușa imaginația; de parcă aș fi căutat o cheie de la ușă pe care nu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
vorba despre domnul... - Giordano, Giordano!! Bobby Giordano, strigară câteva femei isterice, reușind în mod cât se poate de nepoliticos să-l întrerupă pe John Euripide. Începură să aplaude răzleț, dând astfel tonul întregii săli, ce izbucni în răgete de bucurie. Frenezia dură minute în șir, fără să o poată opri cineva, în vreme ce individul pipernicit și ofticos ce îmi reținuse atenția de la bun început privea asistența cu o trufie de neînchipuit, frecându-și mâinile. Cât despre mine și Maro, trebuie să spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
buzunar în care ascunse grăuncioarele de metal prețios. O bucurie fără seamăn îi cuprinsese inima și cu greu se abținu să nu danseze de fericire. Însemna că nu muncise degeaba, dar mai ales că mina nu era seacă. Cuprins de frenezie se apucă să spele mai departe. Nu mai rămăsese mare lucru din minereul găsit în apropiere de gura minei, dar nu se lăsă până ce nu îl termină pe tot. Din când în când se oprea să examineze fundul scocului, căutând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pe scena unei spelunci pe pe strada Escudillers, spre marele cîștig al unei audiențe alcătuite, se presupune, din debili mintali. Aceste biete făpturi uitate de Dumnezeu, evadate În aceeași după-amiază din ospiciul unui ordin religios, Își dăduseră pantalonii jos În frenezia spectacolului și dănțuiau fără nici o jenă, bătînd din palme, cu catargul ridicat și cu boturile salivînde. Merceditas se cruci, surprinsă de turnura scabroasă pe care o căpătau faptele. — Mamele cîtorva dintre acei sărmani nevinovați, informate de această hoțomănie, au făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
stabilirea obiectivelor, concepute din ce în ce mai mult pe măsură și într-un flux accelerat. Consumatorii din cadrul „inimii” și cei din cadrul „mediului” vor continua să aibă datorii mari, fără ca acest lucru - așa cum credea Tocqueville - să însemne mai mult decât o limitare voluntară a freneziei lor de a consuma. Consumatorul va rămâne stăpân, iar interesele sale vor trece înaintea celor ale muncitorilor. Mai mult de jumătate dintre muncitori își vor schimba reședința la fiecare cinci ani, iar patronul încă și mai frecvent. Locuitorii orașelor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
oglindă. Era o oglindă ascunsă În Încărcătură. De o mărime neobișnuită, cum Dante nu mai văzuse În viața lui, nici măcar În casele celor mai bogați negustori din Florența, ori din Franța, pe timpul călătoriei sale la Paris. În câteva minute, cu frenezie, cercetă Întreaga Încărcătură, fără a lăsa deoparte nici un balot. Mai existau Încă șapte plăci, identice cu prima, fiecare dintre ele protejată grijuliu cu pânze de fetru și ascunsă În lâna neprelucrată. Aceea era comoara pe care o așteptau? Desigur, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cărei Întocmire s-a Început la anii de la Întruparea lui Isus Cristos MCCLV.” Uluit, Își ridică privirea. - Cronica lui Mainardino... murmură el. Marele biograf al lui Frederic. Așadar, există cu adevărat. Bernardo nu mințea. O răsfoi cu iuțeală, parcurgând cu frenezie anii de fapte vitejești și de glorie. Nașterea lui aproape miraculoasă la Jesi, lupta pentru coroană. Intrarea triumfală În Ierusalimul cu o sută de turnuri, triumful și căderile, dorința neostoită de cunoaștere și strălucirea curții sale. Versurile lui... Sări la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
vânduse pentru a face din nou negoț cu ele, vânzâdu-le regimentelor care le luau locul și tot așa. Un caz aparte. Comerțul te face om. Nici în perioada de după război nu i-a mers rău deloc. A priceput foarte repede frenezia cu care autoritățile doreau să aducă onoruri celor morți în luptă. Bassepin și-a extins comerțul și vindea statui de soldați din fontă și cocoși galici la tonă. Toți primarii din est se băteau pe luptătorii lui încremeniți, cu steagul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
vântului. — Suntem groaznici, s-a bucurat blând Myra. Strecurându-și mâna În palma lui, și-a lăsat capul pe umărul băiatului. Amory a fost cuprins de o repulsie bruscă, de dezgust și ură față de ceea ce i se Întâmpla. Dorea cu frenezie să fie cât mai departe, să n-o mai vadă niciodată pe Myra, să nu mai sărute niciodată vreo fată. A devenit conștient de fața ei și de a lui, de mâinile lor Împreunate, și și-a dorit să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]