3,189 matches
-
Ștefănescu” ce se ocupă de copiii sărmani. Prin ani, personalitatea sa a adunat Ortodoxia Românească, la reflecție, în nenumărate simpozioane, conferințe, seminarii... Mărturie că a slujit la Dunărea de Jos stă de veghe chiar chipul Episcopului Melchisec Ștefănescu, într-o frescă în Catedrala Galaților. Este realizată, prin grija actualului Arhiereu al Dunării de Jos, de pictorul Cristian-Gh. Condurache. În 1992, cu ocazia ”Centenarului Melchisedec Ștefănescu”, fosta stradă ”Vultur” din Galați a fost botezată cu numele acestui “Vultur” al ortodoxiei - Episcop Melchisedec
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
lui Neofit Scriban cu greu ne-am putea întoarce, căci spiritul vremii n-o mai permite. Vom ști însă cum să revenim la acela al lui Melchisedec?”, ne întreabă peste veacuri Nicolae Iorga ... Maria Stanciu N.A.: Medalionul este o reproducere (frescă) a portretului Episcopului Melchisedec Ștefănescu din Catedrala Galaților.
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
nume notoriu în poezia românească. Expresie a convingerilor și a Crezului său religios și artistic, poemele sunt mărturii creștine ale omului devotat Creatorului, tulburătoare experiențe mistice pe care autorul le împărtășește semenilor. Scrise în vers orchestrat amplu, poemele sunt adevărate fresce ale vieții religioase din zona Ardealului, oglindind totodată tradițiile și datinile care se mai păstrează la sat. Jianu Liviu Florian - poet de fibră religioasă își aduce darul său liric în această Antologie, exprimându-și simțămintele în sintagme interesante, alese cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
sus sunt doar câteva dintre virtuțile cărților lui Dorin Uritescu, în care întâlnim lumină, vibrație spirituală, dar și o undă anume de hieratism specific iconostasului (din lemn suav de tei sau de tisă, sculptat cu belșug de motive vegetale), sau frescelor magice, cu valențe de unicat, din monastirile Voievodului Martir Constantin Brâncoveanu, din nordul Olteniei și de la Sâmbăta (Țara Făgărașului), sau ale lui Ștefan cel Mare și Sfânt, postbizantine, din Bucovina și din Moldova de Sus. Cu sau fără voia autorului
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
de viul care vorbea cu morții. Între timp, poetul se apucase din nou de studiat peisajul dindărătul picioarelor figurii. Mica cetate din stânga părea unul din numeroasele orășele cu turnuri din reprezentările peisagistice ce Împodobeau toate bisericile din Italia, de când moda frescelor prinsese rădăcini. Îi lipsea orice amănunt care să o facă de recunoscut. Numai o poartă, aflată pe mijlocul scurtei Împrejmuiri zidite, se deosebea prin cele patru capete de leu care o surmontau. Chiar În locul acela se găseau câteva semne, zgâriate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
El mi-a dezvăluit că i-ai cerut să accepte scrisori de credit, garantate. Numai comandamentele templiere pot emite așa ceva. — Dar cum ți-ai dat seama... de asta? Îl Întrebă din nou căpitanul, parcurgând cu un gest amplu al brațului fresca din spatele lor, până când se opri cu degetul Îndreptat spre masca lui Ambrogio care urla Împotriva morții, la picioarele lui. Mi-ai destăinuit-o dumneata. — Eu? Dumneata, cu vorbele dumitale. Mi-ai povestit cum, pe vremuri, oameni În carne și oase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
căci nimeni nu verifica dacă frânghiile erau curate sau murdare. Dar am comis o greșeală că am intrat în vorbă cu ea, pentru că, făcea pe nebuna. Sigur că nu apăruse întâmplător. Biserica e aproape goală. Pe tavan e o singură frescă, cu schele dedesubt și resturi de tencuială pe jos. Pictura reprezintă un compartiment de tren, în el stau două măicuțe, față în față. Între ele, o covată plină cu apă roșie de sânge în care spală frânghiile lungi. Dincolo de fereastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
s-o întreb pe femeia aceea străină, iată că ea e aici, mi-am spus eu, și, dacă mă apropii, cu siguranță o să mă vadă. Mă urc pe schele, mai ușor decât aș fi crezut, dar, când să ajung în dreptul frescei, una dintre măicuțe mă apucă de braț și mă trage lângă ea, pe banchetă. — Iată că ai venit în sfârșit. De acum încolo o să lucrezi cot la cot cu noi. Clar? zice ea și îmi dă o frânghie imensă, plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
care se mai numește „capitale morale delle penisola“, în acel oraș supranumit azi în Italia „fereastra către Europa“. Tipografia lui Beppo era situată nu departe de celebrul dom și de biserica Sancta Maria delle Grazie, în care există fragmente din fresca lui Leonardo, Ultima cena. Se spune că fantoma lui Leonardo apare în oraș, în locurile în care el își petrecuse cei mai buni ani ai săi, în orașul Milano, la curtea lui Lodovico il Moro. Cerul e albastru precum florile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
del povestires qui spun nimic e qui se scriu doar pentru că trebuie. Arrivedero. PAGINĂ NOUĂ ZIUA ÎN CARE AM MURIT Salut din nou. Mă aflu în sala Sfântului Andrei, a Marelui Palat din Kremlin, așa cum m-a surprins, într-o frescă, mai puțin cunoscutul pictor Oukhtomski. Nu sunt înfățișat într-una din cele mai frumoase ipostaze, de vreme ce tocmai mă scobeam în nas, dar, chiar și-așa, semăn, nu mă pot plânge. Artistul, care picta cu o frecvență de patruzeci de mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
ocupa de prăvălie. A ajuns la vîrsta potrivită ca să cunoască locul ăsta. Numitul Isaac ne-a poftit să intrăm cu o ușoară Încuviințare. O penumbră albăstrie acoperea totul, insinuînd numai crîmpeie dintr-o scară de marmură și o galerie de fresce populate cu figuri de Îngeri și de creaturi fabuloase. L-am urmat pe paznic de-a lungul acelui coridor de palat și am ajuns Într-o mare sală circulară unde o adevărată bazilică de neguri zăcea sub o cupolă sfîșiată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
să Înveți cum să jefuiești o bancă sau să fondezi una, ceea ce e cam același lucru, să vii la mine și am să-ți explic cîte ceva despre Încuietori. L-am urmat prin coridoarele pe care mi le aminteam cu fresce de Îngeri și himere. Isaac ținea opaițul ridicat, proiectînd o bulbucire intermitentă de lumină roșiatică și evanescentă. Șchiopăta ușor, iar pardesiul de flanel destrămat pe care Îl purta semăna cu un văl funebru. Mi se păru că individul acela, situat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Anna. Oricum e un cuvânt, și anume „nu”, un nou record pentru Anna! Un minut mai târziu, aceasta vorbește iarăși ca un papagal, dar de urmele din sufletul ei nu știe nimeni. Bunul Dumnezeu își privește, din nenumăratele icoane și fresce, copiii care au luat‑o razna și se miră cum de a putut crea așa ceva - lângă toate, dumnealor mai beneficiază și de ora de religie. Sincer să fie, pe Rainer încă îl mai frământă problema credinței și nu exclude existența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Apoi, după ce le ascultă preț de câteva minute explicațiile despre ecstasy, sfărâmă Între dinți pilula roz, strâmbându-se de cât de amară era. — În hotelul acela făcut numai din marmură, Înțelegeți, există un bar foarte șic, cu tavanul acoperit cu fresce, iar toți barmanii de acolo sunt italieni. Italienii sunt cei mai buni barmani, pe lângă irlandezi, desigur. Știți de ce? Noriko clătină din cap. Pupilele nu i se dilataseră Încă. — Bărbații italieni, ca și cei irlandezi, sunt un neam de vânători până În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
orice contact cu realitatea, ceea ce echivala cu un salt spre moarte. Era o problemă de energie fizică: o diferență infimă Îți poate da puterea de a face un pas Înainte, și acest pas poate deveni un monument, de exemplu, o frescă uriașă sau o simfonie compusă de un muzician german, al cărui nume nu mi-l amintesc. Bărbatul acela reușea să mă depășească Într-o singură privință, prin cutezanța lui orbească. Dacă ar fi fost vorba de un alt bărbat, probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Bărbatul acela reușea să mă depășească Într-o singură privință, prin cutezanța lui orbească. Dacă ar fi fost vorba de un alt bărbat, probabil că ar fi ajuns să-mi care bagajele Într-o stațiune de schi, sau ceva asemănător. Fresca sau simfonia nu era rezultatul Încăpățânării oarbe, ci era chiar acea Încăpățânare. Mă pricepeam mult mai bine decât el să descopăr lucruri noi și apoi să le transform În ceva sofisticat. Bărbații nu au capacitatea de a disocia esența lucrurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ceva sofisticat. Bărbații nu au capacitatea de a disocia esența lucrurilor. De exemplu, dacă le vorbești despre ochelari de soare, nu le vine În minte decât Ray-Ban. Totuși, numai bărbații sunt În stare să accepte provocarea de a picta această frescă și, prin aceasta, să creeze cuvinte noi, concepte noi. Noriko era distrusă de aceste cuvinte și concepte, complet Învinsă. Era mult mai fragilă decât mine, așa că deja era de mult adusă În starea de supunere. Când i-am scos dopurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
un oraș de 17 000 de locuitori care au pierit și ei ca Pliniu cel Bătrân. în 1895, niște arheologi descoperă cetatea, o scot parțial de sub cenușă și, cu această ocazie, găsesc o comoară compusă din vase de preț și fresce din epoca augustiană. Printre piesele de argintărie, o cupă filosofică î!) pe care este reprezentată o scenă ciudată: Zenon stoicul și Epicur figurează în jurul unei mese pe care se află un tort, ceea ce n-ar fi deloc uimitor dacă cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
clavire, se-afundă în fum de tavernă și bea în neștire, îngână știute melopei, allegro, andante, dar coardele, arcușul se rup, țipând discordante. E toamnă cât vrei, pretutindeni, o ploaie livrescă. Ci vreau în poeme să prezint o toamnă în frescă. Un critic poate fi savant, venind să măsoare, probând că toate s-au spus demult, cu altă culoare. Îți poate aminti cu reproș de locuri comune, sucește, inventează vorbe, bizare să sune. Fără să vreau am dat cu tifla, nu
CU TIFLA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361309_a_362638]
-
titlul de doctor în științe medicale, în anul 1966, cu teza” Contribuții la cunoașterea tulburărilor vasculo-cerebrale funcționale în unele boli interne “. Cartea este o fericită coagulare între rememorări, interviuri, documente, mărturii și fotografii de epocă, astfel constituindu-se într-o “frescă” a vieții medicale din a doua perioadă a secolului trecut, având în centru ei personalități ca : Prof. Iuliu Hațieganu, Pius Brânzeu, Al.Păunescu-Podeanu, Eduard Pamfil, Constantin Stegăroiu, ultimii doi îndepărtați din învățământ.” Și culmea ironiei, cum specifică autoarea citîndul pe
DOUĂ OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361355_a_362684]
-
titlul de doctor în științe medicale, în anul 1966, cu teza” Contribuții la cunoașterea tulburărilor vasculo-cerebrale funcționale în unele boli interne “. Cartea este o fericită coagulare între rememorări, interviuri, documente, mărturii și fotografii de epocă, astfel constituindu-se într-o “frescă” a vieții medicale din a doua perioadă a secolului trecut, având în centru ei personalități ca : Prof. Iuliu Hațieganu, Pius Brânzeu, Al.Păunescu-Podeanu, Eduard Pamfil, Constantin Stegăroiu, ultimii doi îndepărtați din învățământ.” Și culmea ironiei, cum specifică autoarea citîndul pe
EVENIMENT DEOSEBIT LA ACADEMIA ROMÂNĂ, FILIALA CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361444_a_362773]
-
de doctor în științe medicale, în anul 1966, cu teza” Contribuții la cunoașterea tulburărilor vasculo-cerebrale funcționale în unele boli interne “. Cartea este o fericită coagulare între între rememorări, interviuri, documente, mărturii și fotografii de epocă, astfel constituindu-se într-o “frescă” a vieții medicale din a doua perioadă a secolului trecut, având în centru ei personalități ca : Prof. Iuliu Hațieganu, Pius brânzeu, Al.Păunescu-Podeanu, Eduard Pamfil, Constantin Stegăroiu, ultimii doi îndepărtați din învățământ.” Și culmea ironiei, cum specifică autoarea citîndul pe
PROFESORII FLOREA MARIN ŞI ŞTEFANIA KORY CALOMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361486_a_362815]
-
mascate de bandaje de tifoane groase pictate, pentru că guvernele Băsescu nu au fonduri de renovarea patrimoniului, numai pentru ICR-ul patibularului patapievici. Pentru mine, la prima vedere îmi dau imaginea cadavrelor din morgă acoperite cu cearceafuri, dar, în realitate sunt frescele propagandei, manipulată economic și psihologic de „Gabriel Resources” din Toronto, înființată în 1995 de Vasile Frank Timiș, ce este președinte peste zece directori! I-am găsit pe Internet, mari specialiști în jongleriile bursei torontone. Aceștia, au motive determinate să pună
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
din stânga, sunt așezate două tablouri. Ambele remarcabile. Mai spre fereastră, dăm peste portretul unui bărbat cu chip osos și aer grav, în tonuri pământii, expus pe un rest dreptunghiular de tencuială și care pare a fi „așternut” acolo ca o frescă. Spre centru, portretul unui tinere, cu o pălărie gri, care te duce cu gândul la anii 1900, și a cărei fizionomie ar putea coborî până în Renaștere. Îmi este tot mai clar: pictorul nu pare un portretist de modele, adică nu
PATA UMANĂ de DAN CARAGEA în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363967_a_365296]
-
și alte străzi cu nume de lăcașuri de cult religios (ca deh, așa e democratic!) precum Temple Street, Mosque Street și chiar și Cross Street. Ajung pe Smith Street unde dau de o mulțime de restaurate și bistrouri - majoritatea al fresco - adică cu mese pe trotuar. Meniurile mi se par ieftine, mult mai ieftine decât în alte părți ale orașului. Toți mănâncă de parcă ar fi sfârșitul lumii sau preîntâmpinarea unei mari perioade de foamete. Nimeni nu ține seama că se apropie
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]