582 matches
-
o tradiție"467. Astfel, eficacitatea doctrinei naziste o constituie o singură voce, susținută, însă, la nivelul întregului organizațional. În încercarea de a înțelege "mania persecuției"468, vizibilă "cu ochiul liber" în cazul lui Hitler, Kenneth Burke apelează la instrumentarul psihanalitic freudian. Astfel, criticul demonstrează cum "schimbarea simbolică" întreprinsă de conducătorul nazist, care, cum am văzut, se dezice de "moștenirea spirituală" a profeților evrei, revendicând o moștenire superioară, ariană, "un nou fel de viață"469 legitimată de "un modernism bastard" și de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de apelul la ""știința" naturalizată, materialistă [...], de ficțiunea sa cu privire la "sângele" special"470 al arienilor, toate acestea îl conduc pe Hitler la asumarea unei "noi identități" care, desigur, face ca "vechea identitate" să devină echivalentul simbolic al "persecutorului" (în termeni freudieni, ai "tatălui "rău""). O dată ce dobândește sprijin organizațional, însă, rolurile se inversează: din persecutat, Hitler devine persecutor, desigur, pe temeiul mandatului său autogarantat de a "distruge distrugătorul"471. Kenneth Burke meditează, îndelung, la faptul că destinul lui Hitler ar fi putut
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
nu pare a se fi diminuat din moment ce specialiștii științelor sociale, istoricii, psihologii, filosofii și media continuă să aplice, să dezvolte și să discute această noțiune. Termenul de identitate a fost introdus de către Erik H. Erikson, psihanalist, clinician, format în tradiția freudiană, care a dezvoltat o linie de cercetare spre sfârșitul anilor '30 și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, având o contribuție remarcabilă în problematica dezvoltării și socializării copiilor și a resorturilor identificării acestora cu părinții. Erik Erikson s-a
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
traseului destinal, acțiunile omului sunt întâi supravegheate și apoi motivate prin intermediul conștiinței de sine, care asumă rolul de rațiune suficientă a actului și de mediu comprehensiv destinat fundamentării unei interpretări. În viziunea lui Paul Ricoeur, "toate motivele inconștiente de tip freudian țin în mare parte de o interpretare în termeni economici, foarte apropiați de cauzalitatea-constrângere. La cealaltă extremitate s-ar găsi forme mai rare de motivație pur rațională, unde motivele ar fi rațiuni... Fenomenul uman s-ar situa între cele două
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
să fie practicat, în forme noi, de către numeroși psihologi; în schimb, mai vechea relație literatură-psihologie s-a răsturnat. O parte din cercetarea literară (care apela încă demult la datele psihologiei) a fost subordonată, în cursul secolului al XX-lea, psihanalizei freudiene sau jungiene simptomatică fiind, în acest sens, psihocritica lui Ch.Mauron (aplicată, printre altele, și "genului comic"). Studiile dedicate specificității producerii și naturii sentimentelor par să treacă, totuși, printr-un con de umbră, în ultima vreme. Rezultatele posibile mult sau
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Claude Allemand-Cosneau L’Enclos du Pantin În paralel, la Institutul francez din București, se află o lucrare a artistei Annette Messager, L’Enclos du Pantin, care a câștigat Leul de Aur la Bienala de la Veneția din 2005. Instalația, un vis freudian cu un pinochio În rol principal, vine direct de la Centrul Pompidou. Poate fi văzută până la finalul lui martie. Șase pentru Walberberg George Onofrei Între 24 și 27 ianuarie, la Akademie Schmöckwitz, În apropierea Berlinului, a avut loc o nouă ediție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
este ea însăși derivată din universul vorbelor deocheate. Într-adevăr, grației tiparului, textul pornografic a putut să se elibereze de constrângerile interacțiunii orale și ale convivialității. Se regăsesc aici cele trei roluri ale povestirii deocheate pe care le evidențiază analiza freudiană (povestitorul, alocutorul complice, femeia agresată), dar povestitorul are în spatele lui un scriitor invizibil, care nu mai întreține nici un raport imediat cu alocutorul, transformat în cititor solitar. În plus, acolo unde enunțarea deocheată se mulțumește, în general, să reia, cu unele
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
pe care o provoacă diferența sexuală în cazul bărbatului, confruntat cu o sexualitate feminină pe care nu o stăpânește prin intermediul propriilor categorii. În cadrul pornografiei, bărbatul își construiește un univers în care totul este pe măsura lui, la modul acelui "ca și cum" freudian: știu bine că femeile nu sunt așa, și totuși... Pandantul acestui tip de producții, în lumea feminină, ar fi literatura sentimentală, care se hrănește din toate lucrurile de care bărbații le frustrează de obicei pe femei. Să reținem, de altfel
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
caz o secondează în psihicul ei contorsionat. Nu este o maimuță înțeleaptă, dar nu este nici maimuța diavolului, simbolismul ei rămâne încifrat, ca și mustața ierboasă a Fridei. Poate va fi fiind o maimuță psihanalitică, știu și eu! Mai departe, freudienii să tălmăcească! Enticlopedia Encarta Ai fi putut? Luiza Vasiliu Săptămână trecută, Nicolae Balotă a ținut la Cluj o conferință (mai degrabă confesiuneă în fața unui public restrâns și tânăr. Despre anii de studenție, perioada de detenție, România stalinistă și amurguri. Am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
interioară (impactul dintre extatic și sexual), impulsul către deformare, rebeliunea continuă, melancolia, egocentrismul, dandismul (cu vocația lui Nego, nostalgică, pentru acea evocată haute couture), erotismul invertit (care, în cazul lui I. Negoițescu, ar putea fi lămurit pornind de la unele sugestii freudiene din analiza făcută lui Leonardo, cu nuanțările aduse de Jung și Proust), subiectivismul, plăcerea de a se travesti (prezentă, între altele, și în dorința lui I. Negoițescu de a fi pictat ca artist renascentist). Autorul Engramelor n-a fost toată
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Ulysses) diseca prezentul gândului în vreme ce acesta trecea de la pre-verbal (starea de increat, într-un fel) la verbalizare. Joyce asistă la nașterea ideii, la întrupareea ei din aglomerări de asociații lingvistice, afective pe scurt, el sapă în mintea creatorului până la rădăcinile Freudiene ale creației, și le exprimă prin debusolarea, descompunerea limbajului. El reușește paradoxul de a exprima verbal non-verbalul. E de adăugat că Fluxul conștiinței a fost mai degrabă o ipoteză decât o practică a scriiturii, și, în cazul lui Joyce și
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fenomenelor nevrotice dintr-o perspectivă teoretică nouă, care reușește să dea o explicație nouă rezistenței bolnavilor de a conștientiza cauza tulburărilor lor de comportament. Deși sunt puțini analiști și critici care își permit să arunce punți de legătură între teoria freudiană a inconștientului și evoluționismul darwinist, ele pot fi imaginate și considerate valide între anumite limite. Aceasta pentru că explicarea inconștientului, Freud o face prin inocularea subtilă a simbolului existenței unui Homo primitivus, aflat la originea personalități tuturor oamenilor, a reflectării lor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
având în față, de astă dată, traumele sufletești ale soldaților de după război, nevrozele pe care aceștia le dobândiseră în timpul luptelor, care reprezentau o materie primă mai complexă ce nu mai putea fi explicată doar în termenii inițiali ai teoriei. Psihanaliza freudiană a ajuns astfel cu necesitate încadrată de cea individuală a lui Adler și de cea analitică a lui Jung. În anul 1923, Freud publică eseul său cu titlul Eul și Supraeul, care stă dovadă a turnurii care a avut loc
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acest fel Freud este nevoit să recunoască faptul că la baza nevrozelor de acest fel stă mai puțin instinctul sexual cât cel de conservare, disponibil a se refula și a fi luat în considerare într-o etiologie a nevrozelor. Teoria freudiană preia problematica instinctului direct din biologia darwinistă, unde acesta se raporta nemijlocit la legea luptei pentru existență, la cea a selecției caracterelor avantajoase etc. care se manifestă în natură. Freud a făcut însă referire doar la om, doar la comportamentul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la Zurich. Divergențele dintre ei au apărut relativ repede, și au dus în final la ruptură. Aceasta a fost declarată prin apariția lucrării lui Jung cu titlul Metamorfozele și simbolurile libidoului, apărută în anul 1912, în care este criticată teoria freudiană pentru îngustimea sa conceptuală. Era o critică făcută cu punct de plecare în propriile studii experimentale în domeniul inconștientului. După părerea sa, diversele forme de vise nu pot fi explicabile doar prin refularea dorințelor. Pentru a aduce noi fundamente în favoarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care le-a găsit între conținutul inconștientului acestor popoare și cel al europenilor moderni. Aceste constatări au constituit un punct de plecare pentru aprofundarea studiilor sale în domeniul etnologiei, în cel al psihologiei religioase a simbolurilor. Prin antiteză la teoria freudiană, Jung a denumit linia sa de gândire ca analitică. Era o psihanaliză care pleca de la fenomenele psihice normale și nu de la cele psihiatrice, de patologie. Interesul său a fost îndreptat constant spre complexitatea vieții psihice, considerată ca un tot unitar
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
o teorie sistematică în domeniul visului. În ceea ce privește termenul de persoană, aceasta reprezintă masca pe care individul o poartă în societate, o manifestare mai mult sau mai puțin deformată a celuilalt concept de bază, anima. În acest sens Jung admite teza freudiană a însemnătății funcției sexualității, cu precizarea că în ceea ce are specific individualitatea de un sex sau celălalt există reminiscențe arhetipice subconștiente, mai mari sau mai mici, aparținând sexului opus, care se manifestă asemenea unui ideal râvnit. Reacțiile primare, animate de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dintre reacțiile aflate sub influența pulsiunilor primare, a inconștientului colectiv și restricțiile impuse de viața culturală. Nevroza în sine este produsul unui astfel de conflict între ele, al neputinței de conciliere dintre cele două instanțe. Sunt implicate aici deopotrivă sinele freudian, reprezentând gradul de sublimare de care este capabil un individ, ca și inconștientul colectiv, ca fiind suportul imaginilor mitologice, al arhetipurilor care intră în joc în astfel de situații. Este un cadru bine elaborat pentru reprezentarea rolului experienței umane, adesea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pacienților. Se rezumă la considerații interesante terapeutic, ferindu-se de speculațiile numeroase rezultate din aplicarea unei asemenea metode investigative. Dintr-o astfel de postură nu ezită să-l critice pe Jung, sancționând inexactitățile rezultatelor sale. Cu E. Jones linia ortodoxă freudiană se va articula, devenind mai conciliantă față de orientările disidente. De origine din Țara Galilor, face studii de medicină la Cardiff și pe urmă la Londra și se specializează în neurologie. Pe Freud îl întâlnește abia în 1908, cu ocazia Congresului de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
reacțiilor arhaice, implicarea acestora în investigarea sadismului, a indivizilor cu sindrom de castrare, etc. A avut reținere să preia de la Freud ideea "instinctului morții". 2. Psihanaliști femei Imaginației psihanaliștilor nu le-a fost niciodată străină ideea de a supune teoria freudiană criticii exercitate de o gândire feminină. Cu atât mai mult cu cât de acest domeniu specializat de cunoaștere s-au apropiat înainte numeroase personalități medicale de sex masculin. Între timp și-au făcut apariția unele spirite deosebit de ascuțite, ca cele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Erikson are ca obiect dezvoltarea copilului, adolescența acestuia, făcând prospecțiuni din perspectivă sociologică, culturală și etnică. A efectuat în prealabil studii pe triburi de indieni, a atacat problema rasismului, a "identității" americane, germane sau ruse a tineretului. În ceea ce privește psihanaliza clasică, freudiană, a susținut o suită de conferințe pe la mai multe universități americane în care și-a declarat atașamentul la linia de gândire deschisă de Freud. El însă a atras atenția asupra pericolului reificării discipolului psihanalizei, la fel a conceptelor de bază
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
discipolului psihanalizei, la fel a conceptelor de bază pe care acesta le-a formulat, fără ca ele să fie potrivite contextului istoric schimbat. Este vorba de conceptele de libido, de instinct al morții, "eu"-l ș.a. Denunță, de asemenea ideologizarea conceptelor freudiene de bază, cum ar fi cel de mitologizare a unor marionete ca personaje într-o piesă a Eros-lui. Recunoaște însemnătatea centrală a sexualității, a dezvoltării acesteia pe timpul vieții individuale, subliniind însemnătatea concilierii realizate între orgasmul sexual genital și nevoile sexuale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
plin problematica formulată inițial de S. Freud, care de astă dată cerea implicarea unor specialiști avizați care să se pronunțe asupra noii identități culturale a omului, dobândită antropogenetic, etnologic, care să găsească aici originile de dereglare patologică a comportamentului. Psihanaliza freudiană este completată de B. Malinowski cu o alta în care este invocată maleabilitatea culturală a instinctelor (a), care a formulat o finalitate culturală a instinctului, ca substitut al refulării (b). Ruth Benedict a subliniat pluralismul, respectiv variabilitatea culturilor prin raportare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din Navajo o va sintetiza în 1951 în lucrarea Psihanaliza și științele sociale. Temele analizate sunt visurile, jocul copiilor, povestirile copiilor, a bonelor copiilor, comportamentul sexual. Antropologia sa psihanalitică operează pe domeniul inventarierii legăturilor dintre simbolistica visurilor și problematica tradițională freudiană a psihopatologiei vieții cotidiene. Studiile psihanalitice se vor revigora în anii '60 de după cel de al doilea război mondial. Mulți surghiuniți în SUA au revenit în Europa în țările lor de origine, unde vor reevalua tradiția lor culturală de origine
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în SUA au revenit în Europa în țările lor de origine, unde vor reevalua tradiția lor culturală de origine, cu deosebire cea germană și franceză. În această perioadă un Herbert Marcuse lansează problematica restructurării instinctelor din perspectivă sociologică, psihanaliza clasică freudiană se vrea revizuită. Sub influența lucrărilor de filosofie ale lui Jean Paul Sartre, ale lui Heidegger se naște o nouă tendință psihanalitică existențialistă. Fenomenologia ei este diferită, mai cuprinzătoare, o sinteză între tendințele biologice și cele sociologice. Este reluată problematica
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]