918 matches
-
alb; apăsare; articol; ață și ac; cu ață; Baba Dochia; Baba Odochia; bărbătesc; bătaie; bătrînă; blănos; cu blană; de blană; blondă; bluză; boier; brîu; bucurie; bundiță; bunic; bunicul; cană; călduri; cămașă; cîrlig; coftă; context; copilărie; demult; distracție; Dochia; elegant; frigă; friguros; frumos; fufaică; gaură; Ghiță ciobanul; haină de blană; haină de iarnă; hăinuță; îmblănit; îmbrăca; joc; să joc; mantă; maro; măsură; meseria cojocarilor; mînă; nașpa; de noroc; oi; plouat; poloboc; portocale; profesor; protejare; rupt; sacou; sat; scoarță; siguranță; stan; stat; stînă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
matinal (8); ceas (6); frumoasă (6); rece (6); zori de zi (6); bună (5); noapte (5); trezirea (5); școală (5); alarmă (4); dulce (4); însorită (4); o nouă zi (4); oboseală (4); plăcere (4); trezit (4); cocoș (3); dispoziție (3); friguroasă (3); frumos (3); frumusețe (3); început de zi (3); lumină (3); mic dejun (3); nouă (3); prospețime (3); răcoroasă (3); roua (3); somnolență (3); aer (2); amurg (2); asfințit (2); ceai (2); ceață (2); energie (2); facultate (2); fericită (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); singur (2); singurătate (2); trist (2); tristețe (2); zgribulit (2); acasă; aer; aiurea; se apropie; aspru; Austria; bîr; boli; boschetar; bun; cancer; cojoc; congelat; crivăț; cumplit; curat; depresie; dezgust; dîrdîială; dîrdîie; distanță; dor; fior; foame; focul; nu foarte; frică; friguros; frisoane; frumusețe; fulgi de nea; geacă; ghete; grade; greu; groaznic; haine calde; haios; iarbă; inconfort; incomod; indiferență; iubire; îmbrăcăminte; îmbrățișare; înghețuri; întrebare; liniște; mare; mereu; Miercurea-Ciuc; moale; mortal; munte; nașpa; nea; necesitate; negru; neplăcere; neplăcut; nesfîrșit; nesiguranță; ninge; ninsoare; noiembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sol; supărare; teluric; teren; tînără; trifoi; tutun; țară; uscat; vacanță; vaci; verzui; veselie (1); 785/161/51/110/0 iarnă: frig (262); zăpadă (175); anotimp (31); ger (31); alb (29); vară (29); rece (19); geroasă (18); grea (18); Crăciun (9); friguroasă (9); sanie (9); fulgi (8); vara (6); frumos (4); fulg (4); nea (4); schi (4); bucurie (3); caldă (3); ninsoare (3); omăt (3); răceală (3); sărbători (3); tristețe (3); albă (2); cald (2); frumusețe (2); lungă (2); munte (2); natură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aranjează; are; asorta; astupă; atenție; barcă; bebe; bebeluș; blană; blugi; bluza; Botezatu; caiete; calculator; casă; ceva; ciorapi; cojoc; cojocul; colet; confort; corp; culoare; decență; designer vestimentar; dezbrăcat; dezleagă; dimineața; a fi elegant; energie; etic; fericire; ființă; firmă; folos; folosește; folositoare; friguros; frunze; fustă; garderobă; a se găti; geacă; geacă de piele; geantă; goliciune; grijă; grumaz; H/M; o haină albă; haină de blană; haine noi; hainele; hotărît; ia haine; ia pe tine; ia; indiferență; încarcă; încălzește; început; învăluie; jeans; lua; mamă-copil
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
125); iarnă (62); apă (33); zăpadă (30); înghețată (15); iarna (14); distant (13); înghețat (10); bere (7); mort (6); rău (6); albastru (5); dur (5); răcoare (5); suflet (5); tristețe (5); apa (4); ca gheața (4); anotimp (3); frigider (3); friguros (3); plăcut (3); aer (2); băutură (2); brrr! (2); decembrie (2); dimineața (2); distanță (2); durere (2); fierbinte (2); inimă (2); înfrigurat (2); neclintit (2); neplăcut (2); relaxare (2); respingător (2); senzație (2); simț (2); sincer (2); ud (2); adecvat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
superb; aștri; bar; beție; beznă; bucurie; bunici; calmă; cămin; ceas; cer; cina; cîntec; club; crepuscul; culoare; deal; dealuri; devreme; dimineață a nopții; disco; discotecă; dormi; durere; facultate; fain; fantezie; farmec; felinare; fenomen al naturii; fermecată; filme; final de zi; fior; friguroasă; gînduri; greutate; gri; hîrtie; internat; încăpere; doi îndrăgostiți; pe înserate; întunecat; întunecoasă; lectură; lectură + vin; liniștit; liniștită; lojă; love; lucioasă; lumini; lumînări; cu lună; lung; magnific; mai; malul mării; melancolie; mister; mmmmm!; de neuitat; ninsoare; nopți; nor; parc; perfectă; perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
caldă; carne; carnea; casa; căldură; cățel; cianură; cîrnaț; convulsie; convulsii; copil; copilul; corpul; creanga; creangă; după deal; degera; deșteaptă; dinte; discurs; dîrdîie; a dîrdîi; durere; emoții, frig; emoționat; examene; familia; fior; frică, a-i fi frică; îi frig; frică/emoție; friguros; genuflexiuni; genunchii; gheață; greiere; își face griji; incertitudine; inconfort; iubire; încălzi; înfrigurat; înghețată; înlemni; întîmplare; lecție; leșina; marmură; a mișca; mișcare; mîini; murmur; neînghețat; neliniștit; nervi; nervos; nervozitate; noapte; om; panică; pasăre; pămînt; picioarele; plînge; ploaie; pui; ram; ramură; răceală
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
spînu; spus; stigmatizat; straniu; străină; stricat; strîmb; subiectivitate; la suflet; sufletist; supărare; șarpe; școală; șerpi; șoarece; șoarecele; șobolan; tare; tată; teamă; tiran; tocilar; trăsături; tricou; țigan; țipătură; umilit; unic; ură; vedenie; verde; vesel; viață; vînt; vopsea; vorbe; vorbește; vorbitor; vreme friguroasă; vulnerabil; zace; zălud; zîmbet (1); 782/335/79/256/0 ușă: intrare (100); casă (62); deschisă (48); ieșire (47); poartă (40); clanță (34); lemn (34); geam (27); cheie (16); închisă (16); plecare (15); mare (14); deschidere (13); cale (12); oportunitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); senină (2); șansă (2); ac; acțiune; activ; agitație; alb; albastru; după amiază; astăzi; așteptare; binecuvîntare; bucurie; cald; caldă; calendar; căldură; ceva; ciripit; conducere; Crăciun; culoare; dar; deslușire; diacronic; distracție; douăzeci și patru de ore; drum; duminică; energic; etapă; eternitate; familie; fericită; friguroasă; glumă; interes; interval de 24 de ore; împlinire; încărcată; un început; însorit; libertate; lucruri noi; lume; lumina; lumină fizică; luminare; luni; marți; masă; mașini; miercuri; minune; mișcare; moarte; nașpa; naște; neagră; nemuritoare; nepăsare; noaptea; nor; nori; noroasă; nou început; un
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și Moș Crăciun, / Dar Dumnezeu ce-mi grăia: / Măi, tu cui te-mpotrivești? / Ție că mă-mpotrivesc, / De mă scald, de mă-mbăiez, / C-a fost tânăr și-am putut, / Fapt-am casă lângă drum, / Ospătat-am flămângioșii, / Încălzit-am friguroșii. / Faceți, taică, puțurile, / Pe la câmpurile grele. Fi-vei, Doamne, undeva, / Fericit de viața ta."120 Dorința de a păstra soarele și de a-l ajuta să treacă peste momentul solstițiului este ilustrată în diferite ipostaze pământești care păstrează simbolismul astral
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de cruce nu se pot lua în căsătorie. Frămîntat Să nu frămînți pînea cu mîna stîngă, că nu se face grîul. Frig Cine va umbla măcar cu boandă* vara va suferi iarna de frig. Copiii care se nasc vara sînt friguroși. Friguri Se crede că frigurile îl apucă pe om dacă a mîncat sau băut ceva lacom; deci dacă se știe care bucate sau băuturi i-au stricat, apoi trebuie a mînca sau bea din acel fel foarte mult, și apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în drum spre cimitir, oamenii se opresc de mai multe ori, împart bani și întind valuri de pînză, care sînt vămile pe unde trece sufletul. (Gh.F.C.) După ce pleacă din om, sufletul se face muscă, pasere sau fluture. (Gh.F.C.) Sufletele sînt friguroase, trăiesc în împărăția geroasă și cețoasă a morții. Joia Mare se fac focuri în curți. Lîngă focuri se pun scaune și oale cu apă împodobite cu flori pentru sufletele ce vor veni. (Gh.F.C.) între Joia Mare și Rusitori [șapte zile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a fost cea care l-a condus la locul de întîlnire cu clasa. 3 În dimineața plecării, Alin dîrdîia de frig. Ca să fie băgat în seamă, își clănțănea cu zgomot dinții și-și freca cu putere brațele. Era o dimineață friguroasă. Deși era vară. Diminețile de vară n-ar trebui să fie atît de friguroase, cînd ziua te topești de cald și-ți curge totul din tine. Poate un zeu al gheții, strivit sub genunchii zeului focului, arunca din cînd în
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
În dimineața plecării, Alin dîrdîia de frig. Ca să fie băgat în seamă, își clănțănea cu zgomot dinții și-și freca cu putere brațele. Era o dimineață friguroasă. Deși era vară. Diminețile de vară n-ar trebui să fie atît de friguroase, cînd ziua te topești de cald și-ți curge totul din tine. Poate un zeu al gheții, strivit sub genunchii zeului focului, arunca din cînd în cînd săgeți de gheață, în așteptarea anotimpului cînd va fi din nou stăpîn. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
cald și-ți curge totul din tine. Poate un zeu al gheții, strivit sub genunchii zeului focului, arunca din cînd în cînd săgeți de gheață, în așteptarea anotimpului cînd va fi din nou stăpîn. Totuși nu era chiar atît de friguroasă, după părerea lui Marcu. Alin exagera. Marcu s-a depărtat de mama și s-a apropiat de colegul lui. Credeam că stratul de grăsime te protejează de frig, a rîs. Ca un urs care hibernează și nici dacă-l împuști
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
da, ai dreptate, și-a amintit Alin. S-a ridicat imediat, frecîndu-și fundul moale ca să-l încălzească și să-și scuture praful. Apoi și-a frecat mîinile și și-a scuturat picioarele. Mamăăă, dar ce cancer e. Mamăăă, dar ce friguros mai ești. Soarele strălucea puternic pe bordura părăsită. În cîteva ore se va încălzi și la amiază va frige, n-o să mai ai cum să-ți așezi acolo fundul. În cîteva ore ei vor fi departe, nu în autocar, că
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
fire de mătase, aur sau argint. Culorile pre fe rate sunt roșul, verdele, albastrul, galbenul și albul. Basmalele și maramele se numără între șase și 12, fiind la rândul lor brodate cu diverse fire și modele. Pentru iernile lungi și friguroase, o boieroaică primește haine lungi și scurte, numite în limbajul epocii zăbun, dulamă, tivilichie, ghiordie, blănite pe amândouă fețele, cu blană de hermină în jurul gâtului și pe poale. Nasturii din aur, mărgăritar sau diamant sunt cu sfințenie trecuți în foaie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
onirice, depozitare ale destinului tragic al ființei umane, dar și ale bunătății sale, unde autorul este uneori narator, alteori personaj, întotdeauna protagonist al scenelor pe care "creatorii lor smintiți le țes pentru a ilustra absurdul existenței umane"47. În mansarda friguroasa în care îl găzduia portarul anarhist de la Sorbona, unde noaptea se învelea cu colecțiile vechi ale oficiosului comunist francez "L'Humanité", păstrate de gazdă lui cu mormăiala "știu, nu e prea anarhist, însă... faute de mieux...", fugarul ia viața de la
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
sale cu această CARTE, asigurându-l, totodată, că prin autorul ei deja a făcut cunoștință cu unul dintre proeminenții specialiști ai lui TITULESCU. Introducere Atunci când vorbim despre Nicolae Titulescu ne încearcă o emoție profundă. Pe de o parte omul Titulescu, “friguros” criticând hotelurile londoneze pe motiv că nu erau suficient de încălzite, iar pe de altă parte, diplomatul “clocotitor” Titulescu care-și impunea punctul de vedere în rezolvarea diferitelor probleme politice internaționale, atrăgându-și simpatia prietenilor și respectul adversarilor. Numeroase lucrări
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Casei Școalelor. Cum era și firesc, înfăptuirea obiectivului primar, stabilirea locului și edificarea școlii de arte și meșteșuguri, a trecut pe agenda de lucru a autorităților ieșene, centrale și locale, pentru anul următor, 1840. După ce va fi trecut și anotimpul friguros, în primăvară, aceleași autorități, "povățuite de dispozițiile Regulamentului Organic și <de cel> al <Casei> Școalelor" după cum anunța "Albina românească" în ziua de 24 martie 1840 -, deschideau competiția pentru darea în antrepriză a construcției localului "acelora care vor înfățoșa cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
face simțită prezența și Asociația județeană de protecție a animalelor. Astfel, ca urmare a plângerilor efectuate către administrația locală, Primăria Bacău a emis în februarie 1909 o ordonanță ce obliga pe „toți birjarii și vizitiii să acopere caiii pe timp friguros”. Primul proiect de modernizare a transportului public local a fost lansat odată cu apariția Uzinei electrice a orașului. Astfel, în vara anului 1902, la propunerea inginerului Radu Porumbaru, au început discuțiile în privința înființării unei linii de tramvai. Ambițiile erau foarte mari
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Către lumi mai vestice sau mai estice? Cine mai știe... Dar, asta nu era singura belea. Mult mai grave erau cele referitoare la combustibilul folosit: cărbunele inferior. Citat din raport: „...principalul neajuns (...) îl constituie neasigurarea stocului de cărbune pentru perioada friguroasă, de 60 de mii de tone”. Era și normal, de vreme ce lignitul în două cu pământ vegetal era adus tocmai din celălalt capăt al țărișoarei! Cât despre calitatea mizeriei ce urma a fi arsă în cuptoarele „uzinei” vasluiene, iată ce se
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
formele moderne de plante nou introduse, acestea fiind deficitare în asemenea caractere. Însușiri precum rezistența la secetă, arșiță și ger sunt deosebit de necesare în condițiile țării noastre, din cauza secetelor puternice, prelungite și frecvente din ultimul timp, sau a iernilor deosebit de friguroase. Pierzând genele de rezistență a acestor forme înlocuite se irosesc posibilități nebănuite de ameliorare a plantelor, cu aceste caracteristici. Iată de ce se impune existența băncilor de gene, care au ca obiective colectarea, evaluarea și conservarea acestor forme de plante, care
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
măcar câteva clipe, pauza aceasta de mister și îndoială. «Avocatura e numai un instrument, rosti el cu voită încetineală. [...] Totul depinde de ce faci cu ea, adăugă Vădastra confidențial, dar pe același ton misterios. Ce faci cu ea...» Într-o seară friguroasă de la începutul lui martie, Ileana se întâlni cu Partenie [...]” (vol.I, p.58). Rupturile de acest tip cauzate de intenția de a păstra, pentru moment, paralelismul celor două planuri (Vădastra și Viziru), cu toate episoadele adiacente, este continuată și în interiorul
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]