623 matches
-
el, mormăind nemulțumit. Vorba aceea, Trandafira a mai auzit-o iar, când s-au întors cu toții la masa întinsă. Ea tocmai venea de la cuhnie, aducând castroane de marmură, care fumegau aromitor de la mâncărurile făcute cu viteza vântului. Mireasma de gâscă friptă se înălța din castroanele încăpătoare, precum aburul de tămâie din cadelnița părintelui, la Sfânta liturghie. Cel cu straiele tărcate adulmeca cu îngrijorare și răbufni precaut: Asta nu Koșon la el? A râs Profetul de îngrijorarea și de frica celui cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
tată... (cu dispreț) țigani!... țigani!... ultimii oameni. Și-n cele din urmă, stând așa și gândindu-mă, am zis... s-o iert, fiindcă cu ura asta față de ea și față de țigan nu pot eu să trăiesc. Îi face și zile fripte. Pentru mine era o prințesă, era o regină, deci. Era un beautiful pentru mine. Și la 23 de ani, mă gândeam, s-o pângărească un jegos. Am zis: „Cu ura asta nu mai pot să trăiesc nici eu“. Deci în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Da' gănsacul? Gănsacul făsăie. Poate-mi spui dumneata la ce ajută? DĂNILĂ: Ia lasă, jupâne, nu te mai bârzoi atâta! Că doar nu ți-am adus porc, ți-am adus gânsac! Te pomenești că nu-i fi mâncat niciodată gânsac fript sau umplut. Ori nu-i fi pus în perne decât puf de gâscă nu de alta, da' cel de gânsac zgârie. Așa-i? MARCU: Să mănănc gănsac? Acuma, pe căldurile astea, așa-i? Carne-mi trebuie la reumatismele mele, fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
a oftat ce a oftat, apoi a deschis discuția care-l rodea În interior precum roade șoarecele porumbul de la siloz. Dragă Gore că tu știi cât te respect eu, de aia Îți spun așa, pentru tine mănânc și-un pui fript - nevastămea era pe canapea, În sufragerie, se uita la acasă tv. La o telenovelă. Firesc, aș spune, ea a visat Întotdeauna să trăiască precum În telenovele. Da’ fără drame, numa’ hepiend. Iar eu m-am conformat. Când au venit ăștia
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ușurare salută, afară, clipa în care lămpile se aprinseră. Rieux s-a îndreptat spre balcon și Cottard l-a urmat. De prin cartierele învecinate, ca în toate serile în orașul nostru, o briză ușoară aducea șoapte și mirosuri de carne friptă, murmurul vesel și amețitor al libertății care umplea puțin câte puțin strada invadată de un tineret zgomotos. Noaptea, strigătele puternice ale vapoarelor invizibile, rumoarea care urca dinspre mare și dinspre mulțimea care se scurgea, acest ceas pe care Rieux îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
umbla singur la sfârșitul după-amiezii, în mijlocul clopotelor, al bubuiturilor tunului, al muzicii și al strigătelor asurzitoare. El își continua meseria, nu exista concediu pentru bolnavi. În frumoasa lumină transparentă care se lăsa peste oraș, se înălțau vechile mirosuri de carne friptă și de alcool cu anason. În jurul doctorului, chipuri hilare se răsturnau de bucurie spre cer. Bărbați și femei se agățau unii de alții, cu obrazul aprins, cu toată enervarea și strigătul dorinței. Da, ciuma încetase o dată cu teroarea și aceste brațe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
de eveniment, pe Lower East Side. China Bar este un restaurant asiatic de inspirație retro, unde poți servi meniuri chinezești din anii ’70, într-un decor ultramodern. Toată lumea i-a spus bucătarului cât de „formidabile“ sunt costițele de rață bine fripte. Ar fi. Nici nu s-au atins de ele. Muffy a mers prea departe, totuși. I-a spus renumitului bucătar: „Găluștele tale sunt mai bune decât cele de la Mr. Chow’s“, ceea ce era o minciună sfruntată. Nu sunt de acord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Apucă-te să-i spui lui dom’ Teodosiu că tu, Vasilica, cârpă cu care el șterge parchetul, ai venit la timp. Ai venit la ora legală. Tu, Vasilica, o cârpă, auzi, săvorbești despre ora legală! Lui, ciocoiașului, care te mănâncă fript și așteaptă să-i zici și bogdaproste?... Păi, de când se lucrează la metrou, nu mai merg tramvaiele. Vin cu autobuzul, ocolesc. Schimb trei autobuze, mi se urăște, doar v-am spus. — Și te mai oprești la lapte. Iar ai două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cheie ‐ dușmănos încruntat - În broasca ușii de la ieșire ... și - ai rămas înăuntru , pentru toți, încuiat. MILA MAMEI Iarba s‐a făcut de coasă, Nici nu știe, nici nu‐i pasă. Iarba plină e de flori. Casa‐ n mână la feciori Friptă mi‐a fi inima, Cum e frunza, galbena! Negru mi‐a fi sufletul Cum i‐ e nopții umbletul! Ia‐le, lacrimile mamei Strânse în căușul palmei; Fă‐ le ploaie și răcoare și dogoare roditoare. Mila mamei!... Când te doare Spune
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ajuns ca o povară Celor care îmi sunt dragi Și o țintă mai ușoară Celor cu rău în desagi. Cuvinte mari cu sensul mic Îmi va rosti la criptă Acel ce ieri mi-a pus în plic Pecetea-n ură friptă. Cuvinte mari de fariseu Precum a fost o viață Vor răsuna cu mult tupeu Cu gura sa de cață. Cuvinte mari de ipocrit Pieri-vor în țărână Ca, dincolo, sub zăvorât N-ajungă, să rămână. Cu lacrimi ce ascund surâs
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
i-am zis așa, mai popular, că mă enervasem și eu, ce atâta opoziție, că, la urma urmelor, tot oase de creștin sunt. Tot de la suferință vine. Cum ați indicat și dumneavoastră. - Și ce vrea dom’le de-o ține friptă așa? - Zice că lipsește tija. Domnul... unchiul lui, zicea că avea o tijă în umărul drept. Îl bătuse opoziția în treijdoi, când a fost cu furtul urnelor, a scris și la gazete atunci, au vrut să-l martirizeze taman de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
discuție aprinsă despre... Știți, politica asta a lui Ceaușescu, care a derutat poporul cu vizita din vară, chiar de 23 august, a președintelui Nixon la București. De peste o lună dezbat problema, și tot nu sunt de acord. Limonadă o ține friptă că n-avea ce căuta americanul aicea. Că n-a venit când l-a așteptat poporu’, acuma ce mai cată. Să ne prostească la diplomație? Mi-a spus nepotul Lim onadă să vă zic mersi pentru tratație și să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
viața ta?, hai să ne căsătorim, ia spune-mi întâi, mă iubești?, ca sarea-n bucate!, atunci, fată de împărat, vrei tu să fii nevasta mea?, vreau, feciorule, păi, Cosânzeană, am să-ți fac trei cuptoare de pâine, trei vaci fripte și trei butoaie de vin, eu nu beau!, nu bei, nu bei, dar mă iubești?, ți-am spus: ca sarea-n bucate, dar sunt un om dificil, un artist, va trebui să mă înțelegi, și iar: vrei să fii nevasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pe brațe până-n casă. Se mișcau ca două umbre. În timp ce Maria spăla fața omului, atât cât se putea, a tresărit imediat ce l-a recunoscut pe Ștefan Sterescu, cel cu care „băietul” ei venea adesea la pescuit sau la o rață friptă și un pahar cu vin nou. A curățat rănile foarte urâte, le-a spălat cu atenție, a auzit un vaiet ușor și a presărat sulfamidă pisată peste carnea vie și direct pe osul alb care se vedea bine, era singurul
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
fizice dar și pe cele morale, deoarece maestrul, într-un moment de inspirație, l-a desenat direct pe un carton...asfaltat! 18. Politicianul a învins și în aceste alegeri, având în spate o strălucită carieră...de piatră ! 19. Ce tentație! Friptă haiducește și cu usturoi din belșug, o pulpă mare...de pară ! 20. Lihnit de foame, nu te satură o singură bucată...muzicală ! 21. Zilnic o surprinde plăcut, oferindu i câte un ales buchet...de Tămâioasă ! 22. Poți descrie fără înfiorare
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
aș putea întreba dacă vrea să meargă acolo, cum pot face ca vocea mea să pară relaxată, când eu mă sufoc toată pe dinăuntru? ― Ar trebui să mergem acolo într-o seară, spune Ben, ridicându-și furculița plină cu carne friptă. Ar trebui să mergem toți trei. Ce ne-am mai distra! ― Mi-ar plăcea, izbucnesc eu. Vreau să spun că sună chiar interesant, mi-ar plăcea la nebunie să învăț mai multe despre asta. Un ton ceva mai normal acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
să vadă dacă ai reșou sau aparate electrice). Dușurile nasoale. Gândacii roșii sub linoleum. Uneori, se lua și lumina. Horor. Dacă n-ar fi fost Feli, râsul ei, nu știu cum aș fi rezistat. Mirela, zicem. Și râdem, că ne făcea zile fripte, ne ruga în miez de noapte să-i aducem apă sau să vorbim. Dar apoi nu mai râdem. Mirela a împărțit cu noi o vreme camera. Era mai mare cu câțiva ani și foarte bolnavă. Din cauza asta, nimeni nu vroia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
obeze întinse pe un pat uriaș, fumând țigări, și înconjurată de o droaie de servitori cu pielea neagră. După ce a văzut-o pe bolnavă a fost dus în altă cameră și i s-a dat o masă - pește crud, banane fripte și pui - que sais-je, masa tipică a indigenilor -, și în timp ce mânca a văzut o fetiță care era alungată de la ușă deși plângea amarnic. Nu i-a dat atenție, dar când a ieșit să-și ia șareta să pornească spre casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
spune! exclamă Iliuță. ― E vorba de o fată cum nu se mai află în sistemul solar. ― Dă-i drumul! Cine e individa? întreabă Charlot cu indiferență. ― Închipuiți-vă, o contesă. ― Contesa noastră? făcu Iliuță, gîndindu-se la Mihaela. Am tresărit ca fript gîndindu-mă la nesocotința pe care o făcusem fără vrere pomenind de contesă. ― Nu aceea, guguștiucule... E vorba de una autentică... Ascultați, ici... Le-am turnat la repezeală o poveste pe care de fapt o auzisem de la altcineva, cu o franțuzoaică
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
tot lasă reziduuri în organism, de aceea e bun unul sau două posturi toale pe lună: pentru a ajuta la eliminarea acelor toxine. Mai ales la consumatorii de carne și/sau la cei care mănâncă foarte multă mâncare gătită (fiartă, friptă, prăjită, coaptă). Tot Aivanhov recomandă chiar săptămânal un astfel de repaus alimentar. Cum începe hrănirea structurilor superioare? Păi de la aspectul mesei, mestecarea alimentelor, ceea ce mâncăm, cum mâncăm, în ce atmosferă (calm, liniștiți, relaxați, cu gratitudine față de Dumnezeu că ne-a
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
zărit o scară abruptă și m-am, îndreptat spre ea. Apoi am auzit în urma mea pași și scârțâitul ușilor în balamalele țepene și zgomotul mortal al lanțurilor agitate. Ascultă la mine, am urcat scările alea mai repede ea un curist fript, mânat de o cumplită spaimă diuretică provocată de spatele meu expus... Ușa grea din capăt nu a cedat decât după a cincea împingere, dar între timp m-am întors și am văzut figurile defetiste retrăgându-se în lumină, și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
calmat întrucâtva până când un clei tras pe loc pe la spate contra unui tarif de șase lire într-un taxi pirat negru a reușit să mă șucărească din noi, ba chiar să-mi pună capac. Am urcat scările cu degetele-mi fripte de dorința de a ucide. Apartament era gol, desigur - primitor, ireproșabil, surprins (cât se poate de sincer) să mă vadă într-un asemenea hal. La început, în toată tăcerea care mă împresura, când am văzut plicul cu J-ul baroc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și Lorne Guyland, Caduta Massi, Butch Beausoleil și Spunk Davis. În final, le-am chemat pe cele patru staruri și le-am spus plângând povestea mea. Caduta a renunțat la proces destul de repede, dar a continuat să-mi facă zile fripte. „Eu, care ți-am dat o... de ce, John. De ce? Îmi spui de ce? De ce? De ce ai făcut asta propriei tale... de ce?“ Dacă aș fi avut câte un bănuț de fiecare dată când Caduta m-a întrebat de ce, n-aș mai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și fudul; credea că dacă a făcut ditai ceasul, o să-i dea gata; o vreme nu-l mai băgase nimeni în seamă. Or, caricatura - i se mai înroșise și nasul, „bea pe ascuns”, ziceau unii - le făcea, de-acum, zile fripte! Se jucaseră niște copii cu chibriturile. Cu greu a fost potolit prăpădul, spre seară; au ars și câteva case. Ceasornicarul, în acest răstimp, ieșise, de vreo două ori, doar până în ușa atelierului. De acolo văzuse fumul și flăcările; amănunte aflase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
n-ar fi putut stârni un cutremur, dar - poate - orologiul său l-ar fi prevăzut. Sigur! Trăiască Pitpalacul! La ușa atelierului au fost aduse, drept prețuire, damigene cu vin și clondire cu șliboviță. O roată de cașcaval și un purcel fript. Un rând de haine. Cineva a turnat catran peste toate. Orologiul a bătut iar de-abia pe la jumătatea lui decembrie. Venise iarnă grea, cum nu se mai pomenise de mult. După viscole ce conteneau doar pentru a porni iar, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]