840 matches
-
1936), roman ce pare o continuare a celui dintâi prin personaje și discurs excesiv. Numai că este extrapolat la o altă ,realitate". Paradoxal, se poate spune că Capek e un umorist grav, care incită la meditație și niciodată la râs frivol. Și asta pentru că umorul lui e al unui vizionar care scrutează esențele, adevărurile verificate de trecerea timpului. Recitit după șapte decenii de la publicarea lui, romanul Război cu salamandrele, ca imagine a oricărei expansiuni, amenințătoare pentru anumite colectivități umane, e foarte
Un roman al ecologiei umane by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11418_a_12743]
-
și cea de bal, întrucât n-are reflexul de a-l folosi; femeile vieții sale - Constance și Césarine - nici ele. Frumusețea cu care sunt înzestrate se susține prin ea însăși; o doamnă respectabilă aparținând burgheziei trebuia să evite aparențele olfactive frivole, iar o tânără fată cuminte se mulțumea cu vârsta fragedă ca armă de seducție. Consumatorul preferă tot ceea ce îl intrigă" este un adevăr de care au știut să profite creatorii de parfumuri ai secolului XX. Miresmele la care visa Birotteau
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
de a fi fioros sau respingător. Impresia aceasta de bonomie sociabilă are o cauză pe care adesea o ignorăm, căci confundăm euforia cu veselia, crezînd că firile bine dispuse sunt un fel de bufoni cabotini predispuși la glumițe și bancuri frivole. În realitate, umorul lui Alex Ștefănescu nu are nimic burlesc în el, și asta fiindcă opusul euforiei nu e tristețea, cu atît mai puțin depresia, opusul euforiei e irascibilitatea, adică năduful care se descarcă regulat în crize colerice, din nevoia
Umorul sever by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6109_a_7434]
-
ești!", iar Charles Pierce, nemulțumit că William James i-a preluat termenul de "pragmatism", inventează vocabula "pragmaticism", pe care o consideră suficient de urîtă și respingătoare ca nimeni să nu-i revendice paternitatea. Dincolo de crusta mai mult sau mai puțin frivolă a anecdotelor, un cititor atent poate desluși un mecanism al poantelor din carte: e vorba de crearea unui contrast între viață și operă, între vorbă și context, între temperament și teorie. Multe glume se bazează pe tehnica autoreferențialității (valabilitatea unei
Masa encefalică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7751_a_9076]
-
a făcut față situației. În loc să apere în continuare cu fervoare doctrina creștin-democrată, dovedind că este mai țărănist decât țărăniștii, sau măcar să se refugieze într-o tăcere orgolioasă, s-a mutat la PDSR. La PDSR! Chiar și într-o lume politică frivolă ca a noastră, în care politicienii se transferă de la un partid la altul în mod curent, gestul a produs stupefacție, fiind considerat fie o trădare, fie un fel de număr de circ, cu totul compromițător. Practic, George Pruteanu s-a
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
o lume beckettiană, marcată de indiferență, blazare și nepăsare. "Marginalul" este chiar Omul, în sensul de ultim luptător al rezistenței, pe bastionul umanității, afectat de o amnezie temporară. El poate fi eroul cuceritor, de a cărui forță profită niște personaje frivole pentru a urca ierarhia socială (piesa Discurs pentru un fotoliu confortabil), Sisif însuși, a cărui dramă începe cu adevărat atunci când stânca nu mai vrea să se rostogolească la vale (Idolul de ceară) sau cerebralul, intelectualul inadaptat, care discută problemele artei
Aleea debutanților întârziați by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/14590_a_15915]
-
orgoliile. Cum îl înfățișa imaginea izvodită de compatriotul nostru - culoar inițiatic, triumfător smuls negrului compact, - în tăcerea lui, 25 de veacuri păstraseră fascinant chemarea Sibyllei de la Cumae. O restituție ca aceasta, întreprinsă cu o angajare gravă, la adăpost de subterfugii frivole, ce înțeles putuse dobîndi în propria aventură artistică a lui Dan Er. Grigorescu? Oricîtă eleganță promptă ar fi cheltuit în proiecțiile lui exploratorii, demersul n-avea, pentru el, nimic dintr-un lux oțios, dintr-o petrecere dezinvoltă. A recupera, pentru
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
să-și urască tatăl așa cum se ura pe sine. Căci totul se întâmpla din vina lor. Cei din familia Dabin aveau un dram de nebunie, poate pentru că erau Gemeni, dubli, multipli. Exercitaseră treizeci și șase de meserii cu o râvnă frivolă și-și zvârliseră inima înfometată înspre femei care nu-i băgau în seamă. După care, se treziseră singuri, cu amintirea brăzdată de fine crăpături și chipul înviorat de regret. André strânse pumnii, râgâi iar și iar, își duse mâna la
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
rigide, fără pic de senzualitate. Neîndemînaticul fotograf îi anulase gîtul și-i scosese prea mult în evidență pomeții. O transformase fără să vrea într-o blondină cît se poate de comună. Doar că în mintea ei dormea ascuns drăcușorul nu știu cărei frivole răzbunări. Cel puțin, asta înțelegeam studiindu-i privirea. Nu-mi plac femeile cu pomeții largi, rotunzi, ca niște promontorii osoase de care pare să se lege în secret toată conformația feței. Obrajii astfel croiți mă fac să mă gîndesc la
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
Nicole pare anume făcută pentru rolul femeii care nu se lasă niciodată înfrîntă și-i aduce pe ceilalți la paroxism. Are o privire limpede și tăioasă, de ființă pe care n-o poți minți. Trupul ei de adolescentă, de domnișoară frivolă ce pare să nu se fi culcat niciodată cu vreun bărbat, te scoate din minți. Gesturile ei nervoase, degetele ei subțiri, pulpele și coapsele ei prelungi te omoară. Are probabil o piele roz, foarte sensibilă la soare și vînt, o
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
e de-a ,soluționa", ci de-a aproxima, de-a tatona fără încetare ficționalul căruia, simțim, i se respectă, așa cum se cuvine, funciarul mister: ,Arcul tematic al lui Alexandru Mușina e unul destins și întins între meditația gravă și cea frivolă. Aduse însă, amîndouă, în incidență cu condiția existențială. Gravitatea lui Mușina nu e însă niciodată onctuoasă. Ea abia dacă bate spre melancolie, antagonizată mereu de maliție, de un spirit irepresibil caricatural. Lamentațiile nu se dezic de vervă, ci, din contră
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
pierde statutul material și social, soțul vrea să divorțeze doar cu certitudinea infidelității soției sale. Mai abil, soțul dobândește - prin destăinuirea imprudentă a soției - dovada de care avea nevoie. În Nodul gordian, un comisar trișează cu propria conștiință, la sugestia frivolei lui iubite, și înscenează comedia corectitudinii ultragiate, urmând să declare la Prefectură numai jumătate din suma cu care fusese mituit, pentru ca manevra să nu fie demascată, comerciantul necinstit care îl mituise este eliberat, iar reclamantul acestuia, trimis după gratii, cu
Actualitatea dramaturgiei lui I. Valjan by Gabriela Duda () [Corola-journal/Imaginative/15324_a_16649]
-
pe care uneori sîntem înclinați s-o uităm. ș...ț La colocviul din ianuarie, profesorul a dorit să ne vadă caietele. Mă simțeam stingherit din două motive. Primul era acela că notasem unele ipoteze ale cursului sub o formă cam frivolă: ŤP. C. vrea să creadă...ť, ŤP. C. "bănuiește"...ť etc. Al doilea motiv: pe pagina de gardă a caietului nr. 1 figura deviza mea de atunci, ŤTout casse, tout passe, tout lasseť, în totală discordanță cu spiritul vremii și
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
în paragină aștept iepurele să sară din somn nu va fi altceva decât o nălucă cenușie ce și-a petrecut noaptea lângă o tufă de spini ori sub vrejuri de dovleac și smocuri de iarbă dimineața la micul dejun musculițe frivole cu aripioare schimbându-și culorile ca lentilele de contact se dedau la un dezmăț continuu în ochii mei se încăpățânează să mă învețe orbirea să-mi inventarieze substantivele și verbele din cap până când vor deveni un abur de droguri fierte
Poezie by Ion Cocora () [Corola-journal/Imaginative/3529_a_4854]
-
i s-a luat o istorie, pe care, de altfel, probabil că n-ar fi redactat-o niciodată. Constatarea trebuie să fie valabilă și pentru Cronică. Ca un "havguf", Dumitriu a absorbit tot felul de anecdote și povești spuse de frivoli "domni serioși" din interbelic. Discutînd cu George Pruteanu, Dumitriu observă că, "în buna societate bucureșteană, găseai mulți cu un dar admirabil de a povesti. (Mi-amintesc de un domn Lazăr, nu știu ce era, moșier... ceva; sau I. Igiroșianu, sau Gussi, diplomatul
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
din același registru stilistic, ca de la Cer la Pământ. Interpelarea lui Dumnezeu de către Tudor Arghezi impresionează printr-o subtilitate a simplității, prin arta de "a scrie pe dedesubt", în timp ce la Shaul Carmel invocarea dezinvoltă a Atotputernicului eșuează într-o șuetă frivolă, de un remarcabil prost-gust: "Doamne,/ Te-am văzut ieri pe stradă,/ Mergeai pe jos și zâmbeai./ Te-am recunoscut/ Printre necredincioșii tăi,/ În mulțimea care forfotea,/ Care mișuna/ În stânga și-n dreapta,/ În dreapta și-n stânga.// Te-am recunoscut/ Pentru că
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6857_a_8182]
-
Liviu Papadima. Dar cartea tratează degajat și spiritual chestiuni de teorie a literaturii accesibile în mod normal numai omului de litere. O carte "grea" și cu pretenții elitiste în fond, fermecătoare și rafinată ca stil, seducătoare în idei și atent frivolă, ca o causerie. Discuția are întotdeauna un background teoretic solid și clar argumentat, după care particularitățile aduse în prim plan sunt problematizate și deschise controversei. De pildă, capitolul Încurcături platonice ia în discuție poezia și proza din perspectiva categoriilor pragmatice
Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16427_a_17752]
-
și Ravelstein întrețin aceeași complicitate intelectuală și pun la cale același succes senzațional. Numai că reconstituirea romanțată este exagerat de fidelă adevărului. Cititorii află secrete bine păstrate până atunci: arhi-conservatorul autor al criticii la adresa sistemului universitar american și a mentalităților frivole, a concepțiilor fără rădăcini în filosofia clasică, bărbat masiv, impunător, pedagog cu autoritate, cu influență asupra multor oameni de știință și politicieni importanți, trăise în dezacord cu principiile pe care le profesa: sibarit până în măduva oaselor, iubea luxul, se lăsa
Prietenul sinucigașilor by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5776_a_7101]
-
ce ține de "arta fugii" îi stau la îndemînă. O predilecție există în repetarea literei inițiale în grupuri de cîte trei cuvinte, fie că sînt note personale sau descrieri ale personajelor. El se plînge în Jurnal că duce "o viață frivolă, fadă și falsă", în timp ce "veninul, veghea și vițiul" îi mistuiseră trupul lui Pașadia. Craii caută în escapadele lor "larmă, lumină, lumi" (de remarcat aici repetarea nazalei m din corpul cuvintelor, care conduce la sugestii auditive cu ecou în planul semantic
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11919_a_13244]
-
cel mai bun actor, cînd era extrem de previzibil că laureatul va fi Florin Piersic jr. O rocadă cu oricine altcineva ar fi fost simplu de făcut. Gafe: gluma absolut nereușită de a aduce pe scenă, pe ideea contrastelor, o duduie frivolă, fără legătură cu spațiul cultural, numai pentru simplul motiv că măsoară doi metri, cu mult mai mult decît Horea Popescu, cel care a primit premiul pentru întreaga activitate de regizor; omiterea de pe lista invitaților a multor artiști și oameni de
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]
-
Simona Vasilache Cuvîntul "carte" are, în titluri, ceva definitiv și înspăimîntător. O literatură de ultimă întrebuințare se grupează, de obicei, în aceste îndreptare solemne, fie că sînt sfaturi pentru drumul din urmă sau benigne, frivole coduri de politețe. Așa se face, fără mirare, că onorabilii nu au o carte. Mă gîndesc, de bună seamă, la onorabilii lui Caragiale. De anticariat sau nu, hărtănită sau cu supracoperți frumoase, de Pléiades, groasă sau subțire, neatinsă sau cu
Cartea onorabililor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8853_a_10178]
-
fabulă însoțitoare. Căci mai importantă decît moartea e trena de povești ce pot fi țesute pe marginea ei. Asta nu înseamnă că pe gînditori ni-i închipuim murind musai cu gesturi de vodevil, ca sub imperiul unei intenții de teatralitate frivolă, ci doar că ne dorim ca, măcar în cazul lor, catastrofa să fie înzestrată cu sens. E filozof cine știe să dea lucrurilor mizerabile o tentă onorabilă, iar moartea e mizeria în fața căreia fiecare reacționează cum poate. Profesorul Gheorghe Vlăduțescu
Cu ochii la moarte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6388_a_7713]
-
egală, Vlad Ciobanu încearcă să imprime fiecărui material, prin tehnicile specifice, forma optimă care derivă din însăși natura lui. Dar dacă îi lipsește ceva sculptorului sau, dacă nu-i lipsește, el nu și-a identificat-o încă, este imaginația ușor frivolă, bucuria ludică de a descoperi, în materia moartă, sămînța vie a unei combinații imprevizibile. Vlad Ciobanu pare ușor speriat în fața virtualității formei și atunci o alege pe cea mai puțin riscantă și cu șansele cele mai mari de a fi
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
sarcasmelor și sub săgețile aluziilor lubrice, loc pentru iubirea cu virtuți spirituale nu mai rămîne. Italienii nu au vocația gravității teoretice, alunecînd irepresibil în triluri lascive. E atîta duh lumesc în iubirea italiană că filosofia în marginea ei e fatal frivolă, ca o prelungire doctă a unui defect capital: pătimaș, nestatornic și labil, spiritul italian excelează în superbia zgomotoasă a mascaradei verbale. E atîta spirit de canțonetă în această metafizică a iubirii, că îți trebuie multă naivitate să-i mai cauți
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
care va intona la comandă regulile în vogă ale ultimei ideologiii. Toată arta e ca, acoperind de deriziune prejudecățile celuilalt, să ții la ale tale fără să lași impresia asta. Restul e acrobație discursivă. În ciuda subtitlului care aduce a broșură frivolă, volumul are densitate de sensuri și profunzime de vederi. Îl parcurgi cu plăcere și cu curiozitatea de afla cărei spețe spirituale îi aparții tu însuți.
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]