907 matches
-
a pictorilor locali (școala ragusană Bojidarovici). Strada evreiască (fost ghetou) în pantă abruptă până în strada principală fostă odinioară braț de mare. Cea mai veche sinagogă din Balcani (Židiovska ulica). La cafeneaua din Piață am întâlnit un fotograf care știe românește, frizerul Miloikovici, căpitanul Urban de la Sulina. Ne-a însoțit Sukno, conservatorul muzeelor din Dubrovnic. Cetatea Fortul Lovrienec unde se joacă Hamlet Fortul Miceta pe sub zidurile căruia trece drumul construit de Ducele de Ragusa, mareșalul Marmont În drum spre Argentina am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
apar iarăși fără „orientare” și fără tact. În vervă, Ernest Gavrilovici mi-i evocă (eram împreună la Podu Turcului) pe cîțiva dintre conducătorii culturali ai Bacăului postbelic: Labă (vestit prin arderea bibliotecii lui G. Enescu), Gulai, Mutică. Profesiunile lor: tîmplar, frizer, cizmar. Pe primul, un mic monstru (scund, cap mare, torace bombat, picioare inegale), îl cunosc și eu din vedere. Vegetează uneori, în zilele de vară, împreună cu servitoarea (o toantă de-a lui Nădrag din satul meu, care umblă mereu desculță
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe toate”. A vrut să spună că scrierea istoriei cere o privire sintetică, de sus. în caz contrar, „nu vezi pădurea din cauza copacilor”! Vorbele sale să fi fost și un apropo la faptul că eu citez pe foarte mulți? *Și frizerii se amuză de clișeele limbajului oficial! Ieri, în timp ce mă tundea, Valentin îi povestea vecinului său de scaun, Mocanu, că îi merge destul de bine, „ca oricărui individ multilateral dezvoltat” ce urmează „indicațiile prețioase”. Cauza crizei acestui limbaj o constituie, desigur, abuzul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cel al „muncitorilor intelectuali” ar trebui să îngrijoreze, nu să încînte. Toți oploșiții pe la sindicate, cooperație, biblioteci, case de creație își justifică „activitatea” editînd culegeri cu (dacă socotesc „producția” pe țară) sute de veleitari. Inutil să mai adaug că „poezia” frizerilor, croitorilor, plutonierilor majori e omagială, cu „sentimente alese” pentru partid, pentru „Tovarășul” și „Tovarășa”. *Nu o dată, Carmen se comportă ca „une petite aguicheuse”, adică provocator, șocant, mai ales sub aspect verbal. Badineriile, picanteriile, tachineriile, formulările sale explicite țin de un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Victoria Română», Un artist. O serie de personaje se topesc unul în celălalt pe baza stabilirii unui dublu etimon, temperamental și discursiv, așa că Nae din Situațiune devine totuna cu Lache din O lacună, iar Nae Girimea îl incorporează și pe frizerul anonim din Un artist. Detaliile amenajării locuinței lui Nae sunt recuperabile din felul în care este decorată locuința frizerului din Un artist, în galeria de kitschuri distingându-se o operă „originală” a frizerului cu veleități artistice. „În această mică galerie
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
temperamental și discursiv, așa că Nae din Situațiune devine totuna cu Lache din O lacună, iar Nae Girimea îl incorporează și pe frizerul anonim din Un artist. Detaliile amenajării locuinței lui Nae sunt recuperabile din felul în care este decorată locuința frizerului din Un artist, în galeria de kitschuri distingându-se o operă „originală” a frizerului cu veleități artistice. „În această mică galerie, se află și o operă originală a artistului meu. Nu este lucrată cu penelul, e țesută în fire de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
iar Nae Girimea îl incorporează și pe frizerul anonim din Un artist. Detaliile amenajării locuinței lui Nae sunt recuperabile din felul în care este decorată locuința frizerului din Un artist, în galeria de kitschuri distingându-se o operă „originală” a frizerului cu veleități artistice. „În această mică galerie, se află și o operă originală a artistului meu. Nu este lucrată cu penelul, e țesută în fire de păr de toate nuanțele posibile : ea înfățișează un munte depărtat în fund ; pe vârful
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a unei mândrii burgheze. Caragiale va fi mult mai generos cu limbajul colorat al imprecației în articolele politice, analizate excelent de Ruxandra Cese- reanu în capitolul consacrat lui Caragiale din Imaginarul violent al românilor . Chiar și în D’ale Carnavalului, frizerul întruchipează o formă de galanterie degradată desprinsă din commedia dell’arte, însă oricât de deformat modelul întruchipat de fantele de mahala, răzbat în comportamentul acestuia clișeele unui fin amoris trecut prin baia de acizi a mahalalei. În ceea ce privește filmul lui Pintilie
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
melodie trubadurescă în stilul poeților Văcărești, și ulterior printr-o arie de operă interpretată îngrozitor de fals de către improvizatul trubadur, Nae Girimea. În gene- ral, cineva punctează sentimentul patriotic printr-un „Vive la France !”, iar duelul dintre cele două amante ale frizerului, Mița și Didina, debutează cu un „Allons enfants de la patrie”, semnal al declanșării păruielii. Chiar dacă în sensul speculării efectelor hilare ale patriotismului de operetă, existent din plin la Caragiale, Pintilie împinge deformarea până la ultimele consecințe. Ridicolul patriotard explodează în expresia
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ai umanității mar ginale emanate de prin bălțile Brăilei, nu au atins vreodată măreția unor vrednici tâlhari de apă. Mai târziu, Pavel Chihaia, autor din așa-numita generație pierdută, va da și el un roman al mării, Blocada (1947), unde frizerul Terzi, uriaș, cu picior de lemn, ar putea portretiza un pirat, dar numai incipient, fără adâncimea potențială a întinderilor de apă și fără alte continuări epice. Personajul e secundar și nu are aproape niciun rol în povestea escapistă despre Hemcea
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pe care uitaseră să o plătească la timp. Poate că s-ar impune să privești acest scenariu și dintr-o altă perspectivă. Practic, tu plătești pe toată lumea, mai puțin pe tine însuți. Îi plătești brutarului pîinea, bancherului dobînda, măcelarului carnea, frizerului tunsoarea. Dar pe tine însuți, cînd te plătești? Ar trebui să contezi măcar la fel de mult ca brutarul, bancherul, măcelarul sau frizerul. A economisi înseamnă că ne oferim singuri un salariu Ar trebui să te plătești pe tine însuți înaintea tuturor
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
perspectivă. Practic, tu plătești pe toată lumea, mai puțin pe tine însuți. Îi plătești brutarului pîinea, bancherului dobînda, măcelarului carnea, frizerului tunsoarea. Dar pe tine însuți, cînd te plătești? Ar trebui să contezi măcar la fel de mult ca brutarul, bancherul, măcelarul sau frizerul. A economisi înseamnă că ne oferim singuri un salariu Ar trebui să te plătești pe tine însuți înaintea tuturor creditorilor. Oferă-ți un salariu. Fă în așa fel încît să pui automat 10 % din venitul lunar într-un cont separat
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
exista deja în Gherla o rețea de informatori care lucra cu administrația penitenciarului, condusă de Alexandru Matei, Cristian Paul Șerbănescu, Octav Grama, Constantin P. Ionescu și Constantin Stoica. Propunerile pentru numirea deținuților în munci administrative, ca și cele de planton, frizer ori sanitar le făcea rețeaua lui Matei ofițerului politic. După eliberarea lui Alexandru Matei, pe 14 octombrie 1950, conducerea rețelei de informații i-a revenit lui Șerbănescu, până când a părăsit și el penitenciarul, la 4 mai 1951. Popa 'Țanu' spune
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Iacob au fost rapid înlocuiți cu Gheorghiu și Avădanei. Răspândirea cadrelor. Implicarea Biroului de Inspecții În data de 1 august 1950, la propunerea lui Alexandru Matei, Popa a fost pus de planton la etajul III de către Sucegan, iar Livinschi ca frizer. Rolul celor scoși cu sarcini administrative era destul de important, întrucât aveau o mare libertate de mișcare în penitenciar și adunau multe informații. Ion Voin spune că, de fiecare dată când era anunțată o inspecție, plantoanele Pușcașu, Livinschi și Bărgăoanu adunau
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pentru tipărire de manifeste, fiind încarcerat la Gherla din august 1949. La scurt timp după sosirea sa în închisoare, a fost acostat de Alexandru Matei, care i-a propus să devină informator, punându-l, în acest scop, ca ajutor de frizer la parter. După plecarea lui Matei (octombrie 1950), a fost numit la conducerea colectivului care se ocupa cu strângerea informațiilor, format la acea dată din Octav Grama, Constantin Stoica și Constantin Ionescu, pe care i-a îndrumat până când a părăsit
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
îi pedepsea pe toți membrii familiei pentru crima săvârșită de unul dintre ei. După apariția primei mele cărți, sătenii mă scuipau în obraz când mă întâlneau pe străzile orașului (în sat nici nu mai îndrăzneam să m-arăt). În sat, frizerul l-a înștiințat pe bunicul meu - un om la aproape nouăzeci de ani și care fusese decenii la rând clientul său săptămână de săptămână - că începând chiar de atunci nu-l va mai bărbieri niciodată. Iar țăranii din CAP nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ucidetc " Regele se‑nclină Și ucide" Deseori sunt întrebată de ce în textele mele apare atât de des regele și-atât de rar dictatorul. Cuvântul „König“ șregeț sună catifelat. și deseori sunt întrebată de ce în textele mele apare atât de des frizerul. Frizerul îți măsoară părul, și părul măsoară viața. În romanul Încă de pe atunci vulpea era vânătorul, un copil întreabă frizerul: „Când o să moară bărbatul care a aruncat pisica? Frizerul își vârî un pumn de bomboane în gură, când tund atâta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Regele se‑nclină Și ucide" Deseori sunt întrebată de ce în textele mele apare atât de des regele și-atât de rar dictatorul. Cuvântul „König“ șregeț sună catifelat. și deseori sunt întrebată de ce în textele mele apare atât de des frizerul. Frizerul îți măsoară părul, și părul măsoară viața. În romanul Încă de pe atunci vulpea era vânătorul, un copil întreabă frizerul: „Când o să moară bărbatul care a aruncat pisica? Frizerul își vârî un pumn de bomboane în gură, când tund atâta păr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de rar dictatorul. Cuvântul „König“ șregeț sună catifelat. și deseori sunt întrebată de ce în textele mele apare atât de des frizerul. Frizerul îți măsoară părul, și părul măsoară viața. În romanul Încă de pe atunci vulpea era vânătorul, un copil întreabă frizerul: „Când o să moară bărbatul care a aruncat pisica? Frizerul își vârî un pumn de bomboane în gură, când tund atâta păr de la un bărbat ca să pot umple un sac cu el, un sac plin ochi. Când sacul e la fel de greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
deseori sunt întrebată de ce în textele mele apare atât de des frizerul. Frizerul îți măsoară părul, și părul măsoară viața. În romanul Încă de pe atunci vulpea era vânătorul, un copil întreabă frizerul: „Când o să moară bărbatul care a aruncat pisica? Frizerul își vârî un pumn de bomboane în gură, când tund atâta păr de la un bărbat ca să pot umple un sac cu el, un sac plin ochi. Când sacul e la fel de greu cât bărbatul, atunci omul moare. Vâr părul fiecărui bărbat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
păr de la un bărbat ca să pot umple un sac cu el, un sac plin ochi. Când sacul e la fel de greu cât bărbatul, atunci omul moare. Vâr părul fiecărui bărbat într-un sac pân-ce sacul se umple de tot, spuse frizerul. Nu cântăresc părul cu cântarul, îl cântăresc din ochi“1. Frizerul, părul și regele s-au strâns laolaltă cu mult înainte să-l cunosc pe dictator și înainte de a începe să scriu. Pe când regele trăia se-asemăna c-un câine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
un sac plin ochi. Când sacul e la fel de greu cât bărbatul, atunci omul moare. Vâr părul fiecărui bărbat într-un sac pân-ce sacul se umple de tot, spuse frizerul. Nu cântăresc părul cu cântarul, îl cântăresc din ochi“1. Frizerul, părul și regele s-au strâns laolaltă cu mult înainte să-l cunosc pe dictator și înainte de a începe să scriu. Pe când regele trăia se-asemăna c-un câine și-un vițel iar când muri coroana-i se lipi sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
șah avea de-a face cu părul lui. În primul război mondial, bunicul meu a fost soldat, a ajuns prizonier și și-a cioplit acolo un joc de șah. În lagăr, bunicul începuse să piardă smocuri întregi de păr, iar frizerul companiei i-a tratat pielea capului cu sevă stoarsă din frunze. Frizerul avea o patimă - juca șah oricând și oriunde apuca. Luase cu el la război jocul de șah de-acasă. În neorânduiala vieții de pe front, frizerul pierduse șapte dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
bunicul meu a fost soldat, a ajuns prizonier și și-a cioplit acolo un joc de șah. În lagăr, bunicul începuse să piardă smocuri întregi de păr, iar frizerul companiei i-a tratat pielea capului cu sevă stoarsă din frunze. Frizerul avea o patimă - juca șah oricând și oriunde apuca. Luase cu el la război jocul de șah de-acasă. În neorânduiala vieții de pe front, frizerul pierduse șapte dintre piesele jocului său de șah. Când jucai cu el, trebuiau înlocuite cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de păr, iar frizerul companiei i-a tratat pielea capului cu sevă stoarsă din frunze. Frizerul avea o patimă - juca șah oricând și oriunde apuca. Luase cu el la război jocul de șah de-acasă. În neorânduiala vieții de pe front, frizerul pierduse șapte dintre piesele jocului său de șah. Când jucai cu el, trebuiau înlocuite cu câte ceva: cu pene de păsări, coji de pâine, crenguțe sau pietricele. Când, după câteva săptămâni de tratament, părul bunicului a început să crească la loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]