897 matches
-
tinichele, tare ca piatra, în spatele lui Matei, cu fața spre Filantropia. Noti-lvenit se oprise întîi la Stere, la cârciumă, se dăduse în vorbă cu Ilie, cu Spiridon, le-a spus cine este, oamenii -lau ajutat. Era nevoie și de un frizer, că le crescuse părul ca la urși. -Lau sfătuit, i-au dat unul o șipcă, altul o ulucă, zece cuie, o tablă, și de milă, de silă, negustorul a pus restul cu dobândă. -Lau făcut om. Tilică a ridicat o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Zidarii plecau pe la binale, nu-i mai vedeai, dădeau 102 În primire, de acum beau pe unde munceau. Cu ceilalți, petreceau până toamna. Pe ăștia îi mai știa Stere, pe fiecare, se dovedeau repede unul pe altul, la un pahar. Frizerului îi căzuse dragă nevasta lui Gogu. Se prăpădea, nu alta. - Astea-nalte-mi plac mie! îi spunea lui Spiridon când se amețea. Și are niște ochi coana Florica! Suflet larg, Tilică iubise și el la viața lui. Femei, nu jucărie
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și dichisite, clătinase mulțumit din cap. Antreprenorul îi dăduse cheile, putea să se așeze cu preoteasa lui, cu copilul, că avea și o fată ce se uita uimită împrejur. Oamenii au sărit să-l ajute la descărcat. Veni Spiridon, veni frizerul, Stere își trimise băiatul de prăvălie. Au desfăcut frânghiile, au strigat la căruțași, împreună cu preoteasa. Fochistul a cărat dulapurile cu spinarea. Multe lucruri avea sfmția-sa: scrinuri grele, oglinzi, lămpi, oale, câte alea, o sobă, pat greu de stejar și șifoniere
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Ia vezi apa aia! Florica fugi sumețindu-și mânecile. Ridică ușor căldarea de pe foc. Turnă în albie. Căută săpunul și ștergarul să le ducă vecinei. Aburii se ridicau deasupra, fierbinți, și ea își aduse aminte de vorbele Aglaiei... Într-o vară, frizerul o întîlnise pe la pompă. Mergea, mergea, că-și lăsase prăvălia singură. Florica, înaltă, frumoasă, abia pășea peste Cuțarida. I se tăiaseră picioarele lui Tilică. - Bună dimineața, rostise. Muierea râsese parșiv: - Ce faci, domnu Tilică? - Ce să fac? Muncesc. Parcă dumneata
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
râsese parșiv: - Ce faci, domnu Tilică? - Ce să fac? Muncesc. Parcă dumneata nu știi? - Da de cântat, de ce nu mai cânți seara din mandolină? Că tot întind urechea s-auz, și dumneata, domnu Tilică, nimic... -Dă... Treceau vecinele pe lângă ei. Frizerul zisese încet: - O să ne iasă vorbe. - Și ce dacă! Mi s-a urât... - Ba nu, zău, coană Florico... - Cum îți spun. Bărbatu ăsta al meu parcă-i un stîlp! Nu mă distrează și el, nu se interesează de mine, că
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Nu te îmbrăca? Nu se uita la tine ca la soare? Da așa sânt unele... - Acum la ce mai mă cerți? - Nu te cert, dar o să vezi tu ce rău e fără om la ușă! Cine o să te ție, că frizerul văd eu ce fel de bărbat este, ehe, ascultă la una mai bătrână, care-a văzut la viața ei... Florica începu să plîngă: - O să fie greu! Bătrână luă prosopul și șterse bine trupul mortului. - Haine bune are? -Are. - Scoate-le
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
croitorului de mult. Florica umbla repede-repede în fața lui, fără să-l privească. Nu era departe, două garduri. Aglaia chitise totul în casă. La capul mortului ardeau luminări groase, aduse de vecine. Acestea aflaseră de moartea croitorului de la femeia lui Spiridon. Frizerul își șterse obrazul cu palma lui albă și parfumată și privi pe răposat. Gogu ședea cu mâinile pe piept, nemișcat. - Te duseși și matale, fl plânse meșterul. Te duseși, mă, nene Gogule! Ți-a fost dat să te rad eu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
aminte de întîlnirea de la pompă. Când simți că femeia ostenise, o chemă lângă el: - Mai stai colea, că ți-o fi ajungând... Muierea iar se puse pe plîns: - Sărăcuțaaa de mine... - Lasă lacrimile, că ți se duc ochii, o rugă frizerul. 293 f Aglaia morfolea o ciozvârtă de curcan în dinții ei rari. A mai tras pe câte unul de mînecă: - Beți mai puțin, că n-o să-i tihnească mortului somnul! - Morții cu morții, viii cu viile! a mormăit Țuluc. Babele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mîrîi: - Ce știți voi, proastelor?! O bătea... - Cine-o bătea? - Ce zice? Ce zice? - Taci acolo, că ne-aud ăștia, neamurile lui! o îmboldea Chirița pe Lixandra. - Cine s-o bată, Gogu! Parcă n-a prins-o-n adopter cu frizerul? -Nu mai spune?! - Cu frânghia, întrebați-o și pe Aglaia... - Da, am auzit și eu că era al dracului, întări Mița. - Cartofor, curvar, vai de capul ei de muiere! - Și-a vândut casele de la Matache Măcelarul și le-a jucat
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
sfătuie cu dumneata... Tilică a înțeles, a clătinat din cap: - Bine, Florico. I-a văzut baba Mița împreună. Iute a chemat-o pe Chirița: - Ia te uită! - Ce-i? - Nici n-a putrezit Gogu bine, și Florica se gudură lângă frizer. - Ce să facă și ea, e încă tânără... Baba n-a mai spus nimic. Tăcea, cu privirile ostenite. Câte nu văzuseră ochii ei... 294 Stăpânul La o petrecere, când s-au mai liniștit presării, că-i iertase regele pe dezertori
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
fleoarță, din gură! Paguba dracului! Afară, ningea mărunt, cu fulgi mici și deși. Orașul, alb ca o rochie de mireasă, strălucea în lumina zăpezii. Șutul avea o inimă ușoară și-o veselie de tânăr cu noroc. S-a oprit pe la frizeri, s-a mai tuns, s-a mai bărbierit, s-a parfumat ca un fante și, spre seară, puțin amețit de vinul băut și de așteptare, a luat-o spre mahalaua Didinei, cu un buchet mare de garoafe în mâna înghețată
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Erau împărați! La patru lăsau mistriile, se spălau, își îmbrăcau cămășile peticite și se adunau sub schele, așteptând banii pe care-i împărțeau meșterii. Hârtiile albastre foșneau plăcut și miroseau bine. Le împătureau și le ascundeau în buzunare. Treceau pe la frizer, își dădeau bărbile jos și se opreau la cârciumar. Beau secărică cot la cot cu băieții de-i ajutau, a lor era lumea! Prin fața prăvăliei, treceau fetele. Măscilite, date cu roșu, parfumate cu odicolon. Mergeau la baluri în Grivița sau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
aducea aminte c-o mai întrebase anul trecut tot așa, dar ea uitase. • Deschidea poarta, pășea biiinișor în țărâna ogrăzii și auzea cocoșii Marghioalei dând țipăt. Să fi fost la amiază când se întorceau muncitorii de la treburi și căscau ucenicii frizerului, pe scaune, afară, perpelindu-se în focul primăverii. Umbra babei, cât jumate curte. - Te lungiși, Chirițo! spunea Marghioala în dodii, ca și când ar fi lăsat-o să înțeleagă că din pricina vremii se întindea, că trăgea moartea de ea, vorbe de-ale
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
la Stere, ce și-au zis: ăsta cine-o mai fi și ce-o vrea de la sufletele noastre amărîte? Nu ziceți că picase și unul c-o tobă de-o bătea ca perceptorii, de s-au speriat oamenii. A ieșit frizerul, a ieșit afară cârciumarul, Goșnete cizmarul, mahalaua - ciucure. Lunganul a băut mai întîi o cinzeacă, băgîndu-l pe cârciumar înăuntru, a dat din cinstea lui și unui nătâng care păzea două căruțe: una cu pietre, și alta cu nisip, și, când
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
forță efectivă prin acțiunea partidului, prin propagandă și discuții înverșunate. "La Kremlin, ne spune Victor Serge, ocupa o mică locuință construită pentru un servitor al palatului. În timpul iernii care a trecut, a stat fără căldură, ca toată lumea. Cînd mergea la frizer stătea la rînd, crezînd că este indecent să-i cedeze cineva locul. O bătrînă, femeie de serviciu, se ocupa de menaj și de cîrpirea hainelor. Știa că este primul creier al partidului și nu de mult timp, într-o situație
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
-l abate de la calea lui și nu te-ngrijora. În ceea ce privește clevetirile..., diavolul are alte alea de pus la cale. Cei patru ce-au dat în mintea copiilor răspândesc tot felul de palavre cât e ziua de mare la croitor, la frizer, la spițer, așa, să se afle și ei în treabă. Nici mie nu-mi convine să plece din sat, fiindcă n-o să mai am cu cine sta de vorbă, cui să-i citesc din cărți. Voi pierde un prieten, dar
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nască. — Și când o să se întâmple asta ? O să-ți spun... O să te invităm la botez... Râzi de mine... Nu râd, sunt doar neliniștită. N-ai aparat de ras în baie. Și totuși, ești bine bărbierit. — E obiceiul meu de dimineață. Frizerul din colțul străzii îmi face și revista presei. — Zice de bine ? — Nu înțelege niciodată nimic. De asta reproduce știrile cu exactitate. — Tataia... începu Cosmina. — De ce te temi ? o întrerupse Iacob. Concertul de Penderecki s-a sfârșit. Moartea a venit și-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
le era frică de tine... Comandau pizza pentru acasă și se trezeau cu omul cavernelor în fața ușii... Trebuie să-i înțelegi. Măcar dacă ți-ai fi ras barba... Nu eram pregătit... mărturisi Maca. — Ce-are a face ? Te duceai la frizer și harșt ! am văzut și bărbi mai lungi ca a ta... — Nu eram pregătit, repetă Maca, să mă întâlnesc cu chipul meu adevărat. Ar fi avut o grămadă de lucruri să-mi spună și n-aveam niciun chef. De-aia
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Să spui servantei să pună lemne în sobele de teracotă. Acum, când nu se mai rădea, Pomponescu nu mai consulta nici barometrul. În privința toaletei, presupunând că soțul ei a pierdut îndemînarea de a se rade singur, madam Pomponescu aduse un frizer în casă, care plictisi pe ex-ministru prin aceleași indiscreții auzite de la toți. Ca să nu-l mai vadă în ochi, Pomponescu, amenințat cu prezența lui, se bărbierea singur, dar numai stimulat. Această criză ținu vreo două-trei săptămâni, apoi deodată Pomponescu își
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Heidegger. Dar atunci înseamnă că hermeneutica începe o dată cu actul traducerii. La prânz, când ieșeam cu Noica de la cantină, în ușă ne salută un zidar: "Vă tot văd pe aici de la o vreme, îi spune el lui Noica. Pesemne că sînteți frizerul stațiunii?" Joi, 14 decembrie 1978 I-am lăsat aseară lui Noica textul lui Freud despre interpretarea primei amintiri a lui Goethe în Poezie și adevăr, cea cu aruncarea farfuriilor pe geam. Așteptam reacția explozivă, fiind vorba, în două sensuri diferite
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
spectacolul gândirii nu se vede; însăși strălucirea lui este o garanție pentru invizibilul ei. El nu intră în ordinea lumii obișnuite și de aceea oamenii nu-l pot percepe. Așa cum cei de la Păltiniș au crezut o vreme că Noica este "frizerul stațiunii", iar apoi, când au aflat că nu e, nu au mai știut ce e, la fel cabana lui Heidegger îl identifică pe acesta ascunzîndu-l. Deși drumul pe care îl părăsești când vrei să urci pieptiș spre Hütte se numește
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
au nevoie de oameni. Adulții au inventat munca pentru a putea continua să se joace împreună.” Silver Rose Atunci când cumpărați un produs, luați ceva tangibil. Dar atunci când cumpărați un serviciu, plătiți pentru persoanele care îl execută. De pildă, cumpărați un frizer, și nu salonul de coafură. Întrebați câțiva stiliști profesioniști pe ce dau de fapt clienții banii și fiecare vă va spune că aceștia cumpără relația aproape terapeutică pe care o au cu stilistul. Cumpărați produse bazându-vă pe sentimentele dumneavoastră
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
varianta trecerii ofițerilor NKVD în categoria deținuților, pentru diferite delicte, iar ulterior transformarea lor în temniceri. În rândul deținuților, ierarhia este construită pe criterii economice și de "clasă". Aristocrația acestei societăți este formată, în spirit parodic, din "oploșiți" (bucătari, medici, frizeri, șeful băii, șeful magaziei de colete etc.), adică cei care fac o muncă ușoară, căci, "în lagăr, competențele se măsoară pe o scală de valori inversă celei din viața civilă"141. Un personaj precum Hromoi, din O zi din viața
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fratelui său teama de a nu fi omorât într-un fel sau altul, dar mai ales prin otrăvire. Refuza mâncarea, singur își prepara câte un pui, își fierbea și lapte. Nu se ducea în sat să se bărbierească, ci chema frizerul acasă. Alteori, se ducea singur tocmai la târgul Podu Turcului pentru cumpărături, deoarece acolo spera să nu-l cunoască nimeni. În oboseala lui, persoana cea mai temută era subalternul și colaboratorul său, doctorul C. I. Parhon care avea să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Notă Informativă, sursa „Abdul Iulian”, 01.08.1985: „Informez că, în acest an, urmează a merge la pelerinaj la Mecca - Arabia Saudită - un număr de circa 20 de persoane, musulmani din județul Constanța. Printre acestea, am auzit că s-au înscris frizerul M.T., originar din N.B., G.N., hoge pensionar. Din câte cunosc, atât M.T., cât și G.N. sunt persoane cu o comportare corectă, nu am auzit ca aceștia să aibă atitudini dușmănoase. Iar în ce privește participarea lor la pelerinaj, din discuții, am înțeles
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]