843 matches
-
al XIV lea. Nobilimea se simțea amenințată de absolutismul monarhic. Oamenii simplii, din popor erau nemulțumiți de sistemul greu de taxare impus de Richelieu și îngreunat și mai mult de taxele care creșteau tot mai mult sub legile lui Mazarin. Fronda a început când Ana de Austria și Cardinalul Mazarin au introdus în parlament o nouă propunere de a strânge bani pentru finanțarea refacerii economiei franceze, afectată de Războiul de Treizeci de Ani. Planul propus de cei doi cerea oficialilor guvernamentali
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
Ana de Austria, Cardinalul Mazarin și întreaga curte regală au părăsit în secret Parisul, în timp ce armata ocupa orașul. În martie 1649 s-a finalizat semnarea unui acord între parlament și casa regală, care limita impunerea de noi taxe. A doua frondă, cea a prinților, a început pe fondul unui conflict deschis dintre Louis al II lea de Burbon, Prinț de Condé și Cardinalul Mazarin. Un general de excepție, prințul de Condé, a contribuit din plin în timpul războiul, iar apoi, la întoarcerea
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
de primul ministru, pe atât de mare era simpatia acestora pentru Ludovic al XIV lea. Mulți dintre protestatari își exprimau teama că Ana l-ar putea răpi pe rege și ar fugi cu acesta în Spania. Din acest motiv, pe parcursul Frondei, regina a fost nevoită să-l arate mulțimii dezlănțuite pe băiat. Este adevărat că regina părăsise capitala de două ori, împreună cu copiii, din cauza protestatarilor ce nu mai puteau fi controlați, însă de fiecare dată a revenit în oraș. Un episod
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
relatărilor, a treia oară, în februarie 1651, când au început să circule din nou o serie de zvonuri privind o eventuală fugă a regelui, palatul regal a fost înconjurat, iar la presiunile mulțimii regina a trebuit să permită sutelor de fronde-uri să intre în dormitorul lui Ludovic al XIV-lea și să-l privească - în timp ce acesta se prefăcea că doarme - pentru a 41 se convinge că este în Paris. Umilința prin care a trecut nu a fost uitată prea curând
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
izgonit. Astfel, Condé a fugit, oferindu-și serviciile regelui Spaniei, adăugând la acuzația de subminare a puterii regelui și pe cea de trădare. Putem afirma, pe baza evenimentelor descrise mai sus, că Ludovic al XIV-lea s-a maturizat pe parcursul Frondei. În 1648 era un băiețel convalescent, care izbucnea în lacrimi în fața Parlamentului pentru că nu-și mai amintea discursul învățat pe de rost. La vârsta de cinsprezece ani, când s-a sfârșit oficial Fronda, în anul 1653, străbătuse un drum lung
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
al XIV-lea s-a maturizat pe parcursul Frondei. În 1648 era un băiețel convalescent, care izbucnea în lacrimi în fața Parlamentului pentru că nu-și mai amintea discursul învățat pe de rost. La vârsta de cinsprezece ani, când s-a sfârșit oficial Fronda, în anul 1653, străbătuse un drum lung, învățând multe despre natura umană și ajungând să cunoască și mai multe despre tăria propriului caracter. Și-a apărat fratele cu sabia în mână în fața mulțimii dezlănțuite. A trecut de două ori prin
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
Toate aceste probleme au condus la maturizarea sa înainte de vreme și la o profundă cunoaștere a caracterului uman. Pe baza informațiilor obținute atât din lucrările memorialistice oficiale, dar mai ales prin intermediul memoriilor apocrife, vom încerca să analizăm motivele pentru care Fronda nu a avut succes în Franța. Ne permitem să afirmăm că pionul central a motivului pentru care revolta a fost înfrântă în cele din urma este chiar Ludovic. Protestatarii se luptau cu o imagine, aceea a regelui, care reprezenta motivul
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
țarul Nicolai al II lea. De asemenea, a te lupta cu o femeie, adică cu regina mamă, într-o Franță a curtoaziei, a manierelor cavalerești, abia ieșită din Evul Mediu, era privită ca o adevărată blasfemie. În fața problemelor ridicate de Frondă, Ludovic al XIVlea avea două alegeri. Putea opta între a-și pierde cumpătul, ași demonstra lipsa de maturitate și, aducând drept argument vârsta fragedă, să se deroge de orice responsabilități. De asemenea, putea alege să se alieze cu regina Ana
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
care văd în el salvarea ce va fi să vină. În Memoriile sale, Ludovic prezintă o altă dimensiune a capacităților sale de a percepe situația reală. De asemenea demonstrează că era conștient de poziția pe care o deținea în momentul Frondei și impedimentele care derivau din aceasta:,,Încă din copilărie, numele regilor și ale consilierilor care fuseseră recunoscuți pentru lenea lor mă deranjau când erau pronunțate în prezența mea. Însă trebuie să prezentăm starea lucrurilor: agitații groaznice în întreg regatul, înainte de
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
din copilărie, numele regilor și ale consilierilor care fuseseră recunoscuți pentru lenea lor mă deranjau când erau pronunțate în prezența mea. Însă trebuie să prezentăm starea lucrurilor: agitații groaznice în întreg regatul, înainte de a atinge vârsta majoratului (este vorba despre Frondă, n. n.); un război pe meleaguri străine, iar aceste probleme din interiorul regatului au condus la pierderea a mii și mii de avantaje pentru Franța; un prinț de același sânge cu mine (Ludovic al II-lea de Burbon, duce d'Enghien
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
primele păreri referitoare la subiectul respectiv se dovedeau a fi corecte. 33 (trad. n.) Deși primit cu ovații la întoarcerea în Paris, Ludovic al XIV-lea nu a uitat niciun moment cine i-a fost aproape și cine nu în timpul Frondei, având subtilitatea să puncteze prin fraze bine alese atitudinea pe care o va avea în continuare față de aliații săi și față de dușmani. Astfel, unui grup de parlamentari, care veniseră să îl felicite pentru revenirea la Paris, le spune:,,Ați spus
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
uita lipsa ta de loialitate“. De asemenea, rămas neplăcut impresionat de Paris și parizieni, va vizita foarte rar acest oraș în timpul domniei sale, ca o formă de protest tăcut față de cei care i-au frânt atât de timpuriu copilăria. Din experiența Frondei a învățat să nu ofere prinților de sânge funcții importante în aparatul de conducere, neuitând lipsa lor de loialitate. Această strategie a aplicat-o în tot timpul domniei sale, preferând ca deciziile politice să le ia singur, urmând ca detaliile să
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
pentru ca supușii să și poată plăti taxele la timp. De asemenea, anticipa potențialul pericol reprezentat de burghezie, pătura socială care făcea trecerea de la țărani și orășeni scăpătați către aristocrație. Ludovic nu a putut uita lipsa de loialitate a nobilimii în timpul Frondei și a încercat tot mai mult să le diminueze puterea. Sistemul de plată a dărilor era total inechitabil. Țăranii și artizanii trebuiau să plătească o taxă stăpânului pământurilor, o taxă către municipalitate pentru poduri și drumuri, o alta către biserică
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
finanțelor, Fouquet, des pomenit în lucrările apocrife, era persoana cea mai potrivită pentru acest rol. Nicolas Fouquet era un nume cunoscut în perioada guvernării cardinalului Mazarin. Datorită serviciilor necondiționate oferite casei regale, la revenirea cardinalului din exilul autoimpus pe perioada Frondei, Fouquet a solicitat și primit, drept recompensă, funcția de administrator șef al finanțelor, poziție deosebit de importantă, deoarece doar el putea semna actele necesare tranzacțiilor financiare și împrumuturilor pe care le realiza casa regală. Această funcție a dus la sporirea considerabila
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
dar totuși, acestea oferă și alte detalii despre personalitatea omului de stat Ludovic. Regele era informat despre starea deplorabilă în care trăiau cea mai mare parte a supușilor săi. Însă probabil că, având un contact mai apropiat cu aceștia în timpul Frondei, a rămas profund marcat de agresivitatea lor. Într-una din discuțiile dintre el și fratele său, regele are o reacție cât se poate de concludentă privind atitudinea față de supușii săi:,,Frate, dacă patru sau cinci mii de astfel de canalii
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
Oficialii guvernamentali nu puteau fi excomunicați pe baza actelor comise în timpul exercitării obligațiilor de serviciu. Regele putea emite legi bisericești, însă ordonanțele Papei nu erau legale în Franța fără consimțământul regelui. În privința aristocrației, care îl dezamăgise atât de mult în timpul Frondei, măsurile impuse i-au diminuat tot mai mult puterea. Văduvele și orfanii nobililor nu puteau beneficia de pensii de urmaș fără aprobarea scrisă a regelui. Nobilii de rang înalt făceau parte din suita regelui și aveau obligația să fie prezenți
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
un pensionar comod, Sade se impune ca protagonist al ospiciului nu atât datorită reputației și cărților sale scandaloase, cât caracterului său imprevizibil și firii schimbătoare; tonul său este când calm, avântat evocator sau confesiv, când ieșit din matcă, pornit pe frondă, diatribe și invective. Aflăm astfel că principalele sale pasiuni au fost banii, sexul și filosofia, că este anticlerical și ateu convins, altfel spus, un anarhic desăvârșit, inclusiv în materie de scris și estetică. A exersat în cam toate speciile, de la
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
mit, Don Juan rămâne un pesimist care, în fața lipsei de sens al lumii, respinge proiectul divin cu argumente exclusiv etice. Deși venite din partea unui amoral, ce nu recunoaște sistemul etic definit de dogme, ele reprezintă orgoliul intelectualului Torrente Ballester și fronda inteligenței vs divinitate. Tot acest flux ideatic declanșat de revizitarea mitului pledează pentru măreția dramatică a sufletului modern, a omului crucificat de propriile dileme ontologice, între neîncredere, luciditate și libertate. Iubirea, în numele căreia se sinucide personajul Elvira, fiica Oaspetelui de Piatră
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
impresia unui tradiționalism demodat, aproape răsuflat. De fondul acesta vetust, de atmosfera și recuzita ce amintesc de multe ori de lirica trubadurescă ori, mai aproape de existența ei concretă, de "dimineața poeților" români, scriitorul uzitează tocmai dintr-un apăsat spirit de frondă. În răspărul, în pofida modelor pe care le traversează poezia contemporană lui, Horia Zilieru optează, perfect lucid, pentru resuscitarea unui fond cultural clasic și, prin urmare, cu mult mai sigur postat pe scara axiologică decât actualul. Într-un deceniu din secolul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Cumani: Îl vento delle selve / chiaro corre alle colline. Già vola îl fiore magro: Non saprò chi amavo, chi amo, / oră che qui stretto, ridotto alle mie membră, / nel guasto vento di marzo / enumero i mâli dei giorni decifrati. Alle fronde dei salici: Alle fronde dei salici, per voto, / anche le nostre cetre erano appese, / oscillavano lievi al triste vento. Lettera: Questo silenzio fermo nelle strade, / questo vento indolente che oră scivola / basso tra le foglie morte o risale / ai colori
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
selve / chiaro corre alle colline. Già vola îl fiore magro: Non saprò chi amavo, chi amo, / oră che qui stretto, ridotto alle mie membră, / nel guasto vento di marzo / enumero i mâli dei giorni decifrati. Alle fronde dei salici: Alle fronde dei salici, per voto, / anche le nostre cetre erano appese, / oscillavano lievi al triste vento. Lettera: Questo silenzio fermo nelle strade, / questo vento indolente che oră scivola / basso tra le foglie morte o risale / ai colori delle insegne straniere... 19
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dolor custode, îl simulacro / Della scorsa beltà (Sopra îl ritratto di una bella donna scolpito nel monumento sepolcrale della medesima). 303 Seguiremo case silenziose / dove morți stanno ad occhi aperti / e bambini già adulți/ nel riso che li attrista, / e fronde battono a vetri taciți / a mezzo delle notti. // Avremo voci di morți anche noi, / se pure fummo vivi talvolta / o îl cuore delle selve e la montagna, / che ci sospinse ai fiumi, / non ci volle altro che sogni (Dove i
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
vedere reprezintă începutul mântuirii, nu numai pentru că a defini reprezintă o formă de luare în stăpânire, ci și pentru că, nemaifiind nimic de ascuns, gesturile corectării pot începe. Drept e că gestul scrierii poate constitui foarte bine și o expresie a frondei. Împotriva unui adversar mai puternic și neprincipial, Damian Stănoiu duce lupta în spațiul literaturii, unde e nu numai liber, ci și absolut superior, conturând el însuși, din propria-i perspectivă, un amplu tablou al situației generale: calitatea efortului ascetic al
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
context social, ca instrument în acțiune, este mult uzitată în multiplicitatea abordărilor contemporane (discursul feminist, colonialist etc.). 3.2.3. Perspective ale scriiturii 3.2.3.1. Scriitură textuală și scriitură non-textuală Ideile scriitorilor tel-quel-iști, asociate unui accentuat spirit de frondă moștenit de la suprarealiști, s-au manifestat de preferință în revista Tel-Quel, cu apariție trimestrială între 1960 și 1982. Articolele consemnate aici se bazează pe sesizarea crizei limbii, a instituțiilor sociale și a individului și pe elaborarea unei teorii care să
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ale limbajului nostru; * polemos-ul instituit atât la nivelul conținutului, al teoriei, al modului de a vedea societatea, cât și la nivelul stilului și al formelor de scriitură practicate; * strategia breșei în sensurile încetățenite și în receptările comune, ca exercițiu de frondă adresat unității dintre ființă și gândire, prea des postulată în filosofie; * strategia simulării, a jocului și a ritualului, utilizată în vederea destituirii discursului cu sens și a tuturor conceptelor ca: adevăr, obiectivitate, realitate etc.; * strategia paroxistică, a aducerii receptorului în "penultima
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]