628 matches
-
lui Jean Vaillant să scrie opera La Roumanie. De altfel, se știa dinainte că la suprimare se va ajunge, din moment ce publicației îi fusese cenzurat chiar titlul, încă de la lansare. Așadar, cititorii nu au văzut niciodată o publicație pe al cărei frontispiciu scria „Propășirea“ - o aluzie mult prea periculoasă -, ci „Foaie pentru știință și literatură“. Dar cum cine trebuie să audă are totdeauna urechi, ironia face că revista tot așa a intrat în conștiința publică. Cum probabil că, de la caricatura lui Philipon
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
acordată de judecători pentru schimbarea în sens pozitiv a infractorului, în ideea deschiderii unor noi orizonturi și a învățării unor noi deprinderi și cunoștințe utile lui și societății. Rolul pedagogic al închisorilor a fost afirmat încă de la înființarea acestora. Pe frontispiciul unei închisori fondate în 1702 în Marea Britanie scrie că "nu e de nici un folos a silnici pe cei răi dacă nu-i faci mai buni prin aceasta". De la John Howard și Cesare Beccaria și pînă în prezent, toți teoreticienii și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
inferioare” , susținând preeminența celor spirituale față de cele corporale și faptul că binele ultim pentru om este reprezentat de Dumnezeu. Sfințenia reprezintă astfel și un model pentru existența umană. De aici derivă imperativul pe care îl pune întemeietorul religiei creștine pe frontispiciul vieții tuturor creștinilor: „Fiți desăvârșiți precum și Tatăl vostru cel din ceruri desăvârșit este” . Acest principiu este redat și de apostoli: Sfântul Apostol Pavel îndeamnă în Epistola către Filipeni „să fiți fără prihană și curați, fii nepătați ai lui Dumnezeu” , iar
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
prezentarea presei, scoate în evidență rolul pe care l-au avut aceste organe. Expunerea ziarelor apărute în Bucovina cuprinde un spațiu de 190 de pagini, gruparea lor facându-se în ordine strictă, alfabetică, cu datele de identificare respective, începând cu fotocopia frontispiciului și apoi cu datele esențiale ale publicației: titlurile și subtitlurile, anii de apariție, întemeietorii, susținătorii, colaboratorii, tipografii, rubricile mai importante, genurile gazetărești folosite, redarea conținutului unor articole și informații pe care autorul le-a considerat utile cititorilor, invitându-i totodată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1120]
-
prezentarea presei, scoate în evidență rolul pe care l-au avut aceste organe. Expunerea ziarelor apărute în Bucovina cuprinde un spațiu de 190 de pagini, gruparea lor facându-se în ordine strictă, alfabetică, cu datele de identificare respective, începând cu fotocopia frontispiciului și apoi cu datele esențiale ale publicației: titlurile și subtitlurile, anii de apariție, întemeietorii, susținătorii, colaboratorii, tipografii, rubricile mai importante, genurile gazetărești folosite, redarea conținutului unor articole și informații pe care autorul le-a considerat utile cititorilor, invitându-i totodată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1121]
-
fenomenele sociale. Ele au fost aplicate mai întâi în economie (1906), iar din 1928 datează primele încercări consistente de a studia comportamentul politic utilizând statistica. „Măsurarea” comportamentului uman devine un imperativ. Dovada simbolică în acest sens o constituie inscripția de pe frontispiciul noului departament de științe sociale al Universității Chicago, departament inaugurat în 1929: „Dacă nu poți măsura, cunoașterea la care ai ajuns este superficială și irelevantă”. Agenda de cercetare a câmpului social a fost creată și, în același timp, limitată, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
existență. Domeniul visului este larg și întotdeauna interesant de exploatat. În felul acesta înțeleg suprarealismul, care în cazul nostru devine un infrarealism". Visînd la editarea unei reviste cu nume matematic - vis, din păcate, nefinalizat, își dorea s-o însoțească pe frontispiciu cu inscripția de pe poarta Academiei lui Platon: Nimeni să nu intre aici, dacă nu-i geometru. Și imediat ține să precizeze: "Asta nu înseamnă că poeții vor fi excluși. După cum ți-am spus, pentru mine poezia este o prelungire a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
galerii cu coloane. Pe a patra lătur?, pavilionul de la intrare include principiul serlienei dorice �ntr-o construc?ie �ncoronat? cu trei animale dispuse �n chip de fronton; ?i această �n timp ce cele trei ordine se suprapun �n manier? clasic? pe frontispiciul cl?dîrîi principale, �n partea opus?, �n fundul cur?îi. Dar partea deosebit? este capelă, pe plan circular cu cupol? cu chesoane. Lescot, Delorme, apoi Jean Bullant (aprox. 1520-1578) � care lucreaz? mai ales la castelul de la Ecouen, unde aplic? ordinul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
îi, ntr-un perfect acord cu bazilica. Biserică Sf�ntul Andrei de pe Quirinal (Romă, 1658-1670) cristalizeaz? chintesen?a experien?ei artistice a lui Bernini. Pe plan oval, acoperit? de o cupol? f?r? dom, ea �l surprinde pe trec?tor prin frontispiciul s?u monumental, �n scobitura unei pie?e-parvis �n form? de semilun? deschis? la marginea drumului. Jocul complex ?i foarte plastic al �mbin?rilor de ferestre ?i frontoane de pe frontispiciu se opune spa?iului unitar al navei centrate, luminoase
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
r? dom, ea �l surprinde pe trec?tor prin frontispiciul s?u monumental, �n scobitura unei pie?e-parvis �n form? de semilun? deschis? la marginea drumului. Jocul complex ?i foarte plastic al �mbin?rilor de ferestre ?i frontoane de pe frontispiciu se opune spa?iului unitar al navei centrate, luminoase ?i dilatate lateral �n form? de oval. C�ț despre altarul principal, el con?ine sculpturi, ordin corintic de marmur? roz care imit? jaspul ?i lumin? zenital? misterioas? �ntr-o scenografie aerian
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de alt? form? ?i de volum convex. Elevă?ie:�Desemneaz? fă?a sau fe?ele unui edificiu ?i con?ine unul sau mai multe niveluri, �ntre care parterul ?i etajul sau etajele. Friz?: Band? destinat? s? primeasc? o decoră?iune. Frontispiciu: Fă?ad? principal? a unui edificiu monumental. Fronton:�Coronament triunghiular al c?rui cadru este format din dou? rampante (oblice) legate la baz? printr-o corni?? orizontal?. Gable (fronton, pinion): Coronament �n form? de triunghi aflat deasupra arcului unui gol
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
expresiei lingvistice și 2) a argumentării iconice. Expresia lingvistică este elaborată printr-o dezvoltare creativă, în patru imagini diferite cromatic și geometric, pentru a pune în valoare patru tipuri diferite de informație. Ceea ce surprinde este similaritatea acestor imagini particulare, din "frontispiciul" imaginii de ansamblu. Perspectiva este de prim-plan, pentru imaginea care cuprinde numele evenimentului (Festivalul internațional de très COURTS). Frapează intersectarea a două coduri lingvistice (limba română/ limba franceză), tehnică ce are consecințe deosebite asupra mesajului privind dialogul intercultural român-
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
atribuție era ,,a constata cu deosebire în școalele elementare poporale nemaghiare ascultarea art. de lege XXVII din 1907 și instrucțiunile ministeriale transmise cu nr. 76.000 din 1907.” În 12 octombrie 1907, episcopul Nicolae Popea dispunea scoaterea inscripțiilor nemaghiare de pe frontispiciul școlilor invocând art. 17 al legii Apponyi, pe care îl reproducea integral, după care revine și solicită organelor școlare și bisericești să informeze imediat consistoriul dacă autoritățile administrației locale au intervenit pentru înlăturarea inscripțiilor românești. După promulgarea legii Apponyi din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Alexandru cel Mare, găsind printre trofee o cutie lucrată cu o artă deosebită, a hotărât să păstreze în ea „Iliada” lui Homer - considerată de el cea mai valoroasă operă a omenirii ? - Cu peste 5.000 de ani în urmă, pe frontispiciul marii biblioteci din Teba scria: „Cartea, leac pentru suflet !” ?
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
des întâlnite în urbea noastră. Universități, școli, institute, lăcașuri de cult, muzee, biblioteci, străzi, statui, cluburi, fundații, inscripții etc. poartă cu fală rezonanțe care stimulează ecoul timpului de altădată, germinează freamătul sonurilor venite din trecut. Colindăm locurile, ne uităm pe frontispiciile clădirilor, trecem pe lângă statuile înfipte în socluri temeinice și îngânăm admirativ numele încrustate în piatră pentru veșnicie. Vânturăm visători Cetatea, apoi ne odihnim la umbra marilor înaintași, cu gândul la perenitatea faptelor lor și la infinitul albastrului de cer. Cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
abia vedeai cerul din cauza înălțimii clădirilor, extrem de luxoase, cu porți de bronz, iar prin mijlocul străzilor miile de automobile goneau cu viteze de curse. În Times Square, zi și noapte, totul era deschis: magazine, restaurante, cafenele, teatre, cinematografe, iar pe frontispiciul ziarului New York Times, o bandă luminoasă în continuă desfășurare dădea știrile din toată lumea din clipă în clipă. Times Square era inima frenetică, tumultuoasă, explozivă a Manhattan-ului. Erau 35 de teatre într-un raion de cîteva sute de metri, care începeau
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
omenesc care, atunci când este perfect liniștit și curat, reflectă adevărata imagine a Dumnezeirii. Dacă cineva se înclină într-un templu șintoist, vede imaginea sa proprie reflectată pe suprafața lucitoare a acestei oglinzi și actul închinării este echivalent vechii scrieri de pe frontispiciul templului de la Delfi: „Cunoaște-te pe tine însuți!” ( Inazo Nitobe) Templele budiste sunt foarte frumoase și beneficiază de o arhitectură deosebită. În plus, zeitățile expuse în interior sunt masive, suflate cu aur și ornate cu pietre prețioase. Culorile vii, aurul
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
de "slugi netrebnice", "robi", "capre" și "oi", nu ai pic de milă și de dragoste față de oameni. Dorești o supunere oarbă, totală și necondiționată. Din punctul Tău de vedere, planeta Terra este un soi de lagăr de muncă forțată pe frontispiciul căruia se evidențiază, în lumina nocturnă a reflectoarelor, ideea fundamentală a concepției Tale: Cine nu este cu Mine este împotriva Mea. (Matei 12:30) Cel care va încălca dezideratul de mai sus va merge la osânda veșnică: ...unde va fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
aceste construcții s-au înălțat prin "muncă voluntară" sau "muncă patriotică". Această îmbinare nevinovată de cuvinte: "muncă patriotică", venită pe filieră stalinistă, își avea corespondentul în monstruoasa și terifianta propoziție "Munca te face liber" "Arbeit macht frei" ce trona pe frontispiciul porții metalice care străjuia intrarea în cel mai înfricoșător spațiu de exterminare calculată, metodică și planificată de pe planeta noastră: "Lagărul de muncă forțată Auschwitz", gândit și realizat de mințile cele mai diabolice ale "creștinilor" hitleriști. "Munca te face liber!" O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
încât intervențiile de împăciuire ale lui N. Iorga, prin Neamul românesc și ale lui T. Bocancea prin Buciumul din Câmpulung n-au dat rezultate. * Arcașul Arcașul, fondator și editor Vasile Tărâțeanu, publicație independentă românească, Cernăuți, care poartă ca moto deasupra frontispiciului citatul: „Altarul de jertfă al națiunii să fim și sufletul neamului nostru!” Numărul 11 (203) din noiembrie 2003, poartă în prima pagină, în chenar, un titlu eveniment: „ 1 Decembrie 2003 - 85 de ani de la Marea Unire”, iar dedesubt un titlu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cm. Cezar Petrescu a fost directorul ziarului până la 3 august 1919. „Dl. Pamfil Șeicaru, fostul director al ziarului Bucovina, nu mai face parte din redacția noastră de la 15 noiembrie 1919 - luau la cunoștință cititorii. Numele lui s-a menținut pe frontispiciu până la 2 decembrie. Începând cu 4 decembrie 1919, prim redactor și redactor responsabil devenea Const. Cehan Racoviță... Bucovina, ziar de afirmare românească, redacția și administrația la Cernăuți, strada I. Flondor nr.33, apare sub conducerea unui comitet de direcție în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
poliția a arestat astăzi alt complice, care este Iancu Procopovici, redactor principal la Luptătorul.” Cronica Românească la Cernăuți apare la 29 martie 1931; redacția și administrația Piața Unirii nr.3, Tipografia Mitropolitul Silvestru, cu următorul citat din N. Iorga pe frontispiciu: „Între violența pentru patrie și contra patriei, eu mă înscriu pentru prima,” citat care număr de număr, va fi altul și aparținând unor personalități cunoscute cititorilor. Pentru început, Cronica Românească de la Cernăuți se adresează cititorilor săi cu cunoscutul mesaj de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
numărul 36, duminică 16 noiembrie 1930, Desrobirea își schimbă sediul redacției și administrației la Cernăuți, Hotel Central și apare „după o întrerupere de 4 luni”. Tipografia Guttman - Zuckermann str. I. Flondor nr.28, redactor responsabil V. Procopovici, dar păstrează pe frontispiciu mențiunea: FONDATOR: Aurel Huțu care continuă să semneze articole și în corpul săptămânalului. Mai semnau: Iuliu Enea, dr. Reuț, Nicodim Cronicaru, Ioan Borcea, Ion Bucovineanul, dr. Alex. Pohoață, prof. A. Buzdug. Unele semnături sunt ale celor cu reproduceri din presa
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
-te Române, gazetă pentru luminarea poporului, apărea la Cernăuți, numerele 1 și 2 cumulate, la 14 februarie 1923, sub conducerea unui comitet, redactor responsabil Gheorghe Băițan, redacția și administrația în strada Veteranilor nr.1 b, cu un anunț chiar pe frontispiciu: anunțurile și reclamele se calculează după tarif, cu prețurile cele mai moderate și se primesc numai de la creștini. Gazeta debuta chiar din pagina întâi cu spațiul destinat editorialului ocupat cu trei „ochiuri libere” ce cuprindea cuvântul „Cenzurat”, termen înscris încă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
stărui cu toată energia ca să li se facă dreptate.” Cu numărul 31 din 2 decembrie 1923, gazeta se tipărea la Câmpulung Moldovenesc - Tipografia „Școala Românească” - director Gh. Măzgăreanu. Deșteaptă-te Române nr.33 din 23 decembrie 1923 avea scris pe frontispiciu completarea: Organul Ligei ANC - zvastică - apare săptămânal. * Deșteptarea poporului Deșteptarea poporului apare la 1/14 decembrie 1901, foarte neregulat, până la 10 aprilie 1904. Scris anume pentru popor. Unele surse susțin că ziarul a apărut la 14 ianuarie 1902. La Iași
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]