47,406 matches
-
-n cală; Un pulsar de gânduri Cu senzorii-n alertă; Ți-a îndumnezeit pântecul - maică. Înlăuntru plânsului tău, Mă desena un poem, Peste foșgăiala strămoșilor. Un palimpsest Din carne și oase. * * * Lucerna dansată de fluturi Așteaptă ultima coasă. Septembrie mușcă Fructul rotund. Iubirea hrănește Întemeierea de trupuri. Năframa sângelui meu, Întinsă peste muguri în Mai, A ruginit. Amurgul e rană, Din care picură zmeura fricii. * * * Înfășurat în manta-mi... Așezat pe labele mele de fildeș, Îmblânzitorii ochi pândesc beregata Ultimei pofte
Poezii by Ștefan Radof () [Corola-journal/Imaginative/14543_a_15868]
-
în București (diferită de cea memorată din copilăria ploieșteană):..."o pereche de case în aceeași stradă... în sfîrșit, două case gemene... în centru, pe linia tramvaiului... pe dinafară, șease ferestre mari, ciubuce și ornamente monumentale... cu seră, cu grădină de fructe și grădină de flori și un havuz mare în mijlocul curții"... Dincolo de gang sau de împrejmuire, alcătuirea spațială a orașului rezultă din urmărirea unor trasee în Dealul Spirei (apucăm pe Sf. Ionică ca să ieșim pe Podul-de-pămînt... ieșim în dosul Agiei... ajungem
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
veni (la mine deja apăruse!) și alt anotimp. Se încăpățînau să clocotească în hotărîrea caniculei. Și, oh!, cîtă dezordine în odaia ticsită de ziare și volume sprijinind pereții să nu cadă peste trupul celui ce încă sufla. Se împlinise un fruct ciudat și eu, enorm sîmbure răsucit în carnea odăii, așteptam, doldora de insomnii, trezit de spaime ascuțite în chiar clipa ațipirii, pîndeam momentul de a-mi convinge concetățenii că e foarte înțelept să înțeleagă iminența autumnală. Și iarăși desfăceam sufletul
Iminență autumnală (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14594_a_15919]
-
și moartea poemului rafinat și viril țîțele ei spuneau eu spuneau tu ziceau da ziceau nu și țîțele ei erau mai înalte mai dulci mai vii decît ea și țîțele ei erau ca un arbore acoperit milimetru cu milimetru de fructe rotunde și argintii și țîțele ei erau un deal o punte străveche de corabie pe care urcau legați de mîini și de picioare sclavii vînați în preriile africane și țîțele ei erau fluiere în flăcări pe care se topeau buzele
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
prin forța armelor! ... Ce vis curios! Afară începe să se lumineze de ziuă și ninge. Insula Liding abia se mai zărește. May O chema May. Nume de primăvară târzie. Avea priviri albastre, năsuc în vânt și buze de carne și fruct. Era înaltă, sinceră și subțire, dar amintirile ei sunau ciudat. Avea un copil lăsat în Finlanda și un iubit rătăcit pe ocean. Era mândră, încercată și liberă; dormise cu droguri, se trezise în frig. Se pierduse în Londra, se regăsise
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
ale unor domnitori patrioți merită din plin "vălul" aruncat de Titu Maiorescu, din pudoare estetică, și peste goliciunea lor. Călătorului Bolintineanu îi șade mai bine cu drumul decît cu însemnările acestor peregrinări, dar exilul prelungit al "proscrisului" dă la iveală fructele mîniei tîrziu, sub contururi sublimate, în poemul Conrad (1867). Socotită de mai toți exegeții săi drept capodoperă, piesa învigorează muzeul figurilor de ceară din portretistica lui Bolintineanu. Spre deosebire de toți ceilalți, Conrad are puls. Împrumutînd, în mare, soarta Bălcescului și itinerarul
August by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14902_a_16227]
-
cred că e nevoie de studii ca să afli că suplimentarea cu vitamine artificiale nu face bine la sănătate. Asta, însă, nu spune mare lucru despre importanța sau inutilitatea unei diete bogate în vitamine și antioxidanți obținuți din surse naturale (legume, fructe, ceai verde). Rămân la părerea că bioflavonoizii din ceaiul verde fac bine la sănătate. Cercetarea medicală avansează în fiecare zi și sunt convins că mereu se vor schimba niște lucruri pe care le credeam de neschimbat. Totuși, cred că autoarea
Cum era să renunţ şi la ceai verde şi la cafea by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82534_a_83859]
-
eu și cu soru-mea, evident, nu puteam nici să vedem coacăzele negre. Tânjeam în schimb după coacăzele roșii din grădinile vecinilor, cum era grădină domnului Bazavan, unde erau doar doi-trei coacăzi negri și plin de coacăzi roșii, care făceau niște fructe dulci-acrișoare, nemaipomenit de frumoase și de gustoase. Cartea copilăriei... Povești nemuritoare! Iubeam să evadez în lumi și să trăiesc în basme. Eram Prâslea cel voinic și merele de aur, fata moșului, Harap Alb, fata săracului cea isteața, ileana cosânzeana .. câte
Cartea copilăriei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82596_a_83921]
-
hrănești pentru doi ! De parca mamele de gemeni ar trebui să mănânce pentru trei, iar mamele de tripleți... faceți voi scocoteala !) Dacă le zici binevoitorilor că necesarul de hrană suplimentară al unei gravide în primul trimestru de sarcină este de UN FRUCT PE ZI (în plus față de mesele obișnuite, se înțelege) te-ai ales c-o ștampila nefavorabilă ! pe lângă cele expuse mai sus, cu care sunt de acord total, aș vrea să atrag atenția asupra analogiei hrana-recompensa. de mici suntem stimulați cu
Crescuţi cu zăhărelul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82578_a_83903]
-
Învățând de la rug să umblu. -Vino să te împodobești Cu bătăi de inimă ce par căzute din cer, Dar din carnea ta vin Și acoperă lumile - Îmi spune cel ce guvernează totul. 2 Nu-i nimic. Rămâi același Loc pentru fruct, Și pentru laurul ce încoronează Procesiunile. Nu uita să-ți educi Povara mâinilor. Lucru mărunt dar Cu bucurie pentru cei ce o vor izgoni Din tine ca și cum ar face-o pentru ei. 16 martie 2004 * 1 Rămânerea în loc e o
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
tot urmuziană: "Procedeul poate părea naiv și simplist. Realitatea însă este că rezultatul obținut pe această cale se aseamănă cu un pântec viu, care nu-și poate găsi perechea decât între celelalte minerale cu digestiune artistică și literară și între fructele rotunde care se pot digera." (Cum se construiește un pântec. Indicațiuni practice și gratuite, cu un motto mistificator din Aristotel: "și el îi puse un gândac în burtă.") Ionathan X. Uranus parodiază metoda sau poetica narativă: "Orice metodă se dibuiește
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
încheiat un arest în camera ne-ndurător de strâmtă ar trebui să-ți spun că-mi urăsc lacrimile frunzoase din copilăria boțită nu este nimic altceva decât o pară zemoasă care-și caută pentru totdeauna putrezirea și eu la fel ca fructul mă azvârl într-o gură flămândă îmi trec prin minte tot felul de imagini dar mai ales cea a copilului ascuns în căruța cu mere soarele amenințându-l cu putrezirea nici un copil nu poate opri rostogolirea Nimic nu-mi seamănă
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/11000_a_12325]
-
cai - cai mânați de lumină Toamna la mare carapacea de miere în care adorm copilărește lumina lunii mă dezvelește un pictor stă pe dig și schițează portrete numele lui în tăcerea care se strânge prin obraz respiră o puzderie de fructe marea se-adună într-o batistă șifonată și plânge Mă duce gândul la un salcâm praful în care îmi înmuiam rochia și ochii câteodată gâștele sălbatice ale creierului furau copiii din pântecele fructifer al apei trupurile îngreuiate de lacrimile morții
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/11000_a_12325]
-
Emil Brumaru Sînt fericit Dimov, sînt fericit, Rondelurile tale-mi plac ca roua Pudrînd în zori bombatul infinit. Doar țîțele fetițelor de-a noua Au frăgezimea lor de fruct oprit. Oh! le diger precum un șarpe boa! Sînt fericit, Dimov, sînt fericit, Rondelurile tale-mi plac ca roua. Deci în bufetul ,Zimbrul" stau topit În timp ce-afară cu migală plou-a Femeie cu trecutul țîrîit Într-un ciorap. Îmi
Sînt fericit, Dimov, sînt fericit... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11384_a_12709]
-
azimă, puțin lipsește cavalerului rătăcitor în balamucul și-n dus-întorsul minciunilor gogonate mai mare daraua decât ocaua în lupta pe viață și pe moarte. Vezi, am dezlegat o enigmă, o ghicitoare când somnul mi-era mai dulce. XXIX. Ca zmeul Fructul oprit al marii iubiri strâmb, amarul răspuns al șoarecelui de bibliotecă de jur-împrejur în tăcere darul naturii ca zmeul în noaptea adâncă daraua mai mare-i decât ocaua și-i mare pedeapsă ranchiuna ta mare. XXXI. Pe vârful muntelui tău
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
o noapte în care trecutul și viitorul meu dialoghează incoerent ca doi bețivi cu proteza dentară pierdută-n pahare Mesagerul bibliofililor în marea depărtare: un ținut o patrie neconsemnată pe nici o hartă mesagerul bibliofililor îmi spune acolo perfecțiunea atinge apogeul fructele coapsa femeii piatra și crupa calului sunt diamante forme șlefuite de uneltele vântului născut în violoncelul cu corzi de infinit acolo simbolurile își arată învelișul trans parent acolo nu există bâte steaguri himene sfâșiate acolo moartea este arhitectură muzicală o
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11857_a_13182]
-
guri are două țeste sexul are două patrii două capitale în care să se prăvălească precum cozile de balene în oceanul fosforescent ora are minutul dublu și ea este dublă și timpul este plin de secunde secționate în două ca fructele ori bivolii în putrefacție de viermii vii și voraci de altminteri este imposibil de știut dacă pasul este înainte sau înapoi dacă înaintarea este în trecut sau în viitor sigur este că stagnarea nu va fi niciodată posibilă că viața
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
unde e amintită cu totul altă insulă: "56 de ani voi trăi, asemenea Colosului din Rhodos!/ îmi vor înconjura un deget cu brațele, mirîndu-se, se vor/ speria de arama mea răsturnată, dar mult mai degrabă am să/ te pierd, adolescență, fruct trecător al toamnei, la un ospăț" (56 de ani). Pînă atunci, poezia primului său volum va fi dedicată integral ,,mitului imaculatei adolescențe", în vreme ce tînărul poet se va întrupa în versurile unui ,,abstracționism" liric, aparent de factura ermetismului modernist în spiritul
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
o fac) tot ceea ce se poate cumpăra, acum contând doar scopul - acela de a recupera, parcă, toți anii de sărăcie trăiți în tinerețe. Ceea ce s-a întâmplat în România după revoluție, a fost similar cu a da liber omului la fructul interzis din grădina Edenului. Dar cel care se bucură de această dată, de acest impuls irațional al omului modern, nu este șarpele corupător, ci răul în sine, care a reușit să atragă de partea lui, milioane de adepți, căci fructul
GRANDOMANIA ŞI FRUSTRĂRILE OMULUI MODERN de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380712_a_382041]
-
fructul interzis din grădina Edenului. Dar cel care se bucură de această dată, de acest impuls irațional al omului modern, nu este șarpele corupător, ci răul în sine, care a reușit să atragă de partea lui, milioane de adepți, căci fructul interzis este mai savuros decât oricare altul, iar omul ca fel de a fi, deține o încăpățânare fără limite și face întotdeauna pe dos decât ar trebui, precum acționează copilul când părintele îi interzice ceva. Omul, în actuala sa condiție
GRANDOMANIA ŞI FRUSTRĂRILE OMULUI MODERN de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380712_a_382041]
-
în care orice dar al naturii putea fi făcut mâncare sau băutură. Astfel plantele din flora spontană precum dragaveiul, ștevia, urzicile, spanacul sau leurda se foloseau la cele mai îmbelșugate ospețe, legumele de tot soiul erau pe fiecare masă iar fructele de orice fel se transformau în rachiuri ori vinuri, pe care oamenii le beau cu multă plăcere. În consecință, noroadele erau tot timpul mangă dar și cu burta plină iar de aici la împlinirea menirii fiecărei ființa pe acest pământ
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
în poarta merg cu toții cintind Referenul ce din datini îi zice colind. Începe iar să ningă,dar nimănui nu-i pasă, Aleargă cu colindul din casă în casă. Le place mult de tot,sînt foarte bucuroși, Trăistuțele sînt pline cu fructe și gogoși. Din poartă în poarta merg cu toții cintind Refrenul ce din datini îi zice colind. Aproape să inserat și lor le pare rau, Un an au așteptat și acum să terminat. Ar dori cu toții să țină mereu, Dar mamica
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
poartă în poarta merg cu toții cintindReferenul ce din datini îi zice colind.Incepe iar să ningă,dar nimănui nu-i pasă,Aleargă cu colindul din casă în casa.Le place mult de tot,sînt foarte bucuroși,Trăistuțele sînt pline cu fructe și gogosi.Din poartă în poarta merg cu toții cintindRefrenul ce din datini îi zice colind.Aproape să inserat și lor le pare rau,Un an au așteptat și acum să terminat.Ar dori cu toții să țină mereu,Dar mamica-i
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
n-a apucat să îl cunoască și s-a dovedit un om mic sufletește, diametral opus valorilor ei morale, și după cum se știe, toți oamenii mici sunt dușmanii valorilor și luptă să le distrugă cu încrâncenare. Eugenia gustă neîntrerupt din fructul eșecului și cade tot mai afund în bezna deznădejdiei. După un lung șir de dureri și înfrângeri, a obosit să mai spere, rămâne o învinsă, ducându-și zilele învăluite în mantia neagră a unei vieți lipsite de bucurie, în care
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
de suferit pentru că nu ar mai avea materialele necesare asamblării produselor finite. Iată numai câteva exemple care, în timp, ne-ar aruncă direct (sau parțial) în epoca de piatră. Să ne gândim cum ar fi sa aprovizionam marile orașe cu fructe, legume și carne, toate aduse cu căruțele de la mare distanță. Cum ar fi să nu ne mai întâlnim niciodată cu prietenii sau rudele aflate peste mări și țări. La urma urmei, nu s-ar mai pune problema turismului care ar
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]