891 matches
-
contrzice, trebuie să se asigure, prin mijloace verbale, dar mai ales nonverbale suplimentare, că părintele este în posesia informațiilor corecte. 4. Rezistența la critică este un obstacol frecvent și greu de depășit, deoarece feed-back-ul poate fi nefavorabil. Pentru o relație fructuoasă, controlul mândriei personale și apelul la efectul de prestigiu când acțiunile cadrelor didactice sunt criticate de părinți, trebuie să reprezinte elemente normale. Continuitatea și dezvoltarea acestor relații nu se pot întemeia pe duplicitate, pe minciuni, pe lingușiri, ci pe adevăruri
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
larg al comunității în care trăiesc. REȚEAUA SEMANTICĂ 1.1. Strategii de implicare a familiei în educație În ceea ce privește inițiativele școală-comunitate și impactul lor asupra rezultatelor elevilor, temele de cercetare sînt mai rare. Totuși, investigațiile făcute au evidențiat că cele mai fructuoase rezultate le-au obținut echipele de coordonare a serviciilor comunității în folosul familiei, care s-au concentrat direct pe nevoile elevilor și familiilor. Asistența acestora a relevat o îmbunătățire importantă a succesului școlar al elevilor față de cei care nu sînt
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
să sublinieze importanța dezacordului și a pluralității valorilor și punctelor de vedere pentru cunoaștere, subliniind în acest sens pericolul pe care îl reprezintă mitul contextului 567 sau valorificarea reprezentărilor culturale stereotipale, ambele fiind rezultatul relativismului 568. "O discuție rațională și fructuoasă, susține Popper, este posibilă până în momentul în care participanții ajung să împărtășească un context comun de supoziții fundamentale sau, cel puțin, până în momentul în care au căzut de acord asupra unui astfel de context în vederea discuției"569. Astfel, mitul contextului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Kröner, 1921. 138 Pentru Alexandru Duțu, istoria mentalităților are "incontestabilul merit că umanizează istoria, că arată legăturile efective dintre trecut și prezent, că a scos puternic în relief rolul reprezentărilor mentale în viața oamenilor, că a elaborat concepte noi și fructuoase, ca cel de model cultural (...) istoria mentalităților se distanțează de psihologia popoarelor (...) ca și de intellectual history, încă nehotărâtă între istoria ideilor și istoria socială". (Alexandru Duțu, Dimensiunea umană a istoriei:direcții în istoria mentalităților, București, Editura Meridiane, 1986, p.
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
1996 15) Parteneriatele școală-comunitate au în vedere, de obicei, școala în două ipostaze (1) ca principala sursă sau instituție pentru reînnoirea comunității sau (2) o importantă componentă cu valoare comunitară, dar nu singura sursă. Aceste parteneriate pot duce la cooperări fructuoase, însă depinde foarte mult cine este desemnat agentul responsabil pentru schimbare. Keith (1996, apud. Dorfman, D., 1998 9-11) a demonstrat că parteneriatele tipice bazate pe servicii între școală și comunitate (școala ca loc și sursă de servicii a comunității) tind
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
trăirile indezirabile cauzate de impasuri existențiale diverse, dar, mai ales, ajută la mobilizarea unor energii latente care se pot exprima numai în această stare; 2. funcțiile emisferei drepte sunt mai performante în stare de relaxare, completând activitatea emisferei stângi. Caracterul fructuos al colaborării celor două emisfere a fost probat de sugestopedia lui G. Lozanov (1980), mai ales pentru învățarea limbilor străine. Sugestopedia are la bază trei principii fundamentale: 1. eliminarea tensiunii din procesul de învățământ; 2. unitatea conștient inconștient; 3. interacțiunea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
străine. Sugestopedia își propune să capteze și să valorifice, în beneficiul învățării, o parte din forțele latente, depozitate în inconștient. Sugestopedia se întemeiază pe trei principii fundamentale: 1. cultivarea bucuriei și absența tensiunii în procesul didactic; 2. realizarea unei cooperări fructuoase între conștient - inconștient, ceea ce presupune valorificarea ființei umane în integralitatea potențelor sale (raționale și afective), ceea ce duce la reabilitarea funcțiilor neglijate ale emisferei drepte; 3. interacțiunea sugestivă, ce postulează ca învățarea să se realizeze totdeauna la nivelul rezervelor personalității; între
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
se supune unei metafizici a comunului. Unind abordarea de tip nomotetic (H.J. Eysenck, R.B. Cattell), cu cea de tip idografic ( G. Allport, C. Rogers), specifice oricărei personalități, ajungem la o reprezentare globală și posibil transferabilă a stratificării învățării umane. Ipoteze fructuoase în domeniul epistemologiei genetice și al psihosociocognitivității conduc la ideea că învățarea umană, în sensul general de „achiziție de expertiză" specifică doar omului, este produsul interacțiunii variabilelor biologice, educaționale și ale mediului sociocultural. Noile teorii asupra intelectului uman (Vosniadou, 1996
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
măsură baza de putere locală, încât se tem că o întărire a regiunilor le va scoate din joc. O experiență interesantă și în mare măsură pozitivă a fost cea a euro-regiunilor transfromtaliere din vestul României, care au dus la cooperarea fructuoasă a unor departamente și județe din Ungaria, România, și chiar Serbia. Administrația Constantinescu a încercat să extindă acest model și la cooperarea pe plan local cu Ucraina și Republica Moldova, dar a întâmpinat o rezistență compactă a autorităților locale, mai ales
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
efort remarcabil de sistematizare a literaturii de specialitate cu spiritul analitic asupra temei tratate, autorul prezintă un tablou convingător asupra accepțiunilor fundamentale ale conceptelor de schimbare socială, modernitate, postmodernitate și tranziție spre epoca izomodernă. Grila analitică asumată se dovedește deosebit de fructuoasă în analiza raportului dintre raționalitatea asociată modernității și cunoașterea sociologică: lucrarea nu limitează sfera conceptului de raționalitate la sensul conferit de tradiția pozitivistă, care supune teoria la restricții privind procesul de testabilitate și falsificabilitate (Popper), ci include și dezvoltări mai
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ar fi instituțiile sau legislația, iar "societale" ar fi evoluțiile, forțele, marketing-ul sau atitudinile. "Socialul" s-ar raporta la traiul comunitar în genere, în vreme ce "societalul" s-ar referi la societăți particulare. Nu consider că o astfel de abordare este fructuoasă: dimpotrivă, instituțiile sunt sociale, deoarece se referă la societate, însă structurile societății sunt societale. În accepțiunea mea, termenul "social" se referă strict la fenomenologia societății, în vreme ce termenul "societal" are mai degrabă conotații stuctural-morfologice iar în aceste sensuri voi folosi diferențiat
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
paradigmă de esență spiritualistă, calitativă, considerată, cel puțin la nivel metodologic și conceptual, la fel de importantă precum revoluțiile (din știința fizicii) einsteiniană și cuantică ale secolului trecut. Consider că aplicarea acestei paradigme inovatoare pe tărâmul științelor socioumane nu poate fi decât fructuoasă. 3.2. Teoriile morfologice ale complexității Cele mai relevante teorii ale complexității au fost elaborate în a doua jumătate a secolului al XX-lea, de către fizicieni și matematicieni care s-au preocupat de fenomene inexplicabile din natură. Spre exemplu, ceața
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ales, prin înțelegerea și contemplarea ei (nu neapărat pasivă), concepție care descinde din însăși viziunea antică aristotelică. Prin acest curent paradigmatic, filosofia și știința nu se mai află în clasicul conflict din perioada modernismului clasic, ci converg într-un mod fructuos, așa cum privea însuși Aristotel metoda cercetării în genere. Această metodă de cercetare fenomenologică este nu doar o încercare ceva mai deschisă spre noutate decât cea a științei moderne, newtonian-cauzaliste, ci și una mai apropiată de plasarea omului în lumea izomodernă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
dacă anumite chestiuni (analitice și/sau empirice) merită aprofundate. În continuare, ne-am alcătuit eșantionul după următoarele șase criterii. Am încercat să interogăm cel puțin cîte un reprezentant pe stat membru al Europei celor cincisprezece. Această tentativă s-a dovedit fructuoasă. Apoi am încercat, pe cît posibil, să interogăm în fiecare caz reprezentanți-tip, ca, de exemplu, pe susținătorul unei abordări keynesiene și pe reprezentantul unui partid care favorizează mai degrabă piața în problema ocupării forței de muncă; sau pe susținătorii
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
locuri de muncă pentru a elimina divergențele între britanici (a căror preocupare majoră rămînea reforma piețelor) și francezi (preocupați de o coeziune socială puternică). A fost o tactică eficace. Cu alte cuvinte, experiența grupului de lucru avea să se dovedească fructuoasă și eficace în instanțele interguvernamentale europene 653. Ca să facă această sinteză acceptabilă de către celelalte state membre și să evite confruntările ideologice, Guterres și echipa sa au promovat, în al șaselea rînd, necesitatea unei noi paradigme: "societatea informațională" sau knowledge based
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
așa-numitei "semantici a lumilor posibile" pentru teoria literaturii. Dialogurile Glowinski (1974) discută statutul dialogurilor. În comparație cu Pelc (1971), opiniile lui au un mai slab suport teoretic, dar oferă mai multe posibilități pentru analiza textului. Cele două articole ar putea fi fructuos combinate. Bal (1981) discută despre dialog ca parte încadrată în texte. Pentru alte aspecte, a se consulta teoria teatrului. Platz-Waury (1978) e o simplă introducere; Van Kesteren și Schmid (1975) conține un număr de articole importante. O a doua colecție
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și, după ce, vorba lui Florin Iaru, "m-am aruncat de pe toate trapezele", am reușit în cele din urmă să înțeleg formula lor și să o pot folosi. Treptat, am ajuns la zi cu poezia română și am intrat masiv, foarte fructuos, în lirica anglo-saxonă, care mi se pare și acum mai profitabilă și mai dezinhibatoare pentru un poet decât cea franceză sau oricare altă poezie străină. Dar, precizez, sursele noastre au fost în imensa lor majoritate românești, 64 mai ales Caragiale
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
bărci din bananieri pentru puțoii ăștia. Săi trimitem n măsa de undiau venit. Nu-nghit eu căcaturi din astea. Repet, cred că cea mai corectă abordare a acestui caz... Încep eu. — Cu tot respectul Bruce, această abordare n-a fost fructuoasă până acum, mă provoacă ea. — Mulțumesc pentru comentariul ăsta util. Mi-a fost acordată responsabilitatea de a conduce această anchetă. Până când situația se va schimba, vom aborda problema În acest mod, o informez eu pe un ton glacial. Curvuliță tupeistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Scena văzută, la fel ca textul la Început, a declanșat și ea spiritul nostru căutător. Ambiguitatea unui simplu nume, ziua muncii, luată la propriu și la figurat, asociată cu imaginea pieii uscate, ne-a trimis pe o pistă meditativă extrem de fructuoasă. Nu știm dacă, doar văzînd pielea pe gard, autorul a vibrat la toate aceste asocieri. E de ajuns că, așa sărăcăcios cum sînt formulate, ele sînt suficiente pentru a ne face să resimțim, cu un efort de imaginație, un evantai
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
puternică. Dacă o gamă largă de variabile exogene relativ slabe modifică în mod regulat efectele variabilelor endogene, teoria nu este tocmai "greșită" presiunile prezise operează totuși dar nici nu este foarte utilă. Orice teorie trebuie să emită ipoteze simplificatoare. Asumpțiile fructuoase nu iau în considerare factori care sunt de obicei mai puțin importanți pentru determinarea rezultatelor decât cei evidențiați de teorie. Multe dintre dezacordurile dintre realiști și criticii lor pot fi văzute, în fond, ca dispute asupra frecvenței și semnificației erorilor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pentru împărțirea sarcinilor cu raționaliștii, pentru convenționalismul metodologic sau pentru explicația pură, dar nici mulți dintre constructiviștii moderni nu ar face acest lucru. Aici, distincția făcută de Ted Hopf (1998) între constructivismul "convențional" și cel "critic" ar putea fi mai fructuoasă: "În măsura în care constructivismul creează o distanță teoretică și epistemologică între sine și originile sale din teoria critică, devine constructivism "convențional"" (1998:181). Nemulțumirile subliniate mai sus reflectă diferențele dintre cei care au creat conștient sau inconștient această distanță și cei care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ecologismului și curentul principal din Relațiile Internaționale, și vom explora posibilitatea de a folosi tendințele politice actuale în "ecologia politică globală". Aceasta implică, într-o anumită măsură, punerea sub semnul întrebării a dihotomiei subliniate mai sus și permite dezbateri mai fructuoase între ecologism, teoriile convenționale ale Relațiilor Internaționale și practicile politicii globale. Teoria politică ecologistă Există în momentul de față o literatură vastă care tratează teoria politică ecologistă, și care constituie o bază importantă pentru ideile ecologiștilor asupra relațiilor internaționale. Eckersley
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politica globală de mediu (1992, 1995, 1999), sau cea a lui Dobson despre cetățenia ecologică (2003). Toate acestea sugerează, în moduri diferite, modul cum concepțiile ecologiștilor despre necesitatea unor reforme în politica globală ar putea intra în dialog, dând rezultate fructuoase, cu o serie de idei consacrate în privința politicii globale în maniera indicată la nivel mai general de către Eckersley. În afara sferei ecologice, interpretarea de către Linklater a teoriei critice (vezi Capitolul 4 al acestui volum; Linkater 1998), din perspectiva posibilelor transformări ale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
stimulare a Înclinației spre economisire și incapacitatea majorării rapide a economiilor. Modelul investițional japonez se axează pe nivelul Înalt de dezvoltare a sectorului privat și prezența unui aparat eficient al statului. Punctul forte al modelului Îl constituie colaborarea activă și fructuoasă dintre investitorii privați și stat. Pentru obținerea unui Înalt grad al rentabilității, realizarea proiectelor investiționale se face doar În baza programelor elaborate de companiile private. În calitate de curator al acestor programe apar consiliile municipale sau regionale. Atractivitatea modelului rezultă din mecanismul
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
și autonomie asociațională. Ei își explică metoda în "Measuring Polyarchy", Studies in Comparative International Development 25, 1 (primăvara 1990): 15-72; include o cantitate enormă de cercetări minuțioase, care nu a fost repetată. (Coppedge, totuși, descrie pe scurt scara și folosește fructuos clasificările anterioare în "Modernization and Thresholds of Democracy: Evidence for a Common Path", în Inequality, Democracy and Economic Development, ed. Manus I. Midlarsky [Cambridge: Cambridge University Press, 1997], 177-201). O altă sursă, ușor accesibilă și actualizată, este publicația anuală a
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]