24,647 matches
-
François i se părea de-a dreptul idiot să se enerveze Împotriva tatălui său după atâta timp. Dar nu se putea stăpâni. Nu Îi era doar ciudă pe tatăl lui pentru că Încercase uneori să-i impună propria lui concepție despre frumusețea feminină. Era vorba de toate celelalte, tot ceea ce tatăl lui crezuse necesar să-i transmită, să-i insufle, să-i impună, felul acela al lui de a-i trânti propriile convingeri și, la urma urmei, de a profita de ascendentul
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92876]
-
de Surinder (fata unei familii indiene), În care cei doi se pot sustrage realității și descoperă cu candoare plăcerea primelor atingeri. Imaginea idealizată a fetei se modifică pe parcursul romanului pe măsură ce Danny și prietena lui descoperă brutalitatea lumii, dar Își păstrează frumusețea prin franchețea trăirilor și a gândurilor. Atracția sporește și din cauza diferențelor de cultură, religie, rasă, Surinder fiind un fruct interzis. Crescând Într-o familie rasistă, Danny nu Ține cont de acest obstacol și construiește alături de tânăra fată o poveste imposibilă
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
de Dumnezeu, revelând prețul bunurilor duhovnicești. Este sensul iluminării, principiu al vieții spirituale, Și pe care viziunea Rugului arzând din De vita Moysis o reprezintă. „Învățătura Proverbelor începe prin a descrie Înțelepciunea, explicând într-un mod divers Și multiform Șarmul frumuseții de nedescris, în măsură de a ridica spre participarea (μετουσία) la bunătăți, nu prin necesitate Și teamă, ci prin dorință (πόθῳ) Și atracție (ἐπιθυμίᾳ)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P.G. XLIV, col. 768C; cf. Jean Daniélou, op. cit
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
alipirea oamenilor la cele văzute Și declarând că tot ce e nestatornic Și trecător e deșert, întrucât spune că tot ce se arată e deșertăciune, pune mai presus de tot ce cuprindem prin simțire, mișcarea firească s sufletului nostru spre frumusețea nevăzută. Și așa, curățind inima de alipirea la cele văzute, introduce tainic prin Cântarea Cântărilor înțelegerea în Sfintele Sfintelor dumnezeiești, în care ceea ce se săvârșeȘte este o rânduială de nuntă, iar ceea ce se înțelege este unirea sufletului omenesc cu Dumnezeu
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
își îndreaptă cuvintele spre cel ce e încă prunc”, este pentru a deștepta dorința, prin descoperirea bunurilor spirituale pe care le poate dobândi credinciosul: „(Învățătura Proverbelor) începe prin a descrie înțelepciunea, tâlcuind în chip felurit Și în multe feluri strălucirea frumuseții negrăite, pentru ca nu de frică Și de nevoie, ci din poftă (πότω) Și din dorință (ἐπιθυμία) să urce spre împărtășirea (μετουσία) de bunuri. Căci descrierea frumuseții atrage oarecum pofta tinerilor spre ceea ce se arată, mișcând pornirea spre împărtășirea de strălucirea
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
începe prin a descrie înțelepciunea, tâlcuind în chip felurit Și în multe feluri strălucirea frumuseții negrăite, pentru ca nu de frică Și de nevoie, ci din poftă (πότω) Și din dorință (ἐπιθυμία) să urce spre împărtășirea (μετουσία) de bunuri. Căci descrierea frumuseții atrage oarecum pofta tinerilor spre ceea ce se arată, mișcând pornirea spre împărtășirea de strălucirea ei”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P.G. XLIV, col. 768 B; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 594. footnote>. Proverbele reprezintă sufletul imatur, care
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
de strălucirea ei”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P.G. XLIV, col. 768 B; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 594. footnote>. Proverbele reprezintă sufletul imatur, care primește sfaturi de la părinți Și care e ca un tânăr fermecat de frumusețea Înțelepciunii - sophia, identificată cu Hristos. Tânărul este invitat să devină mirele Sophiei, iar binecunoscutul pasaj de la sfârșitul Proverbelor, care descrie mireasa ideală, reprezintă căsătoria sufletului cu cea pe care Sfântul Grigorie o descrie ca „femeia bărbătoasă”, înțelepciunea după Hristos. Aceasta
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Sfântul Grigorie în chiar secțiunea omiliei a treia<footnote Omilia a III-a, GNO, VI:91. footnote>: „Cunoașterea Binelui care transcende orice intelect ne vine prin virtuți, chiar dacă este posibil ca, printr-o imagine oarecare, să surprindem o frântură din frumusețea arhetipală.” Mesajul este că această cunoaștere a lui Dumnezeu este strict corelată cu practica virtuților, pentru că prin înțelegerea calității virtuții o dată cu întruparea noastră în ea Îl cunoaștem pe Dumnezeu. Pe scurt, Eul transformat este cel care formează oglinda prin care
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
-o (αγάπησον) cât poți din toată inima Și puterea, poftește-o cât poți. Ba mai mult: îndrăgostește-te (εράσθητι). Căci e nevinovată Și nepătimașă această patimă (πάθος) pentru cele netrupești, cum zice Înțelepciunea în Proverbe, legiuind dragostea (τòν ἔρωτα) pentru frumusețea cerească”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, I, P.G. XLIV, col. 722 A. footnote>. Erosul uman, sub influența harului divin, devine astfel transformat într-o dragoste divină. Căci pentru rațiunea celui ce este în mod continuu cu Dumnezeu
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
de puternic Și nebunește posibil. Sfântul Grigorie menționează că cea mai acută plăcere fizică (se referă la pasiunea erotică) este utilizată ca un simbol în expunerea acestor învățături (adică, în Cântare). Ea ne învață nevoia sufletului de a tinde spre frumusețea invizibilă a naturii divine Și de a o iubi tot atât cât sufletul este înclinat să iubească ceea ce îi seamănă. Sufletul trebuie să transforme pasiunea în ceva nepasional, astfel ca atunci când orice afecțiune trupească s-a potolit, mintea să poată
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
om, ca în cazul exegezei evreiești Și creștine<footnote Bernard McGinn, „The Language of Inner Experience in Christian Mysticism” ..., p. 157-158. footnote>. Simbolul sărutului. Sânul Mirelui este mai bun decât vinul „Mai înainte nu erai frumoasă, pentru că te înstrăinaseși de frumusețea modelului Și, prin reaua învecinare cu păcatul, te schimbaseși spre urâțenie”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, P. G. XLIV, 832D. footnote>. Simbolul sărutului din In Canticum canticorum, sărut care are pentru Sfântul Grigorie aceeași semnificație mistică cu
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
transformarea iubirii prin intervenția directă a Fiului asupra sufletului creat. Condiția ca iubirea dreaptă Și bine rânduită să fie posibilă rezidă în identitatea cu cel care este iubirea”<footnote Anthony Meredith, Capadocienii ..., p. 166-167. footnote>. Pentru Sfântul Grigorie de Nyssa, frumusețea erotică a Cuvântului din Scriptură atrage dorința declanșată Și înflăcărată de Duh. Arcașul divin trage săgeata înmuiată în Duh a Fiului. Străpunsă de această săgeată, ea este un repaus în mișcare eternă, devenind vehicul al prezenței, pe care toți îl
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Dumnezeu și e văzută numai de cei ajunși în chipul lui Dumnezeu; și că este departe de a fi o strălucire sau ceva apropiat luminilor sensibile, sau o plăsmuire simbolică după chipul lor; că este departe, întrucât este ipostas și frumusețea veacului viitor, și singura lumină adevărată, veșnică, neschimbăcioasă, neînserată, netrecătoare, lumină prin care ne facem și noi lumină, și fii ai luminii desăvârșite<footnote Ibidem, p. 314. footnote>. Lumina divină e văzută, dar nu e sensibilă. Contradicția se împacă prin
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
experiența duhovnicească a luminii sunt sfinții, ei fiind singurii care pot să vorbească despre această experiență cu autoritatea celor care au trăit-o. Sfinții numesc lumina negrăită, necreată, veșnică, netemporală, neapropiată, nemăsurată, nesfârșită, nehotărnicită, nevăzută de îngeri și de oameni, frumusețea arhetipică și neschimbată, slava lui Dumnezeu, slava lui Hristos, slava Duhului, raza dumnezeirii și cele asemenea. Căci se slăvește, zice, trupul deodată cu primirea lui, și slava dumnezeirii se face slava trupului<footnote Sf. Grigorie Palama, Tomul aghioritic, în Filocalia
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Tomul aghioritic, în Filocalia..., vol. VII, p. 415. footnote>. Lumina divină, deși nu are formă materială, nu e ceva difuz, dezorganizat, ci se simte în ea o armonie superioară, o plenitudine de bunătăți și, ca atare, e frumoasă, e chiar frumusețea de model a oricărei frumuseți văzute<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 10, în Filocalia..., vol. VII, p. 415. footnote>. Această vedere a luminii, Sfântul Grigorie o va numi antinomic simțire intelectuală sau duhovnicească, cu toate că cel care vede nu
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
VII, p. 415. footnote>. Lumina divină, deși nu are formă materială, nu e ceva difuz, dezorganizat, ci se simte în ea o armonie superioară, o plenitudine de bunătăți și, ca atare, e frumoasă, e chiar frumusețea de model a oricărei frumuseți văzute<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 10, în Filocalia..., vol. VII, p. 415. footnote>. Această vedere a luminii, Sfântul Grigorie o va numi antinomic simțire intelectuală sau duhovnicească, cu toate că cel care vede nu-și dă seama atunci, nici
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
de Lewis. Ea are curajul unui bărbat și nu se lasă intimidată, ci devine din ce În ce mai dârză, mai hotărâtă să lupte Împotriva propriilor frustrări și a prejudecății celorlalți. Crescând privind scenele de violență a tatălui Împotriva mamei, neglijată și eclipsată de frumusețea surorii mai mari, Înțelegând ipocrizia convențiilor sociale, fata vede În Lewis un dublu și atracția pentru acesta e, mai degrabă, nevoia de a regăsi un strop de normalitate, În afara normelor contrafăcute ale societății sufocante, pline de imoralitate. Dacă Sadie Jones
ALECART, nr. 11 by Iris Tincu () [Corola-journal/Science/91729_a_92886]
-
totdeauna asupra vrăjmașului lui”<footnote Ibidem, XIII, P. G. XLIV, col. 562B; PSB, vol. 30, p. 178. footnote>. În ceea ce privește repetarea mărturisirii păcatelor și primirea iertării lor, Sfântul Grigorie precizează următoarele: „Spun cei ce curăță aurul că, dacă s-a Înnegrit frumusețea strălucirii lui prin vreo materie mai murdară amestecată În el prin adaos din afară, culoarea urâtă trebuie tămăduită prin topirea În foc și lucrul acesta trebuie făcut de multe ori; și la fiecare topire trebuie cercetat cu cât s-a
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
auzit de mireasă spunând la Începutul Cântării<footnote E vorba de cartea biblică „Cântarea Cântărilor” din Vechiul Testament. footnote>, că neîngrijirea viei a făcut-o neagră. Dar Dumnezeu, Cel ce toate le Întocmește cu Înțelepciune, tămăduind urâțenia ei nu născocește o frumusețe nouă În ea, care nu era mai Înainte, ci o aduce din nou la harul cel dintâi, Întorcând la starea de curăție, prin desfacerea de răul adaos, pe cea Înnegrită prin rău. Precum deci, meșterii pricepuți În aur, după prima
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
mai Înainte, ci o aduce din nou la harul cel dintâi, Întorcând la starea de curăție, prin desfacerea de răul adaos, pe cea Înnegrită prin rău. Precum deci, meșterii pricepuți În aur, după prima topire cercetează cât a Înaintat În frumusețe materia ale cărei pete au fost mistuite de foc, și făcându-se a doua topire, dacă n-a fost curățită destul la prima, iau seama la frumusețea adăugată, și făcând de multe ori la fel, iau seama mereu la adausurile
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
deci, meșterii pricepuți În aur, după prima topire cercetează cât a Înaintat În frumusețe materia ale cărei pete au fost mistuite de foc, și făcându-se a doua topire, dacă n-a fost curățită destul la prima, iau seama la frumusețea adăugată, și făcând de multe ori la fel, iau seama mereu la adausurile frumuseții printr-o probă Îngrijită, așa și acum Lecuitorul aurului Înnegrit, făcând sufletul strălucit, prin leacurile folosite, ca printr-o topire, la Început aseamănă frumusețea dobândită cu
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
materia ale cărei pete au fost mistuite de foc, și făcându-se a doua topire, dacă n-a fost curățită destul la prima, iau seama la frumusețea adăugată, și făcând de multe ori la fel, iau seama mereu la adausurile frumuseții printr-o probă Îngrijită, așa și acum Lecuitorul aurului Înnegrit, făcând sufletul strălucit, prin leacurile folosite, ca printr-o topire, la Început aseamănă frumusețea dobândită cu a unei călărimi, iar acum Îi recunoaște frumusețea apărută ca a unei fecioare”<footnote
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
seama la frumusețea adăugată, și făcând de multe ori la fel, iau seama mereu la adausurile frumuseții printr-o probă Îngrijită, așa și acum Lecuitorul aurului Înnegrit, făcând sufletul strălucit, prin leacurile folosite, ca printr-o topire, la Început aseamănă frumusețea dobândită cu a unei călărimi, iar acum Îi recunoaște frumusețea apărută ca a unei fecioare”<footnote Idem, In Canticum canticorum, IV, P. G. XLIV, col. 832ABC; PSB 29, p. 158. footnote>. Prin cele spuse, cuvântul Învață că frumusețea dobândită din
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
fel, iau seama mereu la adausurile frumuseții printr-o probă Îngrijită, așa și acum Lecuitorul aurului Înnegrit, făcând sufletul strălucit, prin leacurile folosite, ca printr-o topire, la Început aseamănă frumusețea dobândită cu a unei călărimi, iar acum Îi recunoaște frumusețea apărută ca a unei fecioare”<footnote Idem, In Canticum canticorum, IV, P. G. XLIV, col. 832ABC; PSB 29, p. 158. footnote>. Prin cele spuse, cuvântul Învață că frumusețea dobândită din nou constă În a veni aproape de izvorul Binelui și În
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Început aseamănă frumusețea dobândită cu a unei călărimi, iar acum Îi recunoaște frumusețea apărută ca a unei fecioare”<footnote Idem, In Canticum canticorum, IV, P. G. XLIV, col. 832ABC; PSB 29, p. 158. footnote>. Prin cele spuse, cuvântul Învață că frumusețea dobândită din nou constă În a veni aproape de izvorul Binelui și În a se apropia de Însăși frumusețea adevărată, de la care s-a depărtat<footnote Ibidem, col. 832D. footnote>. Firea omenească a fost făcută În stare să primească „cele voite
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]