1,236 matches
-
spre cultură. în acest tablou istoric al progreselor spiritului uman, Venus marchează puncte, chiar dacă Marte nu dă îndărăt. Odată cu nașterea muzicii, Lucrețiu semnalează deschiderea oamenilor spre tot felul de plăceri: o intersubiectivitate radioasă în relație directă cu natura, râsetele sub frunzișul copacilor, bucuria și dansul; muzica vocală și instrumentală triumfă, proprietatea se dezvoltă odată cu prosperitatea pe mări, încheierea primelor tratate permite contractele, dreptul, așadar întrajutorarea și alianțele, tot atâtea logici hedoniste în perspectivă. Inventarea scrisului, narațiunile poetice, rafinamentele vieții în anasamblul
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
un spațiu calm și romantic. Franz este elvețian și poartă cu el o altă imagine a cimitirului: "Cimitirele Boemiei se aseamănă cu niște grădini. Mormintele sunt acoperite cu gazon și flori de toate culorile. Monumente modeste se pierd în verdele frunzișului din preajma lor. Seara, cimitirul e plin de lumânărele aprinse, lăsând impresia că morții organizează un bal pentru copii. [...] Pentru Franz, cimitirul nu-i decât un depozit hidos, de pietriș și oseminte omenești."31 Dialogismul este pentru Bahtin în primul rând
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cu plăcere decât în primele ore ale dimineții. Și asta doar dacă se mai face simțită și o adiere. Atunci poți sta lîngă pârâu, sub merișori, căci acolo dai de un aer proaspăt, care miroase a apă curgătoare și a frunziș. Eram singur și mă bucuram de această singurătate pe care o răspândea căldura ce mă înconjura 89. "En août, dans nos pays, un peu avant le soir, une puissante chaleur embrase les champs. Il n'y a rien de mieux
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
din timpuri apuse străvechii familii cu acest nume. Era situat, căci acum nu mai există și această întâmplare vă spune de ce în partea cea mai retrasă, cea mai joasă din Normandia. Acoperișul, de culoare albastru închis, nuanța rândunicii, strălucea prin frunzișul unui pîlc masiv de sălcii, cu rădăcini scufundate într-o întindere de apă stătătoare, care, plecând din adâncimea acestui pământ împădurit, înainta ca o căruță, de-a lungul drumului care trecea pe sub Quesnay și ducea din vechiul târg B... la
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Marea - o apă folositoare) Belșugul din grădini, livezi, vii anunță apropierea cu pași repezi a anotimpului de toamnă. Copiii își amintesc că începe un nou an școlar, trăiesc bucuria reîntâlnirii cu dascălii și colegii lor. Răcirea vremii duce la schimbarea frunzișului copacilor, păsările pleacă și lasă codrii pustii, ploile mărunte și dese dau o nuanță de gri naturii, se așază tristețea spre sfârșit de toamnă. Poeziile propuse pentru clasa a III-a sunt: Ce te legeni... de Mihai Eminescu; Joc de
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
arborele lor nelegiuire”124. Misterul așa-numitului Arbore al Vieții este că el nu e nimic altceva decît antimimon pneuma (spirit contrafăcut): „Rădăcina lui e amară și crengile lui sînt uscăciune, umbra lui este ură și Înșelăciunea se ascunde În frunzișul său; seva lui este esența perversității, rodul lui este moartea, iar sucul Îi este poftă ce Încolțește În Întuneric”125. Arborele Cunoașterii Binelui și Răului, dimpotrivă, este Inteligența (epinoia)-Lumină, și din acest motiv Demiurgul Îi interzice lui Adam să
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
115. După furtună totul pare să fie de partea naufragiatului, începând cu natura 116 (gura fluviului îl salvează de Poseidon, pământul care îl primește și pe care el îl sărută, pădurea care îl adăpostește de vânt, de soare și ploi, frunzișul des care îi va ține loc de pat pentru odihnă). "Ce oameni sunt pe aici? Trufași, sălbatici și avari, ori milostivi și cu frică de zei?"117* se întreabă el. Sunt niște tinere fete și Nausica care cu amabilitate se
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
toată casa strălucește de aur"144*, iar Filemon și Baucis sunt metamorfozați în copaci despre care legenda ne spune că erau stejar și tei ("Baucis a văzut pe Filemon înfrunzind și bătrânul Filemon pe Baucis de asemenea acoperindu-se de frunziș. Din frunțile lor reci s-a înălțat câte un vârf de copac și, cât au putut, și-au adresat cuvinte unul altuia: "Adio, o soț, o soție!" au zis amândoi deodată și la amândoi deodată gura li s-a acoperit
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
frunțile lor reci s-a înălțat câte un vârf de copac și, cât au putut, și-au adresat cuvinte unul altuia: "Adio, o soț, o soție!" au zis amândoi deodată și la amândoi deodată gura li s-a acoperit cu frunzișul crengilor. Până astăzi, locuitorii thynieni arată acolo trunchiurile care unul lângă altul au înlocuit cele două corpuri 145, p. 245). O teoxenie Povestea, devenită repede un mit literar, combină mai multe componente tradiționale mai vechi pe care se cuvine să
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Și nu e întâmplător că Filemon și Baucis, gazde model, se transformă în copaci. Există desigur și alte motivații pentru aceasta, copacul fiind și cel care găzduiește sufletele morților în numeroase credințe. Dar el este și cel care oferă ospitalitatea frunzișului său hoinarului, imagine totodată a verticalității, fermității și justiției. El este și imaginea înrădăcinării, a solului natal: stejarul ca și teiul sunt copaci ai "patriei" (în sensul de Heimat) și distrugerea lor devine unul din semnele excluderii, după cum vedem în
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Munții "veșnici" și "codrii merei" configurează o rezervație naturală eternă; cântări în lumină antică, Rapsodia pădurii și Odă soarelui, se înscriu într-o simbolistică dionisiacă, supratemporală, forțând limitele concretului. Un poem cu titlu sadovenian, Locuri și întâmplări, introduce într-un "frunziș de-aramă"amintitor de Eminescu: "Eu m-am desprins din munții vineții, / Cascade vuitoare port în mine (...) / Pădurea care mi-i a doua mamă (...) / Fremătător mereu la ea mă cheamă". Regretul nostalgicului din Frământare intimă, dus în lume (clișeul Goga
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
e marcat de orologii. O dată, el semnează o Invocațiune pentru ondiolină, alteori lieduri: "Să cânte pasul tău, acum! Dar pasul meu este de fum" (Lied). Vremea cântă în felul ei: "Moară a timpului, greier (...) / scrâșnet de Saturn hămesit, / licurici în frunzișul Muzicei" (Auditiv). Visul însuși e "corabie de sunete..." În imensități spațiale străvezii, câte un reper simbolic, câte un fluture, câte o privighetoare ori o "puzderie de greieri", câte un flaut ori vreo nălucă sugerează raporturi cu infinitul. Într-un tablou
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o serie de semnificații 359: ea este "iarba vieții" "expresia nemuririi", iar vinul este simbolul tinereții și al vieții veșnice; în mandeism, vinul este întruparea luminii, a înțelepciunii și a purității, iar vița-de-vie arhetipală e alcătuită înăuntrul ei din apă, frunzișul este format din "spiritele luminii", iar nodurile ei sunt boabe de lumină. Mântuitorul este identificat cu Vița Vieții, iar vița-de-vie este concepută ca un Arbore Cosmic, deoarece învăluie cerurile, iar boabele de strugure sunt stelele. Despre ansambluri ca Zeița - Arbore
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
moare și autorul câte un pic scriindu-se. Și vreau să ți mai spun ceva. Râsul rabe laisian sau al lui Creangă al nostru, este acea soluție e xistenți ală, care...” în acest moment sulițele primelor raze de soare străpunseră frunzișul vișinilor din apropiere și umbra lui Păstorel se topi ca o rouă. Se mai păstră o vreme în aer o mireasmă plăcută de tutun fin, boieresc. CEZAR PETRESCU (n. 1 decembrie 1892, la Hodora- Cotnari, Iași - d. 9 martie 1961
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
om" ieșind din gura unui papagal, și iată un întreg stol de ciori luându-și zborul, debusolate. * * * Când stăpânul său nu e prin preajmă, la ce se poate gândi un papagal? Cu excepția nopții, poate, când întunericul le paralizează ascunse în frunziș, păsările nu au deloc timp să stea pe gânduri, când sunt în natură. Au prea multe de observat, mii de motive să se teamă, obligația de a face față tuturor pericolelor care le pândesc și grija permanentă de a se
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
referință exprimă această idee. Prima este Gorin-no-sho sau Cartea celor cinci cercuri, a celebrului ronin Miyamoto Musashi, care, potrivit legendei, a câștigat 60 de dueluri Înainte de a-și consacra bătrânețea studiului și meditației. A doua este Hagakure (literal, „ascuns În frunziș”), atribuită samuraiului devenit preot Jocho Yamamoto. Aceste două texte, care datează din secolul al XVI-lea al erei creștine, sunt disponibile În mai multe limbi occidentale. Dacă Gorin-no-sho constituie o referință În Întregime acceptabilă și acceptată În Japonia contemporană, În
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
din viața pictorului „Ohwon” Jang Seung-Up, explică această legătură intimă ce unește ființele dincolo de forme și de particularitatea existenței. De-a lungul diferitelor scene ale filmului, artistul Ohwon se impregnează de energia activă În valurile unui fluviu, În freamătul unui frunziș, Într-un stol de păsărele, În mantia groasă de zăpadă a unui peisaj... până În momentul În care alege să dispară, topindu-se În dogoarea cuptorului unui ceramist, În care se desăvârșesc propriile-i opere! Între arta lui și lucrarea naturii
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
L. subtilis, L. nitidulus, Agaricophagus reitteri, Agathidium bohemicum și Choleva spinipennis. Tot din această familie au mai fost descrise o subspecie, 5 varietăți și 22 aberații de colorit. Familia Scydmaenidae cuprinde specii de talie redusă răspândite în mușchii de copac, frunziș umed, sub scoarța copacilor, în mușuroaiele de furnici, în cuiburile de păsări și în vizuinile mamiferelor. În fauna României există un număr de 11 genuri cu 54 de specii, fiind prezentate suplimentar încă 5 specii probabile pentru fauna noastră: Cephennium
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
anterioare cu un rând de peri scurți și cu 4 pinteni alungiți. Tibiile mediane și posterioare prezintă la vârf numai câte un rând de spini scurți. Tarsele întotdeauna mai scurte decât tibiile. Insectele trăiesc în vizuinile de mamifere și în frunzișul putred. În fauna României 5 specii. 1 Nargus velox Spence Corpul oval-alungit, puternic convex dorsal, acoperit cu peri rari. Exemplarele de nuanță întunecată au corpul brun-smoliu, cu marginile laterale ale pronotului roșcat-maronii. Baza antenelor galben-roșcată, iar palpii și picioarele sunt
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
-l preced. Abdomenul are 8 tergite și 6 sternite bine conturate. Primul sternit abdominal este întotdeauna mai lung decât cel de-al 2 lea. Sternitele 2-4 scurtate, iar sternitele 5-6 sunt de regulă alungite. Sunt răspândite în mușchi de copac, frunziș umed, bălegar, lemn putred, sub scoarța copacilor și sub pietre. Câteva specii sunt mirmecofile fiind întâlnite în furnicare, altele trăiesc în cuiburi de păsări și în vizuinile mamiferelor mici. Această familie are aproximativ 4 500 de specii răspândite în întreaga
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
-var. hajnyi Mach. Porțiunea apicală a tibiilor anterioare la ♂ prezintă o impresiune superficială adâncită, greu vizibilă. 3 Genul Euthiconus Reitter Cuprinde o singură specie europeană răspândită și în fauna noastră. Insectele trăiesc în mușchii de copac, lemn putred și în frunzișul umed. Euthiconus conicicollis Fairmaire & Laboulbène (parallelocollis Saulcy) Roșcatmaroniu de nuanță închisă, acoperit cu o pubescență lungă, dispusă oblic. Elitrele maronii cu vârfurile de culoare mai deschisă. Antenele, palpii și picioarele galben-roșcate. Capul este mai îngust decât pronotul, fiind înfundat în
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
fi roșii unicolore. Tâmplele și pronotul sunt acoperite cu o pubescență pâsloasă de culoare maronie. Capul și pronotul sunt mai convexe decât la motschulskyi. Antenele 107 ajung până la jumătatea corpului. Răspândită în nordul și centrul Europei. În pădurile montane sub frunzișul umed. l=1,8-2,0 mm. ♂ Al 8-lea articol antenal de aproximativ 1,5 ori mai lung decât lat, cu unghiul apical intern puternic denticulat. Articolul 9 la fel de lung și de lat sau ușor transvers, el este de 2
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
zori, când, părăsite, se vor veșteji, trupul unui erou, jelit viforos de un altul, să rămână cenușă; toamna, zbicește țarinile cu o suflare uscată, poartă pe șesuri, încoace și încolo, ghemuri de scaieți și, rânduri-rânduri, scutură din arbori la pământ frunzișurile moarte ale verii, așa cum, iarna, scutură fulgi deși din norii cenușii și biciuie tăios pe luptătorii ninși, cu scuturile prinse în cercuri tari de gheață. Și sunt locuri neliniștite unde se întoarce mereu, și se află copaci, și piscuri, și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de flori albe, apoi o pală sălbatică de vânt îl smulge din rădăcină și-l trântește la pământ; stejari, plopi, pini și frasini cresc înalți, apoi se prăbușesc, doborâți de secure, de foc sau de trăsnet și se usucă, cu frunzișul acum veșted, în țărână. Este dată, în poem, și ora unei lupte, ora de amiază, când tăietorii de arbori din păduri, osteniți și flămânzi, poposesc să prânzească. Numai că ora înfruntării aceleia este o clipă anume a timpului: amiaza celei
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
a vieții mișcarea se regăsește pe Întreaga scară a lumii viețuitoare. Astfel În lumea plantelor mișcarea se manifestă prin creșterea și descreșterea În procesul dezvoltării sau evoluției ciclice anuale, infingându-și rădăcinile În sol În căutarea nutrientelor pentru a-și dezvolta frunzișul, eflorescența și fructul, de asemenea, Își va regla Înălțimea pentru a-și expune coroana la soare, lumina solară fiind esențială pentru procesul de fotosinteză. La rândul său fructul, care include În structura sa codul genetic, Își va Începe ciclul dezvoltării
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]