715 matches
-
de frustrare” și cu „conduitele respective”, subliniem următoarele aspecte: 1) În analiza psihologică a „fenomenului de frustrație” nu trebuie să ne limităm la cercetarea unui model unic de „situație frustrantă”, și la considerarea unui comportament uniform la frustrație, caracteristic situației frustrante modei, ci, - pornind de la recunoașterea existenței unei diversități de structuri și de niveluri psihologice individuale, a unor diferite tipuri de situații conflictuale, - se impune să cercetăm „frustrația” în condițiile concrete ale vieții, ale exercitării diferitelor profesiuni, pentru a arăta varietatea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
frustrării și a reactivității umane la frustrare. „Situațiile de frustrare” sunt strând legate de gradul de flexibilitate psihică în găsirea răspunsurilor corespunzătoare la solicitările multiple și adesea contrariante ale mediului, grad care constituie și măsura adaptabilității și maturizării presoanei. „Situațiile frustrante” caracterizează tocmai acele condiții în care nu a fost realizată concordanța între „persoană” și „ambianță” (armonia între interesele individuale și cele ale societății), precum și echilibrul intra psihic (între aspectele intelectuale, afective și morale ale sistemului personalității). Frustrate se dovedesc a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cei din jur; modificările unor componente de bază ale personalității (care vizează gradul unității, al integrității și organizării personalității); exactitatea imaginii pe care o avem asupra propriilor resurse psihologice (de care va depinde încrederea în capacitatea de a înfrunta agenții frustranți) etc. Pentru a putea prevede modalitățile de adaptare ale unei persoane la diverse situații frustrante trebuie cunoscute, pe lângă condițiile frustrante, și trăsăturile stabilite ale personalității subiectului frustrant, care determină formarea unor anumite „stiluri adaptative”. Evidențierea, de pildă, a unor trăsături
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
integrității și organizării personalității); exactitatea imaginii pe care o avem asupra propriilor resurse psihologice (de care va depinde încrederea în capacitatea de a înfrunta agenții frustranți) etc. Pentru a putea prevede modalitățile de adaptare ale unei persoane la diverse situații frustrante trebuie cunoscute, pe lângă condițiile frustrante, și trăsăturile stabilite ale personalității subiectului frustrant, care determină formarea unor anumite „stiluri adaptative”. Evidențierea, de pildă, a unor trăsături specifice personalității „introvertite”, „autiste”, ne va pune în fața unor anumite modalități adaptive, caracteristice tipului de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
imaginii pe care o avem asupra propriilor resurse psihologice (de care va depinde încrederea în capacitatea de a înfrunta agenții frustranți) etc. Pentru a putea prevede modalitățile de adaptare ale unei persoane la diverse situații frustrante trebuie cunoscute, pe lângă condițiile frustrante, și trăsăturile stabilite ale personalității subiectului frustrant, care determină formarea unor anumite „stiluri adaptative”. Evidențierea, de pildă, a unor trăsături specifice personalității „introvertite”, „autiste”, ne va pune în fața unor anumite modalități adaptive, caracteristice tipului de personalitate respectiv, care se vor
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
resurse psihologice (de care va depinde încrederea în capacitatea de a înfrunta agenții frustranți) etc. Pentru a putea prevede modalitățile de adaptare ale unei persoane la diverse situații frustrante trebuie cunoscute, pe lângă condițiile frustrante, și trăsăturile stabilite ale personalității subiectului frustrant, care determină formarea unor anumite „stiluri adaptative”. Evidențierea, de pildă, a unor trăsături specifice personalității „introvertite”, „autiste”, ne va pune în fața unor anumite modalități adaptive, caracteristice tipului de personalitate respectiv, care se vor deosebi în mod curent de personalitățile „extravertite
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
o particularitate caracteristică comportamentului celui frustrat. Nivelul la care se va desfășura „fenomenul frustrației”, - preponderent în plan subiectiv, egocentric, sau în cel obiectiv, de înțelegere reciprocă și cooperare, - depinde în mare măsură de capacitatea celui frustrat de a examina „situația frustrantă” din unghiuri de vedere diferite, pe baza unor procese de interpretare realiste, care să permită evaluarea în sens obiectiv a naturii evenimentului frustrant. Ultimul plan, implică un grad de maturizare afectivă, de „decentrare” personalității și capacitatea de transpunere în sistemul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de înțelegere reciprocă și cooperare, - depinde în mare măsură de capacitatea celui frustrat de a examina „situația frustrantă” din unghiuri de vedere diferite, pe baza unor procese de interpretare realiste, care să permită evaluarea în sens obiectiv a naturii evenimentului frustrant. Ultimul plan, implică un grad de maturizare afectivă, de „decentrare” personalității și capacitatea de transpunere în sistemul normelor sociale și etice. Capitolul V Frustrația în procesul de integrare socială a personalității∗ Adaptarea reprezintă, la scară umană, un proces complex care
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și reducerea consecințelor unor frustrări severe și repetate, cât și pentru sporirea gradului toleranței individuale la frustrare. 1) Tulburările de afectivitate formează una din cauzele importante ale perturbării evoluției normale a integrării sociale și profesionale, a apariției situațiilor conflictuale și frustrante în raporturile cu semenii. Stările de dereglare a „afectivității”, de tipul: labilitatea emoțională excesivă, hipermotivitatea, reacțiile depresive cronicizate, sentimentul inferiorității, ambivalența afectivă, atitudinile infantile (stările de imaturitate afectivă), fenomenele obsesive-fobice etc., afectează desfășurarea normală a relațiilor persoanei în cauză cu
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
plan acțional sau verbal, fie unul de izolare, cu elemente de simulare și disimulare). În cazul comportamentului agresiv, persoana respectivă adoptă, într-o situație conflictuală obișnuită, o atitudine ostilă disproporționată cu elementul declanșator, urmărind distrugerea fizică sau simbolică a agentului frustrant. Desigur, un asemenea mod de comportament constituie un grav simptom de neadaptare socială, de devianță, un principal factor cauzator de noi conflicte și frustrări, deoarece o astfel de rezolvare a unei situații conflictuale este în contradicție cu modelele de acțiune
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
masă. Procesul de învățământ, relațiile instructiv-educative din școli, constituie baza educării calităților intelectuale și morale, a capacităților de muncă independentă și creatoare, a sentimentelor de datorie și răspundere a conștiinței valorii personale — condiții psihologice indispensabile reușitei în lupta cu agenții frustranți. Reducerea conduitelor deviate ale elevilor puternic frustrați implică modificarea stilului de viață al acestora, dezvoltarea capacităților de percepere, înțelegere și interpretare realistă / obiectivă a situațiilor contrariante și a propriilor reacții aberante față de acestea — toate acestea fiind realizate pe baza unor
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
putea evita eventualele nepotriviri între procedeele utilizate și gradul dezvoltării individuale și afectiv-morale a elevilor care au trebuit să resimtă puternice sentimente de frustrare. S-a observat că reușita în folosirea diverselor mijloace de a preveni și reduce consecințele situațiilor frustrante severe este condiționată, mai ales, de participarea conștientă și activă atât a colectivităților (familiale, școlare), cât și a fiecărui subiect frustrat în parte. Contribuția colectivului, în acest sens, poate fi exprimată fie prin mărirea răspunderii și solidarității colective (educarea în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
acești factori de ambianță sporesc încrederea elevului în forțele proprii, în colectivul în care trăiește și se dezvoltă, reduc insatisfacțiile, disconfortul, sau impresia de neajutorare și de insecuritate, în general acel fond de tensiune nervoasă care facilitează acțiunea unor factori frustranți. Dar, evitarea și atenuarea efectelor unor frustrații puternice implică și luarea unor măsuri de protecție individuală, destinate sporirii rezistenței și toleranței individuale la frustrare, între care menționăm: a) Cunoașterea propriilor posibilități de reducere a tensiunii psihice și învățarea unor strategii
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
renunțe la egoism, trebuie să facă dovada capacității de a se transpune în trăirile altora, de a adopta punctul de vedere al semenilor atunci când acesta este rațional, de bun-simț; astfel de capacități facilitează realizarea unei analize obiective, lucide, a „situațiilor frustrante”. Nevoia noastră de realizare, de aprobare, de prestigiu nu poate fi satisfăcută fără a ne întreba ce anume așteaptă ceilalți de la noi și fără a acorda, la rândul nostru, înțelegere și afecțiune celor de care suntem legați prin scopuri comune
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
am văzut în capitolele precedente, de diferite însușiri ale personalității (ex. capacitate interpretativă, aspirații, putere decizională, particularități afective și temperamentale etc.), psihoprofilaxia „frustrației” presupune educarea personalității în ansamblu. Mai precis, terapia „frustrației” trebuie să pretindă atât acțiunea asupra condițiilor / situațiilor frustrante, pentru a le atenua influența, cât și pe cea asupra personalității celui frustrat, pentru a-i reduce gradul vulnerabilității la frustrare și a ridica pragul toleranței individuale la aceasta, prin cultivarea unor calități de voință și de caracter (ex. încrederea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
convingerilor proprii), cât și cerințelor morale și juridice ale comunității. Capitolul VI Fenomenul frustrației din perspectivă psihopatologică Reacția omului la „frustrare” este determinată, așa cum am văzut în capitolul IV al lucrării de față, de o serie de particularități ale „ situației frustrante”, dar mai ales de unii factori psihici interni, între care trăsăturile relativ stabile ale personalității pot impune formarea chiar a unor „stiluri adaptative” la acțiunea unor agenții conflictuali și frustranți. Ne propunem să ilustrăm, în continuare, această idee prin urmărirea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
lucrării de față, de o serie de particularități ale „ situației frustrante”, dar mai ales de unii factori psihici interni, între care trăsăturile relativ stabile ale personalității pot impune formarea chiar a unor „stiluri adaptative” la acțiunea unor agenții conflictuali și frustranți. Ne propunem să ilustrăm, în continuare, această idee prin urmărirea felului cum, de exemplu, trăsăturile specifice unor personalități „obsesive”, sau „megalomanice”, structurează anumite modalități de răspuns la frustrare, comparativ cu posibilitățile de răspuns ale unor personalități „flexibile”, permeabile pentru idei
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ficțiuni, care inversează situația reală; pentru realizarea ei vor fi mobilizate toate resursele sufletești. Când se acționează asupra cauzelor inferiorității, compensarea este reală iar sentimentul de inferioritate dizolvat. Dar există și situații când, din motive subiective sau obiective (condiții speciale frustrante, de exemplu) nu se poate acționa decât asupra efectului (sentimentul de inferioritate). Atunci vom avea de a face cu o pseudo-compensare: mijloacele ei sunt imaginar-subiective, nu obiective; sentimentul de inferioritate nu este dizolvat, ci împins în inconștient”. „Sentimentul de inferioritate
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
aceste trăiri, de a adopta punctul de vedere al celor din jur atunci când acesta este just. Închiderea în sine, egocentrismul psihologic, atitudinea de a privi totul prin prisma intereselor și a sentimentelor personale, creează condițiile apariției unor situații conflictuale și frustrante în raporturile între indivizi și în relațiile între individ și comunitatea în care trăiește. Conștientizarea importanței atât a scopurilor și motivațiile individuale, cât și a aspirațiilor și a trebuințelor societății și ale umanității, adică înțelegerea a ceea ce ni se cuvine
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nu face nici o deosebire semantică între termenii: „frustrație” și „frustrare” (vezi dicționarul menționat, p. 474). De altfel, folosim termenul de „frustrație” ca termenul cel mai general, care curprinde cele trei elemente componente ale procesului de frustrație: 1) cauza, sau situația frustrantă; 2) starea psihică de frustrare, care constă din trăiri specifice, cauzate de privațiune, 3) reacțiile comportamentale la frustrare, care pot fi imediate, amânate și de durată. Asupra câtorva din aceste teorii emise de N.R.F.Maier, T.M. Franch, Nina Bull, J.
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
poate să ia naștere În mod independent din lucrarea unor minți omenești, În orice spațiu. În acest sens, mitul gnostic este o transformare particulară ce aparține unei vaste serii de mituri cunoscute drept „dualiste” (vezi capitolul 1). Căutarea neîncetată și frustrantă a unor „origini” stabilite fără echivoc ale mitului gnostic este, În acest fel, refuzată ca fiind redundantă, din moment ce oricare din transformările prin care trece mitul are, prin definiție, o origine cognitivă. O deplasare radicală a accentului de la „originile” dualismului occidental
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cuget; Darius; depresie; deranj; deranjare; des; despărțire; deșertăciune; dezamăgit; deznădejde; dispreț; mai bine dormea; dușman; durea; pe ea; pe el; enervare; etichetă; eu; familii; faptă urîtă; fata; față; față tristă; la fel; fericit; fetele; fetița; a fi trist; frică; fript; frustrant; frustrare; fugă; fugi; fura; furios; gălăgie; ghinion; gîndire; nici să nu te gîndești; glumă; grea; greu; happy; iartă; idiot; a ierta; incomodare; indecis; a indigna; indispune; a se indispune; indispus; inerva; infect; inimă; intenționat; invidia; a irita; ivită; îmbrînci; încredere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
referitoare la analiză. Cadrele didactice universitare ne-au informat că au nevoie de ajutor în a-i învăța pe cei care urmează studii postuniversitare să analizeze informațiile obținute cu ajutorul focus grupurilor. Acest aspect poate reprezenta o latură copleșitoare, singulară și frustrantă a lucrului cu focus grupurile. Intenția noastră a fost aceea de a elimina posibilele neclarități ale acestui proces. Am încercat să definim tipurile de decizii pe care le luăm în timp ce analizăm un proces ce are loc în mai multe etape
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
o problemă. Cum face un cercetător ca să lucreze într-o comunitate care își dorește și cere să aibă parte de un rol în luarea deciziilor - inclusiv deciziile referitoare la proiectul și procedura de cercetare? Pentru unii cercetători, acest lucru este frustrant și stresant. Alții se bucură de șansa pe care o au. CONTEXT Dacă doriți să aflați mai multe despre utilizarea metodei participative în cadrul focus grupurilor, puteți consulta următoarele materiale: R.A. Krueger, J.A. King, Involving Community Members in Focus Groups
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
pentru că aceste socio-umane sunt constituite pe baza unor fapte și rezultate concrete de dincolo de aspectul ontologic. Ele se ocupă de un concret al existenței. Acest soi de inoperabilitate cu învățăturile lui Heidegger pentru cunoașterea umanistă și istorică își găsește "împlinirea" frustrantă doar în dezbateri pseudo-ontologice, luate drept "model" pentru heideggerieni eșuați. Ființa de pe lângă istorie. Renunțați la modele, pe care oricum nu le înțelegeți în contextul lor social-politic! Ce a spus Heidegger la un moment dat al existenței sale profund politice, profund
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]