1,177 matches
-
domina frustrându-l printr-un act simbolic. Aici se oprește acțiunea. Nu poate Înainta mai departe. Cel care fură nu este capabil de a dărui, de a oferi ceva altuia. El este un infirm moral. El Însuși este o persoană frustrată, al cărui Eu are o permanentă nevoie de „reparații compensatorii”, realizate pe seama altor persoane, pe care le simte superioare lui. Cel care fură este o persoană care ia fără a fi capabilă ca la rândul ei să dea ceva altuia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
regulă, acesta este o persoană fără origine, sau cu o origine socială obscură sau umilă, nelegitimă pentru rolul asumat, pe care caută să și-o ascundă, sau să și-o identifice cu cea a maselor oprimate. El este un individ frustrat, marginalizat social, imatur din punct de vedere emoțional-afectiv (ceea ce Îl va face să fie dur, agresivă și complexat (ceea ce Îl va face să aibă atitudini de supracompensareă. Dictatorul va proiecta aceste aspecte psihologice asupra maselor, cu care se va identifica
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psiho-morale de o factură particulară. Reacțiile la frustrare au fost studiate de noi cu altă ocazie. Ele reprezintă teme ale psihopatologiei sau ale psihanalizei. Ne vom ocupa În continuare de atitudinile psiho-morale, legate de frustrarea Eului. Atitudinile psiho-morale ale Eului frustrat se dezvoltă În timp. Ele Își au originea În frustrări vechi ale acestuia, constituindu-se În timp sub forma unor conduite sau atitudini de factură negativă, pe care Însă Eul nu le Înțelege, nu le poate explica și cărora nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
unei persoane profund frustrate În trecutul său. Ea este expresia unei stări de dezechilibru sufletesc și moral al Eului, o imaturitate a acestuia. Violul și crima, ca forme de violență orientate asupra unei alte persoane, sunt expresia unui Supra-Eu imatur, frustrat, dominat de complexe de inferioritate. 5. Atitudinea față de ceilalți În plan psiho-moral, Eul adoptă anumite atitudini față de celelalte persoane care sunt expresia sublimată a unor duble tendințe sufletești și morale ale acestuia: fie că este o tendință de apropiere față de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Eului. Eul aflat sub influența conștiinței perverse este el Însuși un Eu pervertit, În sensul de Eu Înclinat către intenții și acțiuni negative, imorale. Un Eu al Răului: mala mens. Acesta este un Eu neliniștit, frământat de patimi, un Eu frustrat care nu-și mai poate găsi liniștea și Împlinirea decât proiectând propriile sale frustrări asupra celorlalți. Asemenea exemple ne sunt oferite de nesfârșita galerie de personaje literare: lady Macbeth, Yago, Polonius, Raskolnikow, Dimitri Karamazow etc. Toate aceste personaje personifică Răul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
avea relații cu ceilalți. Este o modalitate imorală, perversă, prin care o persoană urmărește fie denigrarea altora, fie obținerea unor avantaje personale, pe care nu le poate dobândi pe căi cinstite, directe. Relele intenții sunt modalități la care apelează persoanele frustrate, lipsite de caracter, cu complexe de inferioritate, pentru a putea obține anumite avantaje, pe care În mod real nu le merită sau pe care, avându-le, nu le pot nici justifica și nici menține. Intențiile rele au o gamă destul de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este creată de creșterea copilului În condiții instituționalizate, adopția În alte familii sau, forma cea mai gravă, abandonul copiilor și dezvoltarea lor În medii de promiscuitate sau grupuri marginale. Situațiile menționate vor duce la formarea unor personalități de tip deformat, frustrate, complexate, de regulă lipsită de norme morale, cu conduite dominate de manifestări necenzurate de factură antisocială, violență, dependență sau regresiune. bă Eul școlar este Eul care se formează În decursul perioadei școlare sub influența directă a modelelor și valorilor educative
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În cazul nevrozei, este exterioară, În lume, o lume schimbată, alienată, care-mi impune limitele sale, inacceptabile inautentice, negative, care contravin flagrant cu adevărul și cu valorile morale acceptate de către mine. Din acest motiv, În cazul nevrozei, persoana se simte frustrată. Ea trăiește criza morală a izolării și constrângerii Într-o lume În care se simte Înstrăinată, exclusă, dar de care simte că aparține și nu dorește să se desprindă. Nevroticul trăiește dramatic suferința sa În planul moral interior, Întrucât valorile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
forma care se opune, În planul sentimentelor morale, orgoliului, așa cum decepția se opune, În același sens, mândriei. Deprecierea este generată de neîncrederea În sine, de sentimentul propriei sale devalorizări și inutilități. Lipsită de curaj și de inițiativă, persoana se simte frustrată și marginalizată În raport cu semenii săi. Din aceste motive, ea va manifesta o atitudine și un gen de conduită particulare În raport cu ceilalți, manifestate prin modestie, timiditate sau umilință. Modestia este o atitudine de rezervă, o atitudine de precauție În relațiile cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
se constituie În virtutea unor atracții pulsionale de factură deviantă, constituțională sau perversă. Cuplurilor deviante nu le corespund motivații emoțional-afective, ci pulsiuni instinctuale primare care nu sunt dublate de valori morale. De regulă, persoanele care constituie aceste cupluri sunt fie personalități frustrate, cu carențe afective sau educaționale, persoane imature afectiv, personalități narcisiste, care nu și-au putut fixa identitatea, sau personalități dependente de părinți, care nu și-au putut rezolva sau depăși situația oedipiană. Cele mai caracteristice În sensul acesta sunt cuplurile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
uzarea sau chiar devalorizarea completă a relațiilor afective și morale dintre parteneri, precum și datorită apariției unei boli psihice la unul dintre aceștia. Izolarea este separare și duce la pierderea și uitarea celui plecat din cuplu. Cel rămas se va simți frustrat. Ulterior, relația se șterge și cuplul sfârșește prin a se dizolva. 3Ă Nevroza de separare Aceasta se datorează, În principal, unor conflicte afective, morale, sociale, de interese Între partenerii cuplului. În aceste situații cu caracter conflictual, partenerii cuplului nu mai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tulburat. În ambele situații, prietenie sau iubire, Între parteneri vor apărea sentimente ostile: ura, care este sentimentul opus iubirii, dușmănia și disprețul, care sunt sentimente opuse prieteniei. Din punct de vedere psihologic, fiecare persoană din aceste cupluri se va considera frustrată, abandonată, devalorizată moral și sufletește. Separarea și apoi despărțirea definitivă sunt resimțite ca niște eșecuri, ca o pierdere, ca răpirea unui bun sufletesc și moral În care s-a crezut, care a fost construit În timp și În care fiecare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pierdut un partener. Se năruie un ideal comun. În locul echilibrului și al armoniei dintre persoane, se produce o Încărcare nevrotică a acestora. Ulterior, experiența eșecului se va proiecta ori de cîte ori va apărea posibilitatea realizării unui nou cuplu. Persoanele frustrate vor proiecta experiențele psihotraumatizante anterioare asupra eventualilor viitori parteneri. Este o persistență a umbrelor trecutului asupra prezentului. Nevroza de eșec este dată de sentimentul pierderii celuilalt sau al faptului de „a-fi-abandonat”, de a fi respins de către celălalt. Evenimentul va marca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ca aceste două categorii de scopuri să coincidă. În caz contrar, Între individ și grup vor apărea conflicte, excluderea individului din grup, marginalizarea acestuia etc. Cel care va avea alte „scopuri” sufletești și morale În raport cu cele colective, se va simți frustrat. În multe situații, Întâlnim aceste aspecte În cazul afecțiunilor psihiatrice, În special la bolnavii psihotici, deliranți. Cea mai semnificativă formă În sensul acesta ne este oferită de paranoia. Nu orice acțiune psihomorală este pozitivă. De multe ori greșim prin acțiunile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În ambele situații de mai sus, o persoană aduce prejudicii altei persoane. A refuza ajutorul solicitat de o persoană aflată În dificultate este un act imoral care pune serioase „probleme” față de persoana care refuză. De regulă, aceasta este o persoană frustrată, care prin refuzul ei de a oferi sau de a ajuta proiectează, de fapt, propriile sale frustrări și eșecuri asupra persoanei care-i solicită ajutorul. Furtul este un act imoral de castrare. A lua de la altul, a-l deposeda pentru
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În toate aceste cazuri, supraeul este bolnav, dar cel care suferă este eul. În toate cazurile, cel care refuză să dăruiască, asemenea celui care fură, sunt persoane Încărcate nevrotic, cu un trecut psihobiologic traumatizat sufletește și moral. Ele sunt persoane frustrate, structuri narcisistice, dependente de ceilalți, incapabile de a acționa singure, de a putea duce la capăt o acțiune, de a se putea fixa Într-un loc, cu probleme serioase de identitate cu o situație oedipiană nerezolvată, cu carențe afective și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
negative care vin să se descarce la nivelul său prin acte imorale, din sfera Inconștientului și a supraeului acestuia. Persoana agresivă are o psihobiografie semnificativă În direcția unei dezvoltări de factură perversă. Ea are carențe emoțional-afective sau de educație, este frustrată, s-a format sub influența unor modele negative și a interiorizat antivalori care au dus la formarea unui supraeu slab sau imoral, fapt care permite ca pulsiunile agresive primare ale Inconștientului să fie eliberate cu ușurință sub formă de conduite
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
determine adoptarea unei asemenea Înclinații pulsionale de factură ostil-negativă. De regulă, cel care prejudiciază are un anumit profil psihologic, caracterizat prin următoarele trăsături: are un mare potențial agresiv, care se manifestă prin conduite de violență; este o persoană imatură emoțional, frustrată, având carențe educaționale și afective, complexată și marginalizată social, aflată În imposibilitatea de a se adapta, de a discerne Binele de Rău, cu o conștiință pervertită, incapabilă de a-i cenzura intențiile sau acțiunile, lipsită de simțul responsabilității. Acest tip
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de acționa În mod independent. Succesul este condiția Împlinirii de sine, a progresului și dezvoltării persoanei, și al realizării plenare a propriei sale vieții. Insuccesul este expresia neîmplinirii de sine, a stagnării sau chiar a regresului persoanei, care se simte frustrată, va duce o existență plină de complexe, de factură nevrotică, considerându-se În final nedreptățită, marginalizată, pe toate planurile vieții sale. Succesul este legat de plăcere, de bucurie ca Împlinire. Insuccesul este legat de neplăcere, de suferință și durere, de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
două căi: prin proiectarea schimbărilor sufletești ale adolescenței pe fundalul unei ambianțe citadine și naturale bine conturate și prin comunicarea acestor tulburări în autenticitatea lor. Anxietăți de sorginte erotică, primele înfiorări în prezența celuilalt sex, întâile îndrăgostiri, primele suspiciuni, așteptări frustrate, orgolii rănite, gelozii, certuri, împăcări, despărțiri se desfășoară nespectaculos, nepatetic, fără efuziuni lirice, cum se întâmpla în La Medeleni de Ionel Teodoreanu, și tocmai prin aceasta liric la modul sobru, interior, pătruns de o poezie a vârstei critice, a schimbării
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
grupurile de persoane castrate, defavorizate și dependente social, care nu pot trăi independent, dar nici nu se pot adapta ușor în societate, având nevoie de suport moral, psihologic și material (persoanele handicapate, copiii străzii, vagabonzii, cerșetorii, prostituatele etc.); d) grupurile frustrate, care cuprind o categorie heterogenă de indivizi din toate păturile sociale, care, deși doresc să se integreze în societate, sunt refuzați parțial sau total de aceasta (șomerii, tinerii calificați fără posibilitatea de a munci etc.); e) grupurile discriminate, reprezentate prin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
normal al acestora. Din aceste considerente trebuie să acceptăm faptul că devianța reprezintă efectul acțiunii unor „modele negative” asupra persoanei umane, care, plecând de la acestea, a „interiorizat anti-valori”. Modelele negative sunt acceptate cu ușurință de o anumită categorie populațională (persoane frustrate, complexate, cu carențe afective și educaționale, lipsite de familie etc.), care, prezentând probleme serioase de identitate și formare a personalității, aderă cu ușurință la „modelele negative”, de regulă ale unor grupe marginale în care sunt acceptați, cu care se identifică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un tip de personalitate deviantă”? Nu, întrucât acesta este o personalitate imatură, labilă, o „personalitate a extremelor” și, în consecință, lipsită de echilibru structural interior și de flexibilitate adaptativ/integrativă exterioară în raport cu lumea și cu ceilalți. Aceasta este o personalitate frustrată, încărcată emoțional afectiv, complexată, care se consideră „victima societății” și care fie își cerșește drepturile, fie și le ia cu forța, fie fuge de societate sau de sine, rămânând permanent la periferia societății, pe care nu o poate nici înțelege
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fie verbală (amenințări, șantaj, injurii etc.), fie fizică (violență corporală, crimă), fie morală (presiuni, amenințări, răpiri de persoane etc.); aceste tipuri de conflict sunt limitate la o anumită categorie socială de indivizi, în special cei recrutați din lumea interlopă (persoane frustrate, cu carențe emoționale și educative, complexe de inferioritate etc.); e) cea de-a cincea formă a conflictelor sociale o reprezintă terorismul; terorismul este violența fizică cu caracter de surpriză, urmărind efecte atât imediate, cât și la distanță, de factură psihologică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de vârstă. Tot așteptarea prelungită se face vinovată și de diverse acte de indisciplină ale tinerilor ce duc în final la pagube importante datorită deprecierii mobilierului, a pereților prin tăiere sau scrijelire. Neluat în seamă, pacientul se va simți abandonat, frustrat, anxios, imaginând scenarii vis-a-vis de ceea ce s-ar petrece de dincolo de ușa cabinetului de tipul: „oare mai stau mult la cafele, d-le?!!“ chiar dacă în realitate lucrurile stau cu totul altfel. Dacă asistenta va ieși, fie chiar și în trecere
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]