2,159 matches
-
caută în rucsacul lui și scoate un cablu - o funie roasă și i-o oferă lui Piatră.) Piatră: Aveai alt cablu când am hotărât să plecăm la munte. Păpădie: L-am vândut. Nu-mi era de folos. Piatră: Ai dreptate. Funia aceasta nu te va proteja. Nu-ți va fi călăuză bună pe muntele de piatră. Păpădie: E așa de bine la câmpie. Sfinx: O să ne aștepți la poalele muntelui? Păpădie: O să vă aștept. Poate aveți nevoie de mine. Vă puteți
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
-
mirosise, că discretul domn era, de fapt, bine garnisit din punct de vedere financiar. Ei, dar cum Doamne iartă-mă, veți spune!? E doar un contabil și nici măcar la o regie a statului, ci la o amărâtă de fabrică de funii! Luzărilor! Păi, din ce se fabrică funiile!? Nu din cânepă? Și dacă aduci cânepa din India și mai știi că frunzele nu intră în procesul de fabricație, fiind chiar deșeuri, iar din ele se poate face un ceai (să spunem
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
bine garnisit din punct de vedere financiar. Ei, dar cum Doamne iartă-mă, veți spune!? E doar un contabil și nici măcar la o regie a statului, ci la o amărâtă de fabrică de funii! Luzărilor! Păi, din ce se fabrică funiile!? Nu din cânepă? Și dacă aduci cânepa din India și mai știi că frunzele nu intră în procesul de fabricație, fiind chiar deșeuri, iar din ele se poate face un ceai (să spunem așa!) care dă dependență, nu cumva ai
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
poate face un ceai (să spunem așa!) care dă dependență, nu cumva ai desfacerea asigurată pe o piață imensă? Asta observase un inginer inteligent (vă asigur că există, cu titlu de excepție, dar există!) privind la femeile care munceau la funii, câte zece ore pe zi, pentru niște salarii de mizerie, fără să protesteze vreodată. De aici ideea, apoi partea organizatorică (inginerul!) și evident actele contabile (cine altul decât Eracle?). În cel mai scurt timp, mica făbricuță ajunse model de eficiență
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
cu specific, erau de-a dreptul penibile pe lângă fata aceasta simplă și cuminte. Eracle și-a dat seama imediat, că ea era iubirea vieții lui, că pe lângă ea toate celelalte femei (aici legendase cât cuprinde) nu fac nici cât o funie de usturoi în casa unui vampir și că, doar moartea ar mai putea rupe o asemenea dragoste! Nochia, deși nu înțelegea mai nimic din aiurelile lui, acceptă situația cu acel aer de martiră afișat de cam toate femeile care se
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > ECHIVOCUL SENECTUȚII Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 381 din 16 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Clovnii nu mai vin la cafenele Satrapii noștri scutur' funii Frumoși nebunii oferind petunii Cu brațe pline, nu se văd din ele Butaforia ne lucrează-n plin Pierd jocheii la pariuri cai Tristețea cântă viețile la nai Din import, vagoane mari cu spleen Taie strada gureșele vrăbii Noi îmbătrânim în
ECHIVOCUL SENECTUŢII de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362110_a_363439]
-
ca niște revoluții stelare în hăuri în jurul paradisului, unde fericirea se plimbă în calești de argint și moartea ia chipul monalizei, iar satirii joacă îndrăcit pe piei luciferiene de draci împielițați în jurul unor focuri de tabără, am legat cerul cu funii de nori, sub el am așezat câmpia , munții și dealurile, am strâns păsările cerului, le-am umplut cu sentimente și le-am dat drumul să zboare spre țara nimănui, plină de cetăți ai căror pereți sunt desenați cu grafitti, vreau
METAMORFOZE AUTUMNALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365807_a_367136]
-
îmi plac distracțiile. Mi-a trecut odată prin minte un gînd înfiorător, ți-l împărtășesc și ție ca să văd ce vei spune: imagineazati-l pe Marin urlînd de furie, ca un turbat așa era cînd se enervă urcînd pe stîlp cu funia pe umăr, ajunge sus leagă funia, îi privește sfidător pe toți îi înjură, mai ales pe nevastasa. Calcă peste glasul conștiinței își pune lațul în jurul gatului și se avînta în gol, și atunci începe strangularea acsfisierea rapidă, galopanta și că
MARIN (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365840_a_367169]
-
odată prin minte un gînd înfiorător, ți-l împărtășesc și ție ca să văd ce vei spune: imagineazati-l pe Marin urlînd de furie, ca un turbat așa era cînd se enervă urcînd pe stîlp cu funia pe umăr, ajunge sus leagă funia, îi privește sfidător pe toți îi înjură, mai ales pe nevastasa. Calcă peste glasul conștiinței își pune lațul în jurul gatului și se avînta în gol, și atunci începe strangularea acsfisierea rapidă, galopanta și că o fulgerare devine conștient îi pare
MARIN (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365840_a_367169]
-
dor să citesc volumele aniversărilor fără durere șade pe scaunul din uliță ca o înțeleaptă cu mâinile împreunate veșted în poală o singură dată tata și-a aprins o țigară cât pentru ultima de-atunci în podul cu veșmintele încremenite funiile-s uscate mai uscate decât ochii bunicului ațintiți a secetă și-a cădere cumplit în păcat n-a trăit neiubind niciodat' nepedepsită nu rămâne nicio greșeală tata captiv gândului meu biserică ridicată într-un cer cu podul plin de îngeri
MUCENICI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365941_a_367270]
-
gingașului ghiocel rătăcit printre nămeți. Ei bine, potrivit unui experiment al studiului, doi cimpanzei și-au unit forțele spre a aduce sub nas recipientul cu păpică. Și asta în prima probă. După o perioadă de derută în care trăgeau de funii dezordonat, fără efect, s-au sincronizat și au rezolvat problema. La a doua probă, și următoarele la intervale foarte mari, se sincronizau perfect. Culmea este că și progeniturile lor au deprins această asociere și trăgeau recipientul din prima încercare fără
TELEENCICLOPEDIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365947_a_367276]
-
n-o ia în picioare Și crucea ca de piatră iar Pe umerii-i și-a pus-o, Mai ușurat și El, măcar... El știe cum a a dus-o! Smuls mai apoi de pe pământ Și azvârlit pe cruce, Cu funii l-au legat în vânt, În vânt să se usuce, Și cuie i-au bătut în mâini Și-n tălpi prin legătură Precum în miezul unei pâini Prin os și-ncheietură. Când osul cuielor de fier În lemnul cărnii crucii
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
a timpului în pragul primăverii, este legat, conform tradiției, de momentul morții și nașterii simbolice a unei zeități feminine autohtone - Baba Dochia. Mărțișor este și denumirea populară a lunii martie, luna începutului de an agrar. În credința populară mărțișorul simbolizează funia anului care adună, prin împletirea celor două fire, cele 365 de zile calendaristice. Culorile alb și roșu reprezintă cele două anotimpuri opuse, iarna și vara, în vechile societăți tradiționale fiind cunoscute doar aceste două anotimpuri de bază: primăvara și toamna
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
să le-adormi sub cripte Nici aripile să le-nalți spre grindă Iar starea de mirare s-o cuprindă Iubirea noastră cea de dinainte ? Sunt eu nebună sau ești tu cuminte ? Din câte ore să-mi aștern oglindă ? Din câte funii să-mi cos ham în cer? Sub care maluri pot să țip, să zbier Că frica dorurilor mă colindă ? Păstăile luminii torc sub ceață Zare sub zare într-un ceas alert, Cuvintele cu care te tot cert Pentru uitarea ce
NEBUNUL ȘI PAIAȚA de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365415_a_366744]
-
vedere lăsându-te. Porumbeii fac din piețe un loc de adunare și plimbare pe jos la fel ca și bunicii cu nepoții ce le oferă firimituri și admirație. Timpul fuge-n statui și rămâne cu noduri în gât, cu o funie trage asfințitul aproape, noaptea sosește-n calești trase pe marginea orizontului roșu-portocaliu ca fructul de mangosten. Tu privești cu inima cât o sămânță scăpată din vedere și nimeni nu observă misterul de care ne apropiem flămânzi ori sătui. Referință Bibliografică
NOAPTEA SOSEŞTE-N CALEŞTI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365539_a_366868]
-
Melestri țipă ca din gură de șarpe. Privi peste bord și o văzu pe prințesă agățată de unul dintre pintenii corabiei, care trebuia să asigure limitările de distanță în porturi. - Aelaaa! se auzi vocea disperată a lui Melestri. Adă o funie, orice, aaacuuuum! Aela ajunse într-o clipă cu ditamai funia și dădu un capăt peste bord. Talestri stătea agățată cu mâinile de lemnul nefinisat, care îi rănea mâinile. Începu să simtă durere în brațe, o durere tot mai acută. Abia
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
și o văzu pe prințesă agățată de unul dintre pintenii corabiei, care trebuia să asigure limitările de distanță în porturi. - Aelaaa! se auzi vocea disperată a lui Melestri. Adă o funie, orice, aaacuuuum! Aela ajunse într-o clipă cu ditamai funia și dădu un capăt peste bord. Talestri stătea agățată cu mâinile de lemnul nefinisat, care îi rănea mâinile. Începu să simtă durere în brațe, o durere tot mai acută. Abia mai putea respira. Încercă să apuce funia, dar se dezechilibră
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
clipă cu ditamai funia și dădu un capăt peste bord. Talestri stătea agățată cu mâinile de lemnul nefinisat, care îi rănea mâinile. Începu să simtă durere în brațe, o durere tot mai acută. Abia mai putea respira. Încercă să apuce funia, dar se dezechilibră și se apucă iar, cu ambele mâini, de lemnul neprietenos. Ploaia câdea năvalnic, valurile păreau tot mai mari și amețitoare. Prințesa dădu să mai apuce o dată funia, dar nu reuși. Simți o durere și mai puternică în
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
tot mai acută. Abia mai putea respira. Încercă să apuce funia, dar se dezechilibră și se apucă iar, cu ambele mâini, de lemnul neprietenos. Ploaia câdea năvalnic, valurile păreau tot mai mari și amețitoare. Prințesa dădu să mai apuce o dată funia, dar nu reuși. Simți o durere și mai puternică în brațe, iar aerul părea să nu mai ajungă. Intră în panică și încercă să respire adânc, dar un val o izbi în față. Deodată simți o mână puternică, luând-o
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
un val o izbi în față. Deodată simți o mână puternică, luând-o de mijloc. Văzu fața lui Runkrahost, care, cu o mână se ținea de frânghie, iar cu alta o ținea pe ea. Unii, probabil Rammu și Melestri, țineau funia de sus. Adusă înapoi pe corabie, Talestri privi în jur cu teamă. - Nu mai sunt pirații. I-am lichidat, dacă asta te interesează! zise Rammu, zâmbind. Uite că și pe tine era să te fure marea. Talestri se așeză jos
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
ușii tale vrăjitoarele morții bat în cuie spinii și ciulinii stepelor, iar tu, binecuvântat de blesteme și atârnând în ștreangul libertăților posibile, cu ghilotina deasupra capului și cu picioarele în cazanul de smoala, declari: focul îmi va pârjoli goliciunea, în timp ce funia va răsuci capul meu dincolo de trup, cineva o să dea drumul ghilotinei pentru a-mi decapita unul din capete și a ma transforma în femeie spintecându-mi sexualitatea, mai tarziu o mână de oase va naște în adâncuri mormoloci umani pentru
ERA SPATIALA de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366267_a_367596]
-
scurt lucind în beznă Universu-apropiat Doar inelul de la gleznă Țintuindu-te de pat Ești aici. Dar și departe Dormi. Dar și călător-ești Într-o lume ce desparte, Cerul de cele lumești Unde este cheia, codul Netrecutelor trecute? Alexandre, taie nodul Funiilor revolute! Leșul sforăie întruna Sufletul e plin de vești: Îți aduce-acasă luna, Dar ți-o ia când te trezești Mi-a bătut în geam lumina Ochii galeș îi deschid Purtător mă simt de vină Pelerin și apatrid. Referință Bibliografică: Visul
VISUL de ION UNTARU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361610_a_362939]
-
Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Și ca să-ți pui tot sărutul fierbinte/ Pe praguri, pe prispe, pe uși, pe icoane,/ Peste toate ce slobode-ți ies înainte,/ Ridică-te Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Ridică-te, Gheorghe, pe lanțuri, pe funii,/ Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane,/ Sus pe lumina din urmă-a furtunii,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// (Radu Gyr, Anotimpul Umbrelor, Ed. Vremea, București, 1993, p.6) O altă lămurire binecuvântată a graiului, care s-a împlântat ca
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
aserviți lor. Astăzi mai mult decât oricând noi, ne lăsăm prinși în iureșul amețitor al materialismului modern că într-o uriașe pânză de paianjen. Cu cât ne zbatem mai mult, cu atat mai tare ne lăsăm legați cu zeci de funii invizibile. Dorim pacea sufletească și n-avem parte decât de truda, în fiecare zi. Tânjim după satisfacții durabile, dar le căutăm în lumea lucrurilor vremelnice. Am vrea să fim creștini plăcuți Tatălui ceresc și dedicați scopurilor Împărăției Sale, dar ascultăm
PUTEREA FIECĂRUI OM de IONEL CADAR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361661_a_362990]
-
mare secret ... Nici clopotarii vechi nu mai veneau, cineva dăduse în vileag tărășenia la o publicațe locală cu ferpare și ciocli: posturile vacante au fost blocate, cei din schemă care isprăviseră șomajul pentru a nu-și uita îndemânarea, au ales funia de la clopotniță ... Referință Bibliografică: George Nicolae Podișor / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 775, Anul III, 13 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
GEORGE NICOLAE PODIŞOR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351882_a_353211]