4,993 matches
-
număr de 24 de soiuri și hibrizi după cum urmează: trei soiuri de grâu, patru soiuri de secară, două soiuri de triticale, două soiuri de orzoaică de primăvară, două soiuri de porumb, un soi de cartof și trei soiuri de plante furajere. În domeniul hibrizilor au fost creați șapte hibrizi triliniari și dubli, extratimpurii. Aportul progresului genetic, rezultat în urma lucrărilor de ameliorare s-a regăsit în agricultura zonei deservită, cu sporirea de mai bine de trei ori a capacității de producție la
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
progresului genetic, rezultat în urma lucrărilor de ameliorare s-a regăsit în agricultura zonei deservită, cu sporirea de mai bine de trei ori a capacității de producție la cerealele de toamnă și cu de patru ori la porumb, cartof și plante furajere. În prezent agricultura cunoaște o degradare atât de profundă, încât nu pot fi măsurate progresele genetice în producție sau al altor măsuri la care să poată fi stabilit aportul științei la sporirea producției agricole. De fapt, într-o agricultură de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
sămânță sănătos, liber de viroze, fiind cunoscută sensibilitatea acestor culturi la atacul bolilor și dăunătorilor. Conștiinciozitatea și profesionalismul de care a dat dovadă inginerul Sârghie V. s-a reflectat în calitatea materialului de semănat produs în cadrul acestei activități. Ameliorarea plantelor furajere efectuată de Ciubotaru C. și Doina Tonigar, sub îndrumarea Dr. Dumitru Popovici, a condus la crearea unor soiuri valoroase, de măzăriche, gulie și timoftică, contribuind la sporirea producției plantelor furajere, mai ales că ele se adresează unei zone în care
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
calitatea materialului de semănat produs în cadrul acestei activități. Ameliorarea plantelor furajere efectuată de Ciubotaru C. și Doina Tonigar, sub îndrumarea Dr. Dumitru Popovici, a condus la crearea unor soiuri valoroase, de măzăriche, gulie și timoftică, contribuind la sporirea producției plantelor furajere, mai ales că ele se adresează unei zone în care creșterea animalelor este foarte dezvoltată. Valoarea acestor soiuri a fost stabilită prin cercetarea lor în experiențe speciale, urmărindu-se acele elemente de productivitate care interesează furajarea animalelor, în special a
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Ilie Huteanu Livia 10. Hibridul triliniar de porumb „Suceava 99” 1985 Cristea Mihai Reichbuch Sofia Duțu Haralampie 11. Soiul de grâu de toamnă „Aniversar” 1986 Gașpar Ilie Huteanu Livia 12. Procedeu de combatere a 1987 Bodea Dumitru puricilor la gulia furajeră prin tratarea semințelor Popovici Dumitru Ciubotaru Const. 13. Soiul de secară de toamnă „Orizont” 1988 Gașpar Ilie Zamă Emil 14. Soiul de secară de toamnă „Ergo” 1988 Gașpar Ilie Ignătescu Ion 15. Soiul de orzoaică de primăvară „Prima” 1988 Gașpar
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
tipuri de rotații specifice Podișului Sucevei, precum și la stabilirea sistemului de fertilizare în condițiile atacului de mană la cartof; cercetările în domeniul erbicidelor, conduse de ing. Elena Scurtu, au stabilit tehnologia aplicării erbicidelor la principalele culturi agricole. În domeniul plantelor furajere, cercetările conduse de dr. Popovici D. au vizat un complex de cercetări pentru îmbunătățirea producției de pe pajiștile permanente și temporare, precum și a culturilor anuale, destinate producerii de masă verde sau furaje conservabile. În domeniul protecției plantelor, cercetările conduse de dr.
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
terenurile în pantă și alte aspecte de interes pentru domeniul respectiv. Pe de altă parte, pentru eliminarea deficitului de umiditate din sol, cercetările efectuate de dr. Constantin Săicu și dr. Dumitru Scurtu, au condus la stabilirea unor tehnologii specifice culturilor furajere în condiții de irigare, precum și irigarea culturilor în pante mai mari de 10% precum și alte experiențe specifice lucrărilor de îmbunătățiri funciare. Cercetările pentru combaterea râiei negre a cartofului (Synchytrium endobioticum), la Centrul de cercetare de la Pojorăta, condus de dr. ing.
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
remarcabile, apreciate de specialiștii în domeniu. În domeniul zootehniei, activitatea de cercetare, condusă de ing. Eugenia Foca și ing. Nicolae Foca, a fost axată pe îmbunătățirea aptitudinilor pentru producția de carne a rasei Pintzgau și dependența acesteia de structura rațiilor furajere. În domeniul mecanizării, cercetările conduse de dr. Lavric A. și ing. Mircea Caras, au fost orientate spre perfecționarea unor echipamente și utilaje destinate unor suprafețe mai reduse de teren și cu neuniformitate orografică mare. În afara acestor domenii de cercetare, au
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
eficacității mifibuzinului de momentul efectuării tratamentului 1985 Scurtu Elena 32. Standardizarea amestecului de graminee și leguminoase perene pentru înființarea de pajiști temporare în diferite condiții ecologice 1986 Popovici Dumitru Ciubotaru Const. 33. Elaborarea sistemului de producere de sămânță la gulia furajeră pentru zona de influență a SCA Suceava 1986 Popovici Dumitru Tonigar Doina 34. Epoca optimă de semănat toamna a leguminoaselor și gramineelor perene în condiții de irigare 1986 Săicu Constantin 35. Criterii de apreciere a rezistenței la cădere a inului
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
exploatațiile agricole particulare, Stațiunea livra anual 3500 - 400 de tone de sămânță de cartof, 1000 - 1200 de tone de sămânță de cereale păioase și porumb, 50 - 60 de tone de plante tehnice și până la 80 - 100 de tone la plante furajere, iar din sectorul de taurine, cuprinzând în jur de 10001200 de capete, se livrau anual 100 150 de viței de la vaci performante în producția de lapte. BANCA DE RESURSE GENETICE VEGETALE SUCEAVA Resursele naturale, intelectuale și spirituale ale unei țări
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
profesională și apoi înscrierea pentru obținerea titlului de doctor în agronomie. Astfel, sau completat cercetările cu domenii noi cum au fost: Agrochimia, Îmbunătățirile Funciare (irigații, desecări, combaterea eroziunii soluluiă, Mecanizare, Entomologie. Acestea pe lângă cele existente: Ameliorare cereale, cartof, porumb, plante furajere, fitotehnie erbicide, îngrășăminte, lucrările solului, fitopatologie, înscriindu-se astfel ca stațiune de cercetare complexă, la care producerea de sămânță din verigi superioare reprezenta o activitate la fel de importantă ca și cercetarea, fiind de fapt o continuare firească a acesteia. Pentru a
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
ale zonei: grâu de toamnă (Bucovina, Aniversar), secară de toamnă (Gloria), cartof (Sucevița), măzăriche de primăvară (Suceava 27). De asemenea, anual se organizau simpozioane cu specialiștii agriculturii din zonă cu prezentarea tehnologiilor de cultivare a principalelor plante de câmp și furajere. Tot anual, în timpul directoratului său, echipa de cercetători de elită de la Suceava a prezentat la simpozioane științifice naționale și internaționale lucrări științifice apreciate de specialiștii domeniilor. La înfăptuirea acestor realizări șiau adus o contribuție esențială cercetătorii suceveni dintre care nu
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
a cartofului de sămânță, înființând în acest scop punctul experimental de la Lucina și preluând centrul de încercare a soiurilor de cartof la atacul râiei negre (Synchitrium endobioticumă de la Pojorâta, la care ulterior s-a adăugat și punctul experimental pentru culturi furajere de la Ilișești. În folosirea eficientă a tuturor acestor căi aservite integrării cercetării cu producția, directorul M. CRISTEA a fost substanțial ajutat de inginerii principali: Boris ROTARU, Samoil BARBĂ și Constantin SĂICU, de șefii contabili și de fermieri. Nici o altă Stațiune
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
hotărât, încă din 1956, să colecteze aceste, așa zise cultivare „primitive” și acțiunea a început cu colectarea de la țăranii din zona necolectivizată, din diferite microzone geografice a populațiilor de porumb, colectare extinsă ulterior cu soiurile vechi de cartof, cu plante furajere cultivate și cu specii valoroase din flora spontană. Odată materialul colectat trebuia conservat ca să nu-și piardă însușirile fiziologice și îndeosebi germinația. Conservarea este posibilă numai la temperaturi mai scăzute (1 - 40) condiții în care procesele enzimatice, care se finalizează
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
fost cultivați pe mari suprafețe în Moldova și în zonele cu climat umed și rece. Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Suceava, prin activitatea desfășurată, a reușit realizarea creșterii capacității de producție la cerealele de toamnă, porumb, cartof, in și plante furajere. În fermele de producție ale Stațiunii au fost produse semințe cu valoare biologică ridicată, livrându-se anual peste 1000 1200 tone de sămânță de cereale, 50 60 tone de plante tehnice și altele, toate din categoriile superelită și elită. În
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
În bărbânțe (putini) câte șaptezeci-optzeci kilograme, ea asigura o parte din hrana familiei până la Începutul verii următoare. Tot acum, toamna, bărbați și femei culegeau porumbul, fiindcă după jumătatea lunii octombrie cădeau brumele. Și apoi, prin porumb mai erau bostani, sfeclă furajeră și mac semănat În rânduri prin Întreaga mălăiște (porumbiște). Toate trebuiau culese și rânduite la locul lor. Când toamnele deveneau tot mai reci și brumele mai groase, știuleții cu pănușile pe ei erau depozitați În odaia cea mare unde urma
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lăsăm această chestiune și să vă spun o mare durere de-a mea: dacă știți cumva unde aș mai putea găsi acum, la început de secol douăzeci și unu, niște știr, acea plantă pe care, de obicei, o savurează porcii, că sfeclă furajeră și cartofi se mai găsesc, atunci dați un anunț la Mica publicitate: „Vând urgent știr în stare proaspătă și conservată la borcane, telefon nr....” sau „Schimb avantajos știr contra lămâi”, că eu am să vă caut cu un anunț „Cumpăr
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
telefon nr....” sau „Schimb avantajos știr contra lămâi”, că eu am să vă caut cu un anunț „Cumpăr știr în cantitate medie, telefon nr. 0743.133.345”. De ce? În 1946, mama ne-a testat stomacurile cu borș cu știr, sfeclă furajeră, miez verde de strujan de porumb și boabe de mazăre, linte, bob, fasole, grâu, neghină, ovăs, orz, cânepă, cartofi și jir. Măturam aceste bunătăți din vagoanele de marfă din care fuseseră descărcate cantități de sute de tone și le aduceam
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
dealungul șinelor de cale ferată din România, de o parte și de alta, există o fâșie de pământ destul de lată, plină de buruieni, mlaștini și gunoaie, care dacă ar fi cultivată, ar scoate multe mii de tone de cartofi, sfeclă furajeră ș.a. Dar câte hectare de pământ ar fi redate agriculturii, în total? Adunați cifrele de mai sus cu cea de la căile ferate (dacă s-ar găsi cineva să facă un calcul, luând lungimea tuturor traseelor de căi ferate din țară
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
1, 3, 5, 7, 9. Semnul « x » arată că planta respectivă poate fi găsită la mai mult de trei din gradațiile de bază ale factorului dat, nefiind indicatoare, sau valoarea ei poate fi numită indiferentă. Categoria economică Al. - alimentare Fr. - furajere Me. - melifere Md. - medicinale Tx. - toxice In. - industriale De. decorative ÎNCRENGĂTURA PTERIDOPHYTA CLASA POLYPODIOPSIDA ORD. POLYPODIALES FAM. ASPLENIACEAE *Athyrium filix-femina (L.) Roth (Spinarea lupului) - H., Cosm. Frecv., se.go.-e.bo.; L4TXC3U7RXN6; Athyrio - Piceetalia, Adenostyletalia, Fagetalia, Alnion incanae, Md., Tx
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
2.37% specii neincluse în lista roșie specii din lista roșie II.5. Posibilități de valorificare a florei spontane Încă din cele mai vechi timpuri poporul nostru a valorificat din resursele vegetale ale mediului înconjurător, numeroase plante cu proprietăți alimentare, furajere, medicinale, tinctoriale, industriale, decorative, etc., pe care cu timpul a început să le cultive în preajma așezărilor sale. Determinarea categoriilor de plante cu importanță economică s-a realizat pe baza lucrărilor elaborate de Pop I. (1982). Conform criteriilor stabilite de acesta
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
timpul a început să le cultive în preajma așezărilor sale. Determinarea categoriilor de plante cu importanță economică s-a realizat pe baza lucrărilor elaborate de Pop I. (1982). Conform criteriilor stabilite de acesta plantele spontane din pădurea Vorona pot fi: alimentare, furajere, melifere, medicinale, toxice, indistriale și decorative. Plantele alimentare (Al.) se subdivid în funcție de utilizările și proprietățile lor în următoarele grupe: culinare (Al. cu.), folosite proaspete, conservate sau sub formă de diferite preparate; aromatice și condimentare (Al. ar.), care adăugate dau gust
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
și condimentare (Al. ar.), care adăugate dau gust și aromă plăcută alimentelor și băuturilor; oleaginoase (Al. ol.), din semințele sau fructele cărora se obțin uleiuri vegetale, care pot fi întrebuințate atât în alimentație, cât și în diverse ramuri industriale. Plantele furajere (Fr.) din flora spontană, importante pentru zootehnie, sunt grupate calitativ în specii cu valoare nutritivă foarte bună (Fr. 4), bună (Fr. 3), mediocră (Fr.2) și slabă (Fr. 1). Plantele melifere (Me.), cu evidente implicații în apicultură, ca importante surse
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
efecte curative remarcabile. Plantele toxice (Tx.) sunt numeroase în comparație cu celelalte categorii economice. Pot aparține la două sau mai multe categorii economice (Al., Me., Md., In.), legate fiind mai frecvent de grupa speciilor medicinale. Sunt și cazuri în care unele plante furajere ( specii de Trifolium, Medicago, ș.a.) cu valoare nutritivă ridicată, sunt toxice în stadiu verde, iar uscate ca fân sunt considerate ca foarte bune sau bune. Cunoașterea plantelor toxice din flora și vegetația spontană este necesară pentru a putea preveni otrăvirea
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
puțin una din categoriile economice precizate ( Fig. 7). Din speciile aparținând categoriilor economice, cele mai multe sunt plante melifere 144 (56,25%) specii și subspecii; urmate de cele toxice 105 (41,01%) specii și subspecii; medicinale 72 (28,12%) specii și subspecii; furajere 60 (23,43%) specii și subspecii; industriale 57 (22,26%) specii și subspecii; decorative 35 (13,67%) specii și subspecii și alimentare 33 (12,89%) specii și subspecii. Însumând valorile obținute pentru fiecare categorie economică în parte, obținem un total
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]