2,887 matches
-
bovine, fără a ține cont de nemulțumirile celor obișnuiți cu traiul lejer de până atunci. - Dacă eu îți spun să speli cel puțin odată pe zi balega, o speli, se răstise într-o zi la Nea Ion, care moțăia cu furca la picior, urmărind zborul muștelor grase din grajd. Sunt prea multe animale bolnave aici și voi atâta știți, să dați din umeri! Înșfăcase furtunul, îl derulase în nervi de-a lungul grajdului și rotise robinetul la maxim, împroșcându-l pe
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
de primăvară, Vara la țară, Emoție de toamnă, Iarna pe uliță, pentru bradul de Crăciun și ouăle de Paști, pentru Brătianu, Titulescu și Coposu, pentru cerul senin al Munteniei și pentru monahia Maria Oltea (mama lui Ștefan cel Mare), pentru furcă, caier și fus, pentru Nică a lui Ștefan a Petrei și Dana Ionela Jurjuț, pentru cele mai frumoase, mai multe și mai variate colinde din lume, pentru Eliade, Palade, Eugen Ionescu, Paler, George Călinescu și pentru eroii din 1989, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
pentru Târgu-Jiu, Târgu-Mureș și Târgu’ de fete de la Găina, pentru Cuza, Kogălniceanu, Lascăr Catargi, Petre Carp, Maniu și Mihalache, pentru educatoarele, învățătorii și profesorii mei de la Sebiș și de la București, pentru Petru Maior, Samuil Micu și Gheorghe Șincai, pentru coasă, furca de lemn și căpița de fân, pentru Dimitrie Bolintineanu, Dimitrie Paciurea, Dimitrie Gusti și Sfântul Dimitrie Basarabov - ocrotitorul Bucureștilor și pentru Bucureștiul interbelic și dintotdeauna, Pentru toaca schiturilor și clopotul batalului, pentru Turnu Severin, Turnu Măgurele și Turnul Chindiei, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
colonel Zornăiescu! Am înțeles! Mai am circa o oră de lucru și cred că în jurul orelor 11.30 mă deplasez unde ați ordonat. Am să vin îmbrăcat civil bine-nțeles. Am onoarea să vă salut!și a pus telefonul în furcă. Apoi: ‒Blândule, te duci imediat și pregătești mașina. Iei și o canistră de benzină de rezervă, te schimbi de uniformă,îți iei pistolul pe ham, iei geanta sigilată din fișetul roșu și mă aștepți la garaj. Am înțeles toa’șu
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368515_a_369844]
-
Mihai Codreanu când afirmă că ,,sonetul este o expresie a tendinței spre absolut, spre desăvârșire în artă, care se realizează printr-o trudă sisifică”. Într-adevăr, cine năzuiește să escaladeze piscul înalt al sonetului trebuie neapărat să treacă prin aceste furci caudine, deloc înjositoare, aidoma alpinistului care nu ocolește, ci înfruntă pieptiș peretele vertical al muntelui. În sprijinul demonstrației noastre, trebuie să mai spunem că unul dintre titanii Evului Mediu italian, Dante Alighieri (1265-1321), autorul Divinei Comedii, și-a organizat arhtectura
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
Femeie cu trupul de lut ars, inca te aștept lângă barcă întunecată cu nasul vârât în nisip, măcar că noaptea a trecut ne-mpăcată. În valuri strălucește luceafărul de ziua pe nisipul plajei rotile căruței se aud și omul aruncând algele cu furca dimineții când peste tâmple mă lovește biciul unui gând. Dorul nu te aduce,plutește la orizont în hau, Iti poartă de ieri urma trupului tău. A rămas de o parte marea cu care te-am legănat și, fără glorie, barca
FILOZOFUL ESENŢELOR TARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367317_a_368646]
-
de la mine”. Constantin Noica îi spunea genialitate difuză și eu am trăit pe pielea mea asta. Adică: sunt mai mulți în sat care bat doba, da' nu-i concurență. În sat se știe cine face cele mai frumoase împestrițuri pe furca de tors, pe botele ciobănești? Se știe. Cine cântă mai frumos? Se știe. Da' el nu-i meseriaș, nu ia bani pe cântat. El trăiește din pământ sau din turme. Este o lume a naivității și a inconștienței. El nu
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
pentru niciunul dintre emigranții români în vremurile acelea. Condiția emigrantului într-o societate occidentală era limitată, iar barierele ce trebuiau trecute până la a ajunge la „integrare” nu erau simplu de depășit. Intelectual sau pauper, emigrantul, și nu numai, trecea prin furcile caudine până la desăvârșirea lui ca cetățean al unei țări din Vest. „Cum în America e bine cunoscut termenul de „homeless” echivalent într-un fel cu „oamenii străzii” din România noastră, „cloșarii” viețuiau în Parisul anilor '50”, îmi spune nea Mitică
DAN ISĂCESCU – VISUL FRANCEZ SUB GLASUL ROŢILOR DE TREN! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367412_a_368741]
-
de anemie Și ai hrănit pre mulți ajunși la ananghie. Barabas de aș fi, ațâțător de gloate, Sfâșietor de fuste, hoț de nestemate, N-aș destupa cavouri, n-aș trece peste cruci, Chiar dacă mâine-n piață m-ar aburca în furci! Din barba-mi de Caiafă în draci aș smulge-un smoc, De n-aș muta-n credință și muntele din loc! Irod nu m-aș preface - izbăvitor de rele; Păcatul n-or să poată, mâinile să-l spele! Să plâng
EU CRED CĂ-S MORT ŞI NICI NU ŞTIU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366888_a_368217]
-
personaj de povestire, dar acum dețin flatarea unui loc sigur în panteonul prozei scurte, gen literar de perspectivă tinerească. Și nu-i numai atât! Se adaugă participarea mea la epopeea lui Mișu, un erou din clasa Ulise, trecut și prin furcile caudine ale poetei Sanda Nicucie. Mișu este o superputere de metamorfozare de la un secol la altul, de la o artă la alta, un factotum scriitoricesc. Mișu va avea cont de facebook în curând și pagină elaborată de wiki. Cartea Fantezii cu
FANTEZII CU MIŞU- LUMINIŢA ZAHARIA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367536_a_368865]
-
dat-o la bursa de mărfuri, sub retină mi-a rămas doar un suflet indiferent. Ori acest posibil motiv rustic, pășunist: 13 s-a dus la coasă și s-a cosit pe el, când l-au căutat era deja o furcă de paie în ieslea vacilor, chiar dacă nostalgia copilăriei petrecute în puritatea edenică a peisajului natal, nu dispare niciodată: 46 focul trosnea cineva spunea un basm la gura sobei, câtă liniște, era copilăria. Dominantă rămâne, indiscutabil, devoalarea nulității deprimante, inclusiv în privința
EUGEN DORCESCU, DESPRE REALISMUL LIRIC* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367565_a_368894]
-
lucru?". În sfârșit, a venit moartea, grozavă la vedere. Se aseamănă omului, însa nu are carne și nu este formată și alcătuită decât din oase omenești. Ea a adus cu sine mai multe instrumente de tortură: săbii, săgeți, lănci, seceri, furci, securi si altele. Umilitul meu suflet tremura de frică. Sfinții Îngeri au zis către moarte: "Fă-ți treaba ta și scapă ușor acest suflet de legăturile trupești, fiindcă el nu are mare povară de păcate.". Moartea se apropie de mine
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
plin de îndoială, Tu, pedepsește-i, Doamne, pe deplin, Eu nu mai vreau de-acum nicio răscoală! Trezește-te-adormitul meu popor, Dreptatea umblă schilavă de-atunci Și-așa nu-mi vine în zadar să mor Pe Dealul răstignit și el în furci... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Molitva lui Horea... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1884, Anul VI, 27 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
MOLITVA LUI HOREA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367682_a_369011]
-
lucruri de contemplat Ci doar vocabule reci folosite ca semne Nu știi încă bine Ce-i viața Dar nici ce-i moartea Nu vrei să afli ce poate să fie...” Discursul alunecă apoi spre considerente ale condiției vârstei poetului, sub furcile caudine ale unui cavaler negru, trimiterea imediată fiind la “Pepin cel Scurt, oprindu-se la Nisa”, interesantă fiind coroborarea poetului cu acest personaj, rege târziu, într-o istorie frământată; poate comparativ se manifestă între șirul de tineri înalți și drepți
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]
-
și s-au întors la noi împingând mecanismul lor. Când au ajuns lângă noi nea Cornel mi i-a prezentat pe fiecare în parte după porecle. Le-am studiat dintr-o privire otomobilul respectiv: pe un cadru de bicicletă, pe furca din spate, era fixat un ax cu două roți, fără roată dințată și fără lanț. În loc de pedale avea o țeavă pe care se puteau sprijini picioarele. Pe furca din față era ansamblată o roată de bicicletă iar pe coarnele propiu-zise
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
studiat dintr-o privire otomobilul respectiv: pe un cadru de bicicletă, pe furca din spate, era fixat un ax cu două roți, fără roată dințată și fără lanț. În loc de pedale avea o țeavă pe care se puteau sprijini picioarele. Pe furca din față era ansamblată o roată de bicicletă iar pe coarnele propiu-zise ale bicicletei fusese așezat un scăunel metalic. În această formă, pe arătarea respectivă puteau să stea trei persoane, una pe scăunel, una pe șaua cadrului și alta pe
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
Matilda și Lepold Gurnișt adormiră către dimineață, legănați de iluzia că vor putea recupera câteva ore... Era puțin trecut de șase însă când sună telefonul și o voce autoritară o ceru pe Ilana. Greșeală, mârâi Leopold și puse receptorul în furcă cu o mână somnambulă. Peste un sfert de oră, aceași voce o ceru din nou pe Ilana. Lasă-mă domnule în pace, urlă în receptor Leopold, nu locuiește nici o Ilană aicea. Când Ilana fu solicitată pentru a treia oară, Matilda
SCHIŢE UMORISTICE (90) – NOAPTEA CE MAI SCURTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366976_a_368305]
-
de cai și chingi care bat și strâng ritmic burțile nărăvașelor patrupede, crupele biciuite din care ies aburi, însoțite de îndemnurile chiuite ale călăreților, care dau o tură-două arăturii din stânga cozii, dau senzația unei nemulțumiri că stăpânirea o să aibă de furcă cu megieșii și parcă atenționează mulțimea că trebuie să-și păstreze numulțumirea pentru ea și pentru altă dată, cârmuirii n-o să-i cadă bine murmurele de nerăbdare care ajunsese până la ea. Din cortul mare unde se dădeau sfaturi și reguli
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
prânz intenționez să plec la drum și nu știu când ne vom mai vedea. -Ne vom întâlni mâine dimineață Desire! Ar putea veni și Diana? -Sigur! Doream să te rog același lucru! Cum se simte? - Mai bine! Am avut de furcă cu ea, căci aflând de faptul că a fost drogată fără voia sa și despre pericolul prin care a trecut , era foarte pornită să se răfuie cu cei ce i-au făcut aceasta. Cu greu am liniștit-o. Nu i-
PETRECERE NEFASTĂ (10) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368516_a_369845]
-
fiind reciprocă și fățișă. Bruno Belmonte era un medic cunoscut și stimat în oraș, mama ei Adeline, era o femeie încântătore și de o mare bunătate, era medic farmacist de profesie și Desiree unica lor fiică, le cam dăduse de furcă încă de când era o adolescentă de șaptesprezece ani, când în acel anturaj dubios, atrasă de amicul ei,(același Marco Sabatini cu care ea reluase prietenia azi) cu vreo câțiva ani mai mare ca ea, care o făcuse să consume alcool
PETRECERE NEFASTĂ-I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368506_a_369835]
-
să mor niciodată / cu adevărat. / Totul e un simulacru / de moarte. E doar o șaradă”. (Iubitule, voi fi umbra ta) Pe firul timpului, se-mpletesc căderi și înălțări, scăpătări și reveniri: „Născându-mă din nou, / Iată-mă! / Am trecut prin furcile unui vis urât. / Neștiută de nimeni, / m-am împresurat în suferința-mi mută. / Dar acum, Doamne, mă desfăt / cu darul tău de viață nouă, / să pot râde, să pot plânge, / să pot lupta, să trăiesc, / precum în neclintirea lor stâncile
UNIVERSUL TAINIC ÎNTRE „DUMNEZEU ŞI UMBRĂ” de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368587_a_369916]
-
este unealta meandrelor destinului. Este un roman, aș spune eu, de absolută actualitate. Și de această dată, Marian Malciu ne aduce în atenție, ca și în celelalte cărți, un personaj feminin principal plin de calități, care va fi trecut prin furcile caudine ale vieții chiar înainte de a se bucura de ea... Din acest moment, tot ce autorul plăsmuise în jurul acestui personaj inocent, ca o aură a binelui, ca o întrupare a perfecțiunii, ia o întorsătură grotească. Nori negri ce-i vor
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
l-am regăsit pe autorul Malciu Marian, din nou, ca pe un fervent susținător al cauzei femeii în societatea românească, plusând de această dată, aducând în atenție cazul unei femei de etnie rromă, săracă, dar cinstită, care este trecută prin furcile caudine ale vieții, ale societății și căreia autorul îi construiește pas cu pas demnitatea, așezând-o pe locul unei femei de valoare, o femeie ce putea ridica "cu semeție" fruntea privind la societatea din jurul ei și mai ales spre Dumnezeu
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
mâna oamenilor sau să o omorâm! Ce facem cu ea? Cred că cele auzite la capătul firului i‑au potolit brusc elanul „revoluționar”, stimulat bahic din belșug la crâșma din centrul comunei noaptea trecută, astfel încât a pus ușurel telefonul în furcă și, târâindu‑și piciorul beteag, a ieșit pe ușa pe care a și închis‑o ușor de tot. Odată cu el au ieșit și cei doi bețivi. Au mai stat preț de o țigară pe banca din curtea primăriei, apoi au
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
despuiați. Câteva chivuțe cu desagii în spinare și cu plozii în brațe plecară prin sat după căpătat sau după ciordeală. Polizache cu trei mardeiași intrară în curte la Duran și-l strigară: -Hei, nea Tudore! Bătrânul ieși cocoșat cu o furcă în mână cu care strânsese fânul prin grădină. -Am venit să ne tocmim!- o retezară țiganii. Ne convine, bine, nu ne convie, salutare și noroc! -Băi, Polizache, mă știi pe mine cârcotaș? Vă dau cât cereți, pitacii să iasă! -Cât
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]