469 matches
-
carne sau cu derivate lactate; în schimb se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiți; la masa de prânz nu se vor servi felul 1 și felul 2 preponderente cu glucide - cereale, ca de exemplu, supă cu găluște și friptură cu garnitură din paste făinoase, ci din legume); - evitarea la cină a mâncărurilor care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinație produce efecte digestive nefavorabile (cum ar fi iahnie de fasole
NORME DE IGIENĂ din 18 octombrie 1995 (*actualizate*) privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275780_a_277109]
-
a cunoștințelor, sunt capabile, într-o măsură mai mare decât celelalte materii, chiar decât cultură civică, de a trezi o conștiință politică, daca nu pe moment, poate pe viitor, ca niște semințe. [caption id="attachment 1036" align="aligncenter" width="300"] Mădălina Gălușca, în cadrul atelierului Organismele Modificate Genetic[/caption] Din experiența mea, mult mai redusă, de interactiune și lucru cu liceeni, am observat că mulți dintre ei sunt mai ancorați în realitate și mai conștienți de problemele socio-politice ale prezentului decât eram eu
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
primul rând, în dimineața zilei cu pricina vom primi chifle mari și cantități nelimitate de cafea cu lapte și zahăr. Bătrânii și bolnavii vor primi și ei câte ceva, vor fi porții duble de carne și cartofi la prânz, iar seara găluște cu sos dulce. În al doilea rând, de la Cartierul General s-a comandat o „operațiune de înfrumusețare” intensă. În al treilea rând, în ziua sosirii comisiei trebuie să păstrăm totul în perfectă ordine de la opt și jumătate încolo. Din acest
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
în care ceramică se arde, datînd din anii 1700, se leagă de tipul cuptoarelor române. Ceramică de Săcel s-a produs într-o multitudine de forme: ulcioare, oale pentru lapte, ulcele pentru moși, strecurători, tigăițe cu trei picioare, oale la găluște, blide, fideaua. Acestea erau lustruite cu piatră efectul decorativ fiind dat de vărgile în zig-zag și liniile vălurite, de culoare bruna obținută prin pisarea unui anume fel de piatră, si pictate cu pensula. Acest tip de ceramică se făcea pînă
Săcel, Maramureș () [Corola-website/Science/301592_a_302921]
-
Mâine anul se-nnoiește”" sau "„C-a venit Sfântul Vasile”", în poezia "„Plugușorul”". Și în această noapte cetele de colindători își întorc colindul, ocazie în care se petrece cu băutură și mâncare. De data aceasta, ca mâncare tradițională sunt servite „găluștele” (sarmale cu păsat), iar băutura preferată este țuica de prune fiartă. După colindat nici nu apucă bine să se liniștească satul, când apar micii colindători, cu Sorcova, care nu pot fi refuzați de nimeni, deoarece aduc în fiecare casă, cu
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
de porumb), - în perioada posturilor ciorbe de cartofi sau de fasole uscată, - la desert se serveau “pancove”-gogoși sau “scoverzi”-clătite, - prăjiturile obișnuite “porony”,cu nucă sau dulceață, - plăcinte obișnuite cu nucă sau “zămăchișe”(brânză de vacă), - se mai obișnuiau găluște cu prune, tăiței cu brânză și lapte, etc. Dintre legumele consumate trebuie remarcat că deabia în primii ani de după al II lea război mondial au început să se consume roșii la masă, până atunci se foloseau numai la prepararea bulionului
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
ingrediente, învelită în foi de varză (proaspătă sau acră (murată), de viță sau de ștevie etc., în formă de rulou. În România se servește de obicei cu mămăligă și smântână. În Bucovina și în Moldova sarmalele sunt uneori numite "găluci" („găluști”, „găluște”). Cuvântul românesc „sarma” este un împrumut din limba turcă ("sarmak"), unde are sensul „a înfășura, a înveli”. Este posibil și intermediarul sârbesc "cарма" / "sarma": „sarma”. Acest produs culinar este cunoscut, cu aceeași denumire, în mai multe țări, din apropierea bazinului
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
învelită în foi de varză (proaspătă sau acră (murată), de viță sau de ștevie etc., în formă de rulou. În România se servește de obicei cu mămăligă și smântână. În Bucovina și în Moldova sarmalele sunt uneori numite "găluci" („găluști”, „găluște”). Cuvântul românesc „sarma” este un împrumut din limba turcă ("sarmak"), unde are sensul „a înfășura, a înveli”. Este posibil și intermediarul sârbesc "cарма" / "sarma": „sarma”. Acest produs culinar este cunoscut, cu aceeași denumire, în mai multe țări, din apropierea bazinului răsăritean
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
1.784 de melodii. A pus bazele școlii românești de folclor și etnomuzicologie, printre colaboratori și discipoli numărându-se Tiberiu Alexandru, Ilarion Cocișiu, Matei Socor, Emilia Comișel, Harry Brauner, Mihai Pop, Paula Carp, Constantin Bugeanu, Gheorghe Ciobanu, Achim Stoia, Tatiana Gălușcă, Ioan R. Nicola etc. A redactat numeroase prefețe, studii introductive la culegeri de folclor și cântece pentru copii. A publicat studii, articole, recenzii, note (unele semnate cu pseudonime - Pescatore di perle - și inițiale C., C.B. sau T.) în „Muzica”, „Muzică
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
care sosesc la Mănăstirea Hagigadar, indiferent de religie, sunt invitați la o agapă creștină numită “hurban”, la care se servesc mâncăruri specific armenești. Pelerinii sunt serviți cu această ocazie cu "aganciabur" (supa de urechiușe), o supă cu un fel de găluște umplute cu carne de vită și cu tradiționalul pilaf cu carne de vită. Bucatele sunt pregătite în ajunul hramului, cazanele în care fierbe carnea de vită fiind sfințite de un sobor de preoți. Conform tradiției, dacă un credincios face în
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
întâlnim feluri de mâncare rustice și consistente cu porc, gâscă, pește, mazăre, fasole, castraveți sau cartofi. Brutăriile germane oferă o varietate de pâini, iar patiseria este larg răspândită. Printre mâncărurile tipic berlineze se numără cârnatul german, inventat în 1949, Buletten (găluști netede, prăjite în tigaie) și patiseria berlineză cunoscută în Berlin ca . Berlin este de asemenea casa unei diverse scene gastronomice ce reflectă istoria imigrantă a orașului. Imigranții turci și arabi și-au adus tradițiile culinare în oraș, de exemplu falafelul
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
Sîrghi, savantul imunolog Andrei Olinescu, laureatul premiului european pentru știință "Scientia Europaea" Sergiu Palii, regizorul de teatru Andrei Băleanu, scriitorii Constantin Stere, Ariel Koprov și Nicolae Vieru, redactorul șef al revistei "Femeia Moldovei" Maria Bulat-Saharneanu, publicistul Vlad Pohilă, folclorista Tatiana Gălușcă.
Raionul Florești () [Corola-website/Science/297498_a_298827]
-
de ani, dinaintea apariției creștinismului în Ucraina. Bucătăria tradițională ucraineană se bazează pe carne de pui, porc, vită, pește și ciuperci. De asemenea, ucrainenii mănâncă mulți cartofi, cereale și legume proaspete și murate. Printre mâncărurile tradiționale ucrainene se numără varenîkî (găluște fierte cu ciuperci, cartofi, varză, brânză sau cireșe), borș și holubțî (un fel de sarmale umplute cu orez, morcovi și carne). Printre specialitățile ucrainene se numără și puiul Kiev și prăjitura Kiev. Băuturile preferate ale ucrainenilor sunt compotul, sucurile, laptele
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
gâscă”, "donga" „doagă”, "ablak" „fereastră”, "gomba" „ciupercă”, "galamb" „porumbel”, "görög" „grec/greacă”, "bolond" „nebun(ă)”. Și după primele două secole de la așezare au continuat să pătrundă cuvinte slave în limba maghiară: "palota" „palat” (din bulgară), "csésze" „ceașcă” (din cehă), "galuska" „gălușcă” (din poloneză), "kamat" „camătă” (din sârbă sau croată), "lekvár" „magiun” (din slovacă), "zabla" „zăbală” (din slovenă), "harisnya" „ciorap” (din ucraineană). În perioada comunistă au intrat câteva cuvinte rusești: "diszpécser" „dispecer” (la rândul său provenit din engleză), "kulák" „chiabur”, "pufajka" „pufoaică
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
obsesia pentru iepuri. Oamenii au adesea dificultăți în a înțelege desenele sale, care de obicei arată ca niște iepuri, si ei nu-i place când alți se plâng de calitatea lor. Alimentele preferate ale lui Rukia sunt castraveți, ouăle și găluștile de orez. Ea are cel mai frumos Și unul dintre cele mai puternice zenpaku-to-uri, Sode no shirayuki (Prima zăpadă albă). Zenpakuto-ul ei are până în acest moment 3 dansuri: Some no mai: Tsukishiro( Primul dans: Luna albă ) Un cerc de gheață
Rukia Kuchiki () [Corola-website/Science/321821_a_323150]
-
produs de patiserie cu semințe de mac, sau drożdżówka [drɔʐd͡ʐuvka], un tip de prăjitură. Alte specialități poloneze includ chłodnik [xwɔdnik] (o sfeclă refrigerate sau supă de fructe pentru zile calde), Golonka (picioare de porc gătite cu legume), kołduny (găluște din carne), zrazy (felii umplute de carne de vită), salceson și flaki (burtă). Pâinea ("Chleb") și chiflele ("Bulka") fac parte din bucătăria și tradiție poloneză. Acestea au fost parte esențială a ei, secole de-a rândul. Astăzi, pâine rămâne una
Bucătăria poloneză () [Corola-website/Science/329125_a_330454]
-
vită, câteodată reprezentată de un os. Ea simbolizeaza mielul pascal și se referă la salvarea evreilor de către Dumnezeu din sclavia Egiptului. Toate acestea se așează pe un platou mare, keara, special pregătit pentru seder. De asemenea, se mănâncă supă de găluște preparate dintr-o făină specială și se bea cel puțin patru pahare de vin roșu. Desertul este o prăjitură făcută tot din făină pentru pască. În cartea Exodul (Șemot 12:1-14) se instituie ul festivalului de Paști. Însă în lipsa unui
Seder () [Corola-website/Science/331577_a_332906]
-
trece, cu aripi, cu anumite atitudini care, iată, dorința de a fi și de stânga și de dreapta în același timp, a fura un Cod Fiscal făcut de liberali și a-l pune în aplicare crezând că liberalii vor înghiți gălușca... ceea ce am și făcut, am votat că nu aveam ce să facem, era al nostru, dar imediat l-au dublat cu măsurile astea populiste, pe care le face stânga când împarte bunăstarea... iată, stilul ăsta, îi poate duce în colaps
Cezar Preda: Klaus Iohannis, mai dur decât Traian Băsescu. La ce se referă by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103495_a_104787]
-
ea este culeasă și consumată culinar cu mare plăcere, cu toate că scade la gătire extrem de mult. Ea poate fi uscată, folosită ca praf pentru sosuri de fripturi, ca "Duxelles" (un fel de zacuscă), dar și ca supă cu gulie și verdețuri, găluște, pilaf de orez sau ciulama. În Catalonia, aceste ciuperci sunt pregătite împreună cu picioare de porc la cuptor.
Burete de rouă () [Corola-website/Science/336165_a_337494]