472 matches
-
Se servește cu crutoane din pâine, care se fac din felii de franzelă tăiată cuburi mici și pusă în tavă unsă cu ulei, după care dăm la cuptor pentru a se rumeni puțin. Este o rețetă de post. SUPĂ CU GĂLUȘTE DE BRÂNZĂ Se toacă mărunt o ceapă și se călește în trei linguri de unt, după care, 500 g dovlecel se curăță de coajă și semințe, apoi se taie bucăți. Se fierbe 1 l de supă de pui, se adaugă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
și piper. Separat, se încălzesc 500 ml de lapte, o lingură de unt și sare, peste care se adaugă 130 g griș. Se lasă să fiarbă, apoi se adaugă 125 g brânză rasă și două gălbenușuri, după care se formează găluște care se fierb în apă cu sare. Separat, se fierb 500 g praz tăiat rondele și restul de dovlecel tăiat. Legumele fierte se pasează și se pun în supă, împreună cu găluștele și 200 g smântână. Este o rețetă pentru patru
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
brânză rasă și două gălbenușuri, după care se formează găluște care se fierb în apă cu sare. Separat, se fierb 500 g praz tăiat rondele și restul de dovlecel tăiat. Legumele fierte se pasează și se pun în supă, împreună cu găluștele și 200 g smântână. Este o rețetă pentru patru porții. SUPĂ DE GĂINĂ CU GĂLUȘTE DE GRIȘ O găină potrivit de mare se pune la fiert în apă cu sare, după ce se spumează și carnea este aproape fiartă, adăugăm o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cu sare. Separat, se fierb 500 g praz tăiat rondele și restul de dovlecel tăiat. Legumele fierte se pasează și se pun în supă, împreună cu găluștele și 200 g smântână. Este o rețetă pentru patru porții. SUPĂ DE GĂINĂ CU GĂLUȘTE DE GRIȘ O găină potrivit de mare se pune la fiert în apă cu sare, după ce se spumează și carnea este aproape fiartă, adăugăm o ceapă, un morcov, un pătrunjel și doi căței de usturoi. Lăsăm să fiarbă, apoi strecurăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
în apă cu sare, după ce se spumează și carnea este aproape fiartă, adăugăm o ceapă, un morcov, un pătrunjel și doi căței de usturoi. Lăsăm să fiarbă, apoi strecurăm, supa o punem la fiert din nou și punem în ea găluște de griș. După ce a fiert, adăugăm fâșii de morcov și pătrunjel și decorăm cu pătrunjel verde tocat fin. Găluștele de griș se fac din două ouă bătute spumă, adăugăm puțină sare, cinci linguri de griș și două linguri de ulei
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
și doi căței de usturoi. Lăsăm să fiarbă, apoi strecurăm, supa o punem la fiert din nou și punem în ea găluște de griș. După ce a fiert, adăugăm fâșii de morcov și pătrunjel și decorăm cu pătrunjel verde tocat fin. Găluștele de griș se fac din două ouă bătute spumă, adăugăm puțină sare, cinci linguri de griș și două linguri de ulei. Lăsăm compoziția să stea o jumătate de oră, apoi cu lingura punem în supă la fiert. SUPĂ DE LEGUME
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ALUAT SI BROCOLLI Carnea de vânat se ține în baiț pentru a se frăgezi și după aceea, o putem prepara. Brocolli trebuie fiert în apă cu sare, apoi stropit cu unt fierbinte. Rulouruile se fac din aluat așa cum se fac găluștele cu prune, dar se fac sub formă de bastonașe de opt până la 10 centimetri grosime, care se fierb în apă sărată, apoi se prăjesc în unt. La aceste preparate, se face un sos din fructe de pădure - mure și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
adaugă o lingură de cacao, 5 linguri de făină, sare și mirodenii, apoi se pune compoziția la copt, în tavă tapetată. 4 albușuri și 150 g zahăr se bat spumă, apoi adăugăm 100 g nucă de cocos, luăm cu lingura găluște din cocos și le punem în blatul cu cacao, după care dăm la copt. Crema - 2 plicuri budincă de vanilie, 500 ml de lapte, 4 gălbenușuri și 200 g zahăr se fierb, apoi adăugăm 1 pachet de margarină Rama și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Am preferat autobuzului 427 din piața Borsellino, o plimbare pe jos, mai întâi prin grădinile Vilei Bellini, până mi s-a făcut foame și m-am oprit să iau doar o arancina, una dintre specialitățile bucătăriei siciliene, un fel de gălușcă uriașă din orez în interiorul căreia am găsit și carne și mozzarella 49 și spanac. Cam asta a fost ceea ce am reușit să depistez, oricum erau mai multe feluri de arancine și, în plus, am văzut că unele erau rotunde, semănau
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
din orez în interiorul căreia am găsit și carne și mozzarella 49 și spanac. Cam asta a fost ceea ce am reușit să depistez, oricum erau mai multe feluri de arancine și, în plus, am văzut că unele erau rotunde, semănau cu găluștile noastre cu prune, dar mult mai mari, în schimb, altele aveau o formă conică. Mă întreb dacă poți traduce arancina sau arancino ca... portocăluță (sigur, nu! că sună crâncen!), însă, atunci când le-au denumit astfel, italienii chiar s-au gândit
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
formă conică. Mă întreb dacă poți traduce arancina sau arancino ca... portocăluță (sigur, nu! că sună crâncen!), însă, atunci când le-au denumit astfel, italienii chiar s-au gândit la portocale, probabil făcând asocieri de formă și culoare, dată, în cazul găluștei, de pesmetul auriu. Dar să mănânci doar...e o poveste în Sicilia, nu există doar în aceeași propoziție în care apare ceva de mâncare, așa că a mai urmat o tartă cu fragi proaspete, că tot le ratasem culesul în vara
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
a tipărit versuri semnate de P. Stați, N. Coban, D. Florea-Rariște, A.G. Delafântânele, Eugen Coșeriu, Magda Isanos, Mircea Streinul, Al. Ț. Stamatiad, Aurel Ivănescu, I. Buzdugan, George Lesnea, St. Ciubotărașu, G. Ursu, Gh. A. Cuza ș.a. Proza au semnat Tatiana Gălușca, Gh. N. Cârțu, V. Grecu, A. Vicol, S. Doru, A.G. Stino, A. Lambrino, A. Cerna, D. Iov ș.a., iar recenzii și cronici, P. Stați, Al. Vicol, S. Vărzaru, Dan Simonescu, C. Turcu ș.a. Articole și studii despre literatura română și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286553_a_287882]
-
prea mult pentru gustul meu. Carnea conservată era și ea strașnică: tare, dar delicioasă. Gazdele pretindeau că-i de taur, deși unii ziceau că ar fi de dromader; personal, n-aș putea spune precis ce era. Ne-au servit și găluște - unele mititele, dar sățioase foarte rotunde și tari! Simțeai cum ți se rostogolesc prin stomac, după ce le înghițeai. Dacă te aplecai prea mult, riscai să le vezi ieșind din tine ca niște bile de biliard. Cît despre pîine - n-aveai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
obiectul principal al oricărei critici sociale. Câteva exemple din Rusaliile: "Suzana: Pare c-o mai vinit o hârtie și azi dimineață? Toader [bărbatul său, vornicul satului]: O vinit, da. Ci-că să ne-apucăm de durat o casă comunală. D-nu Gălușcă [Galuscus] ne-o vorbit un ceas întreg de costituți... una, de convenți... una, fac două; de patrie, de amoare... Suzana: Ce moare bărbate? Toader: Poate că moare de curechiu, fiindcă s-apropie postu. Suzana: Bine, dar ce are a face
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
comparată cu celelalte psaltiri din sec. XVI și XVII traduse din slavonește, ÎI, îngr. I.-A. Candrea, București, 1916. - Psaltirea Voronețeană (publ. G. Giuglea), RIAF, vol. IX, 1910, partea ÎI, vol. XII, 1911, partea I-II; Slavisch-rumänisches Psalterbruchstück, îngr. Constantin Gălușca, Halle, 1913. Repere bibliografice: N. Iorga, „Psaltirea Scheiană” (1482). Tomul I. Textul, „Arhiva”, 1889-1890, 759-761; Aron Densușianu, Tradițiunea literară din „Psaltirea Scheiană”, „Revista critică literară”, 1897, 4; Ovid Densusianu, Studii de filologie română, București, 1898, 17-43; Gh. Ghibănescu, Glosarul „Psaltirei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289059_a_290388]
-
din spărtură din diverse cereale, în special din mei. În Maramureș, ele se numesc haluște. Nici acestea nu sunt unicate românești; influența slavă este probabilă, rușii și ucrainenii făcându-le la fel ca noi (halușki sau holubți). De altfel, cuvântul gălușcă, desemnând inițial diverse umpluturi, de dulce ori de post, învelite în diferite feluri de frunze, provine din slavul galujka (dar nu fac parte și slavii din etnogeneza noastră?!). Radu Anton Roman a scris despre găluștile de varză cu carne, specifice
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sau holubți). De altfel, cuvântul gălușcă, desemnând inițial diverse umpluturi, de dulce ori de post, învelite în diferite feluri de frunze, provine din slavul galujka (dar nu fac parte și slavii din etnogeneza noastră?!). Radu Anton Roman a scris despre găluștile de varză cu carne, specifice Transilvaniei, în care carnea nu este tocată, ci mărunțită. Acest din urmă amănunt ni se pare a semnala arhaismul rețetei. Doar ca o curiozitate pomenim faptul că, în secolul al XVI-lea, țăranii francezi obișnuiau
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ingrediente (carne tăiată în bucăți, ceapă, paprică, untură și cartofi): gulyás (cu mai multă zeamă), pörkölt (carnea e tăiată în bucăți ceva mai mari), paprikás (se folosește în special carne de pasăre, în sos, și cu tarhonyás, un fel de găluștele) și tokány. Ultimul de pe listă este cel mai puțin conservator preparat culinar din această familie (ca și noi, maghiarii cunosc o mulțime de rețete): precum majoritatea celorlalte, se gătește în untură, conține ceapă, cartofi, piper negru, dar și boia (paprică
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
la oamenii din Botoșani și la locurile minunate din CÎmpulung”; „În fiecare zi, sculîndu-ne și culcîndu-ne, noi și alții, veșnic ne gîndim la casă. Și rușinea rușinilor, numai la mîncarea de-acasă ne gîndim, la prăjituri și la dulciuri, la găluște, da, din Atachi n-am mai mîncat carne”; „SÎnt zile În care dorul de casă e atît de chinuitor, Încît aș fi În stare de orice mișelie numai să pot vedea măcar de departe casa noastră”; „Văd casa noastră-n
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Turcu la d-nii Pleșiță, Merce, Ciurlău ejusdem farinae, Securitatea ne face agenda în continuare! Parcă am fi o nație de tâmpiți. Dorin Popa: Ce vrei să spui? Liviu Antonesei: Cum, ce vreau să spun?! Vreau să spun că am înghițit gălușca, pentru că așa a dorit d-l Turcu și, de fapt, ceea ce a dorit cine a apăsat pe butonul respectiv. E foarte grav! Așa, fără probe, domnul acesta ori alt domn plămădit din același aluat poate spune lucruri asemănătoare sau identice
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ca și paginile lui David Prodan comentând câteva versuri despre răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan ori cele ale lui Romulus Todoran privind poeziile populare dintr-un manuscris ardelean din 1831. Teatrul popular (D. St. Petruțiu, Elisabeta Nanu, Tatiana Gălușcă) și obiceiurile (St. Pașca, N. Drăganu, T. Morariu, Traian Gherman) fac și ele obiectul unor studii aplicate. Anuarul s-a bucurat de o foarte bună primire din partea specialiștilor. Ei au remarcat ținuta științifică a publicației (Ion Bianu, Jack Byck, H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
sex; nu se foloseau pești). Plante: flori - cununi - fructe; parfumuri vegetale (thus); pentru purificare: tulpini de bob sec; cereale, fructe; lemn: lemnul unui arbor felix. Uleiuri, grase (adeps); minerale (sulf/sulphur pentru purificare). Aluaturi: pâini, prăjituri, plăcinte/turte (popana, phthies), găluște, pâini modelate; mola salsa. VI. Acțiuni/acte (actiones) 1. Limba și limbajul corpului: (a) a vorbi - a cânta (singur/În grup: cu/fără instrumente); (b) a acoperi/descoperi capul; a se Îmbrăca/dezbrăca („haina nouă”); (c) a urca (pe Capitoliu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]