591 matches
-
sub ghilotina satirică a academicianului. Solidaritatea umană se oprește la limita etnico-lingvistică a comunității de sânge a națiunii. "Națiunea, așadar, e granița cea din urmă a frăției efective (și trupește, și sufletește)" (p. 43). Umanitatea în sine este o noțiunea găunoasă, ea nu are sens decât ca sumă a națiunilor. "Omenirea [...] e o simplă abstracție, iar fraternité, ca atribut al omenirii, e o abstracție a abstracției adevărată chimaera vacuo bombinans", o himeră care zornăie în gol (p. 43). Sentențios și bombastic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
preferă să insiste în direcția unei concluzii formaliste: "în aller schönen Kunst besteht das Wesentliche în der Form"80. "Esențialul" ar fi, într-adevăr, în poezie, forma, după cum afirmă. Dar formă la care el se referă nu este, credem, una "găunoasa", echivalentă simplei linii, conturului din artele vizuale (cum se înțelegea, preponderent, sub termenii de disegno sau de figură, forma plastică în timpul Renașterii). Nu formă văzută că recipient, ca "un vehicul ce transporta mărfuri", ci pentru a ne folosi de comparația
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Nici prin cap nu-i putea trece că toată această franchețe și noblețe, tot acest spirit și toată această înaltă conștiință a propriei demnități nu reprezintă decât o splendidă șlefuire artistică. În pofida înfățișării lor impunătoare, majoritatea invitaților erau oameni destul de găunoși, care, de altfel, în mulțumirea lor de sine, nu știau nici ei că multe din însușirile pe care le aveau nu sunt decât șlefuire, pentru care nici măcar nu au vreun merit, căci le-au fost transmise automat, prin naștere. Toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de cranii c-un dram de creier, supus la ramolisment. Studii craniscopice comparative ar fi de folos, și tineretul Facultății de Medicină și-ar câștiga un merit comparând încăperea cubică a unui craniu în adevăr dacoromanic cu strâmtoarea acelor scorburi găunoase în cari rezidă sterilitatea intelectuală și perfidia partidului roșu. Declamațiile și asigurările solemne de patriotism nu ajută nimic în cestiune, întru cât e etnologică. În privirea politică, punerea tezei poate fi oportună sau inoportună, practică sau nepractică, dar numai din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dacă învățații străini nu vor crede că-i mistificăm, că le-am trimis o căpățână de capră s-o compare cu un cap de om, să nu ne spuneți pe nume. Când le-am spune însă că scorbura mică și găunoasă e a unui om de stat din România, iar craniul al doilea, larg și încăpător, a unui cioban de oi și-ar face cruce oamenii, ar înțelege de ce neamul românesc, numeros și inteligent, muncitor și îndrăzneț, nu poate ajunge în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trecut nici până În ziua de azi) - nu am Încetat să mă minunez niciodată! În ce mă privește, În acel moment mi-am dat seama că nu Ceaușescu era adevărata problemă În materie de aberații ideologice, ci acest naționalism cameleonic și găunos, care putea fi instrumentalizat Într-un mod atât de grosolan, În folosul oricărei cauze, de la fascism la comunism; care pretindea că dreptatea nu era de partea ungurilor, ci a românilor, când oricine putea să constate că lucrurile stăteau exact invers
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
subiectul acesteia, reprezintă deja o garanție că autorul ei cunoaște bine tendințele actuale de pe piața cărții. Evident, acest gen de publicitate ieftină reprezintă și cea mai sigură metodă de a demonetiza o idee. Ea se transformă atunci Într-o formulă găunoasă și enervantă, al cărei miez demult putrezit nu mai Înseamnă nimic, pentru nimeni: un fel de „tranziție”, de „implementare”, de „integrare euro-atlantică”. Conotațiile speciale ale termenului În discuție acoperă astăzi cele mai neașteptate teritorii semantice. Printre altele, identitatea - care, nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pro-austriacă, și nu față de cea pro-maghiară, așa cum dorea episcopul Lemeni. Faptul că exista o concurență acerbă a mesajelor politice Îndreptate În direcția țăranilor români, cu scopul de a-i câștiga de o parte sau alta, folosindu-se aceeași retorică destul de găunoasă, Însoțită de amenințări, este evidențiat Într-un mod savuros și de către Mihail Maximilian XE "Maximilian" , protopopul Hațegului. Arătând că grănicerii hațegani, care țineau de regimentul de la Orlat, au refuzat să arboreze drapelul maghiar, Încălcând În acest fel ordinele comandanților, Maximilian
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reducă la o singură formulă electricitatea și căldura, gravitația și lumina, nu se poate concepe nici o lege generală care să rezolve problemele cercetării literare: cu cit va fi mai generală cu atât va părea mai abstractă și, prin urmare, mai găunoasă ; cu atât mai mult obiectul concret al operei literare va scăpa înțelegerii noastre. Există deci două soluții extreme ale problemei noastre. Prima, la modă datorită prestigiului științelor naturii, identifică metodele științifică și istorică, și duce fie la simpla acumulare de
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
românească odată cu Valurile Dunării (Liviu Ciulei, 1960) - în locul propagandizării obstinate a fiecărui centimetru de peliculă plătită cu banii poporului, fenomen specific anilor ’50, apare artisticizarea propagandei. Regizorul are la dispoziție un scenariu cu lupta comuniștilor în ilegalitate, demonstrativ, „educativ” și găunos, pe care se străduiește, folosind mijloacele cinematografului, să- l apropie măcar formal de artă. Pintilie creează un spațiu alb-negru, auster, arid, încărcat de fatum, în care încearcă să esențializeze tragedia personajelor lui Dan Nuțu și Irina Petrescu. Nuțu este înaintemergătorul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Pița, întruchipat de Claudiu Bleonț. Băiatul este pașnic, nu vrea să supere pe nimeni, uneori e contemplativ, cu un vag aer poetic, alteori e glumeț sau înfrățit cu natura. El reprezintă firescul, necontrafăcutul, în antiteză cu „ștablișmentul” artificial, constipat, agresiv, găunos. Faleze de nisip se deschide cu silueta subțiratică a băiatului Vasile care, după ce hrănește un câine vagabond, o curtează pe turcoaica Oana Pellea, își cumpără o gogoașă pe care o și mănâncă, se ocupă cu aruncatul de pietre plate în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Marelui Stat Major și a militarilor. Guvernatorul nu i-a acceptat demisia; mai mult, prim-ministrul a devenit și comisar guvernamental pentru teritoriile re-anexate din Transilvania și Ungaria de Est. Teleki, în aproape toate discursurile sale, se ferea de frazeologia găunoasă, vorbea despre munca disciplinată, perseverentă, despre servirea cu credință a cauzei. Începând cu 5 septembrie, intrarea trupelor armatei ungare în localitățile locuite de maghiari era primită cu manifestări de bucurie de nedescris. Peste tot, oameni îmbrăcați de sărbătoare pândeau ceasuri
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
iobagilor de sub exploatarea grofilor unguri și a Curții de la Viena, frățietatea provinciilor românești, repusă în discuție la revoluția de la 1848 ș.a.), pe care însă le afundă în declamații, imprecații, asimilări sanctificatoare, fără a face diferență între manifestarea mândriei și naivitățile găunoase (Franklin și Beaumarchais stau de vorbă la un pahar de Bordeaux și admiră insurgența lui Horea). Lipsite de adâncime, personaje-etalon precum Horea și Avram Iancu transportă un întreg arsenal de locuri și situații comune parafate politic. V. supralicitează acțiunea, deschide
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
Corvus monedula), ciocănitorilor (Dendrocopos major), pițigoilor (Parus major), vrăbiilor (Passer montanus). Tufișurile și gardurile vii sunt locuri de cuibărit pentru mierle (Turdus merula), silvii (Sylvia communis), măcăleandrii ( Erithacus rubecula). Chiar dacă un parc arată mai bine fără cei câțiva copaci uscați, găunoși, ei reprezintă locul ideal unde păsările se adăpostesc de frig, in scorburile si găurile lor se retrag noaptea la culcare, sub scoarța acestor arbori mai puțin estetici trăiesc insecte, hrana rară, pe timp de iarnă. Dacă le eliminăm „casele", mai
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
ceruri este perfect, infailibil, esența dreptății, a ordinii și a celor mai bune intenții. Ar fi putut fi așa dacă în opoziție nu sțar afla cel mai temut jucător posibil, cel căruia șițau vândut sufletul cei mai bogați și mai găunoși oameni din dorința de a fi și mai bogați și mai găunoși: Satan, alias Lucifer, alias Scaraoțchi. Cunoscuții îi zic simplu - Dracu. Pornind de la ideea că dacă vrei sățl lucrezi pe șef trebuie săți lucrezi subalternii (nici Dracu nuți atât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
și ficțiunea, sînt prinse ele însele în ceea ce enunță. Dacă realitatea a devenit o noțiune fără conținut real, dacă mesajul nu mai are sens, dacă nu mai există frontiere între afară și înăuntru; dacă expresia, ea însăși, devine o construcție găunoasă pentru că nu poate decît să se repete la infinit, fără diferențe, atunci mesajul acestor profeți trebuie tratat ca atare. Nu au nici mai multă realitate, nici mai multă greutate în a spune ce se petrece, decît orice alt mesaj care
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
vom vedea cu ce consecințe) "biserica Eminescu". Dar "orgiile" pe care le denunța canonicul blăjean incriminând "grandomania unei direcțiuni" sau "infecția" despre care, oripilat, amintea Aron Densusianu în Literatura bolnavă n-au șubrezit interesul pentru nefericitul poet. După cum, alături de festivismul găunos a înflorit și un fals cult Eminescu (acel pseudocult asupra căruia atrăgea atenția Perpessicius, câtă vreme, de pildă, nu există nici în zilele noastre un institut sau o catedră Eminescu), amplificat pe fundalul deromânizării, a prigoanei naționaliștilor. Iar Theodor Codreanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
post-călinesciană a fost curmată. Ca reper absolut, Eminescu are dreptul la o posteritate scutită de izul muzeal, ceea ce s-ar putea traduce prin râvnita schimbare de imagine. Împovărat de clișeistica didactică, iscând un halou admirativ, împins frecvent într-un festivism găunos ori, dimpotrivă, supus voinței agresive de contestare, Poetul național, rămas "măsura noastră" (cum zicea Noica), se oferă generos exegezei. Criticul român trebuie să ajungă, așadar, la Eminescu reinventând etalonul prin lecturi proaspete, coborând în text. Iar controversa pare a fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nu pot conferi decât dimensiunea de kitsch a complexului postmodern. Remarcabilă, așadar, continua raportare a cercetătorului la cultura română. În sensul demonstrării preexistenței nucleului germinativ autohton, în sensul demonstrării inutilității importului de formă pentru a îmbrăca un conglomerat rigid și găunos, alcătuit nu din structuri dinamice, funcționale, interrelaționând, ci din fragmente în relație de adiție unele cu altele, în care fiecare fragment se acceptă în relație în funcție de modul de "așezare" în această mixtură, adică într-un cadru al indiferenței sub raportul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
continue lecturile și să urmărească controversele și polemicile din presa literară ori să emită judecăți pe seama societății socialiste și comuniste, setea de putere a unor nebuni sugrumând idealurile sociale, dictatorii "în neputința lor, au devenit represivi, criminali în spatele unei retorici găunoase. Securitatea, miliția și propaganda au devenit armele de temut ale represiunii" (3054). Se pare că starea autorului se radicalizase. Dacă se mai adaugă faptul că în acest an s-a căsătorit și tânăra familie, bazată nu pe relații atât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sub ghilotina satirică a academicianului. Solidaritatea umană se oprește la limita etnico-lingvistică a comunității de sânge a națiunii. "Națiunea, așadar, e granița cea din urmă a frăției efective (și trupește, și sufletește)" (p. 43). Umanitatea în sine este o noțiunea găunoasă, ea nu are sens decât ca sumă a națiunilor. "Omenirea [...] e o simplă abstracție, iar fraternité, ca atribut al omenirii, e o abstracție a abstracției - adevărată chimaera vacuo bombinans", o himeră care zornăie în gol (p. 43). Sentențios și bombastic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
etapă, el sfârșește în confuzie interioară și netrebnicie, năuc, dezrădăcinat, inutilizabil. Miniștrii intră în pușcării, boieroaicele ajung femei de serviciu, studențimea culege recolte. Apar elite noi care nu știu să facă nimic: activiștii, agitatorii, ideologii. Meritul e descurajat de o găunoasă retorică egalitaristă, când nu e pur și simplu amendat ca o subversiune. Câștigul e minim, piața - anemică. „A avea“ își pierde prestigiul și prețul. Răspunderile se anonimizează, lipsa perspectivelor induce indiferentism, pasivitate, bășcălie cinică. „Calitatea“ devine o deșertăciune. Tradițiile de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cântat o melodie proprie, dar rezultatul final e consonant. Sună bine. E invers decât în viața noastră politică. Acolo, cei de pe scenă cântă cam la fel: recurg la aceeași retorică, practică aceeași veselie propagandistică, fac aceleași promisiuni și exhibă aceeași, găunoasă, siguranță de sine. Pesedistul mediu și pedelistul mediu fredonează aceleași teme „muzicale“, doar că de la tribune distincte, situate, patetic, în opoziție. Și cu toate astea, sunetul general e dizarmonic. „Orchestra“ noastră politică sună prost. Muzica adevărată ne-ar putea învăța
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
preopinenți antipatici. A-ți lua distanță față de principii trece drept dovada unui incalificabil relativism. E un abuz etic, un scandal. Să ne lămurim. Principiile sunt bune. Sunt de neocolit. Cu condiția ca recursul la ele să nu devină un reflex găunos, o rețetă mecanică, un substitut al dreptei judecăți. Principium înseamnă „început“, „introducere“. Există și accepțiunea de „temei“, „fundament“, „lege“ și tocmai în această bifurcare de sens stă originea tuturor neclarită ților. Una sunt principiile științei, (relativ) stabile, inconturnabile, liniare, alta
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
oceanelor, precum și embolii cauzate de materiale metalice sau plastice. O vascularizare în declin a provocat necrozarea excrescențelor tumorale, în principal a celor datînd de mai multe secole, cu un număr de celule depășind șase miliarde. Nucleele lor urbane au devenit găunoase și s-au prăbușit, nelăsînd în urmă decît chisturi endotoxice și sterile. Așa ar arăta diagnosticul și prognosticul pe care un medic venit de altundeva le-ar putea formula cu privire la planeta noastră, percepută global ca un ecosistem. Chiar dacă n-am
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]