539 matches
-
Lymnocryptes minimus (Becațina mică) - Gallinago gallinago (Becațina comună) - Scolopax rusticola (Sitarul de pădure) COLUMBIFORMES Columbidae - Columba oenas (Porumbel de scorbură) - Columba palumbus (Porumbel gulerat) - Streptopelia decaocto (Guguștiuc) - Streptopelia turtur (Turturică) PASERIFORMES Alaudidae - Alauda arvensis (Ciocârlie de câmp) Corvidae - Garrulus glandarius (Gaiță) - Pica pica (Coțofană) - Corvus monedula (Stăncuța) - Corvus frugilegus (Cioară de semănătură) - Corvus corone corone (Cioară neagră) - Corvus corone cornix (Cioară grivă) - Corvus corone sardonius (Cioară grivă sudică) Sturnidae - Sturnus vulgaris (Graurul comun) - Sturnus vulgaris balcanicus (Graurul dobrogean) Turdidae/Muscicapidae - Turdus
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
Serinus citrinelloides) Estrildidae Amandava amandava Cryptospiza reichenovii Erythrura coloria Erythrura viridifacies Estrilda quartinia (comercializată deseori sub numele de Estrilda melanostis) Hypargos niveoguttatus Lonchura griseicapilla Lonchura punctulata Lonchura stygia Sturnidae Sturzi Cosmopsarus regius Mino dumontii Sturnus erythropygius Corvidae Corbi, ciori, coțofene, gaițe Cyanocorax caeruleus Cyanocorax dickeyi REPTILIA Reptile TESTUDINATA Emydidae Broaște țestoase Melanochelys trijuga SAURIA Gekkonidae Rhacodactylus auriculatus Rhacodactylus ciliatus Rhacodactylus leachianus Teratoscincus microlepis Teratoscincus scincus Scincidae Șopârle Tribolonotus gracilis Tribolonotus novaeguineae Cordylidae Zonosaurus karsteni Zonosaurus quadrilineatus Colubridae Alți șerpi Elaphe carinata
32005R1332-ro () [Corola-website/Law/294308_a_295637]
-
2 Modificări la Centralizatorul nr. 5 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada de vânătoare 2016/2017, la speciile: lișiță, găinușă de baltă, sitar de pădure, becațină comună, becațină mică, cioară grivă, cioară grivă sudică, cioară de semănătură, coțofană și gaiță *
ORDIN nr. 1.751 din 12 septembrie 2016 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 951/2016 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru perioada de vânătoare mai 2016 - 14 mai 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275365_a_276694]
-
Lymnocryptes minimus (Becațina mică) - Gallinago gallinago (Becațina comună) - Scolopax rusticola (Sitarul de pădure) COLUMBIFORMES Columbidae - Columba oenas (Porumbel de scorbură) - Columba palumbus (Porumbel gulerat) - Streptopelia decaocto (Guguștiuc) - Streptopelia turtur (Turturică) PASERIFORMES Alaudidae - Alauda arvensis (Ciocârlie de câmp) Corvidae - Garrulus glandarius (Gaiță) - Pica pica (Coțofană) - Corvus monedula (Stăncuța) - Corvus frugilegus (Cioară de semănătură) - Corvus corone corone (Cioară neagră) - Corvus corone cornix (Cioară grivă) - Corvus corone sardonius (Cioară grivă sudică) Sturnidae - Sturnus vulgaris (Graurul comun) - Sturnus vulgaris balcanicus (Graurul dobrogean) Turdidae/Muscicapidae - Turdus
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
cele mai frecvente din jurul Lacului Bălătău sunt reprezentate prin: șorecarul comun - Buteo buteo, corbul - Corvus corax, huhurezul mic - Strix aluco, bufnița - Bubo bubo, pițigoiul de brădet - Parus ater, pițigoiul de munte - P. montanus, forfecuța - Loxia curvirostra, ciocănitoarea neagră - Dryocopus martius, gaița de munte - Nucifraga caryocatactes, aușel sprâncenat - Regulus ignicapillus, codobatura albă - Motacilla alba, codobatura de munte - M. cinerea, mierla de apă - Cinclus cinclus și fluierarul de munte - Actitis hypoleucos. Reptilele și amfibienii sunt reprezentați de șopârla de munte - Lacerta vivipara, vipera
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 martie 2016 al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271485_a_272814]
-
Misteldrossel Mistle-thrush Grive draine Tordela Grote lijster Tordela Sturzul de vâsc 72b. Sturnus vulgaris Estornino pințo Stær Star Starling Étourneau sansonnet Storno Spreeuw Estorninho-malhado Graurul comun 73. Garrulus glandarius Arrendajo Skovskade Eichelhäher Jay Geai des chênes Ghiandaia Vlaamse gaai Gaio-comum Gaița 74. Pică pică Urraca Husskade Elster Magpie Pie bavarde Gazza Ekster Pega-rabuda Coțofana 75. Corvus monedula Grajilla Allike Dohle Jackdaw Choucas des tours Taccola Kauw Gralha-de-nuca-cinzenta Stăncuța 76. Corvus frugilegus Graja Råge Saatkrähe Rock Corbeau freux Corvo comune Roek Gralha-calva
jrc2480as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87634_a_88421]
-
fagi, salcâmi, tisa și două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii . Parcul este denumit și Grădina Elisabeta. Fauna este formată din specii de iepure, mistreț, căprioare, viezure, vulpe, lup, și diverse specii de păsări: vrăbii, stăncuțe, grauri, porumbei, turturele, gaițe, fazani. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Gherla se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
veveriță. Multe dintre aceste animale au dispărut sau și-au redus numărul datorită intervenției omului, prin defrișarea pădurilor sau datorită braconajului. Așa se întâmplă cu cerbul și mistrețul, care practic, nu mai există. Păsările cele mai numeroase sunt: fazanul, sitarul, gaița, ciocârlia de pădure, privighetoarea, ciocănitoarea, pupăza, cucul, vrabia de câmp, cioara, guguștiucul. Fauna de câmp este reprezentată de: iepure, dihor, nevăstuică, cârtiță. Resursele naturale sunt: petrolul, gazele naturale, pășuni și fânețe naturale , terenurile arabile. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
decât cealaltă. Ea a fost cumpărată de cetățenii satelor Mogoșești, Hălăucești, Luncași și Muncelu de Sus. Predomina fagul, stejarul și salcâmul. În ambele păduri găsim animale că: țapul, capră (căpriorul), veverița, șoarecul de pădure, viezurele, vulpea, ariciul, etc. Păsări: uliul, gaița, graurul, mierla, sturzul, cucul, pupăza și alte specii de păsări mici. Din documente reise că la 8 septembrie 1442 acest sat există; Suret de la Ilias Vodă și Ștefan Vodă: Facem înștiințare prin slugă și boiarul nostru dunmealui Bode Mîrje carele
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
A. Fauna pădurilor Pădurile de fag și stejar, destul de reprezentate în zonă sunt populate cu o serie de specii de animale ca: vulpea, lupul, mistrețul, veverița, pisica sălbatică, căprioara, jderul și altele. Dintre păsările prezentate în preajma Nădragului amintim: ciocănitoarea, cucul, gaița, pițigoiul, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn etc. În pădurile Nădrăgene în vecinătate cu pădurile Rușchiței și Obrejei, s-au semnalat câteva familii de cerbi carpatini, iar în Padeș câteva exemplare de urși, trecuți în aceste teritorii din pădurile Hațegului
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
se întâlnește etajul alpin reprezentat prin pajiști alpine alcătuite din gramine microterme că Festuca sapina, Agrostis rupestris, funcus trifidus. Adeseori aceste pajiști sunt degradate în urmă pășunatului excesiv . Fauna este răspândită în funcție de vegetație, astfel în etajul alpin este prezentată acvila , gaița de munte, forfecuța, dintre păsări, cerbul, porcul mistreț dintre mamifere. În etajul făgetelor putem aminti căprioara, veverița , mistrețul, lupul, vulpea dintre mamifere, mierla, cinteza, gaița, cucu, dintre păsări. Peștii întâlniți pe raza satului Musca sunt: păstrăv, clean, scobar, lipan. Se
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
urmă pășunatului excesiv . Fauna este răspândită în funcție de vegetație, astfel în etajul alpin este prezentată acvila , gaița de munte, forfecuța, dintre păsări, cerbul, porcul mistreț dintre mamifere. În etajul făgetelor putem aminti căprioara, veverița , mistrețul, lupul, vulpea dintre mamifere, mierla, cinteza, gaița, cucu, dintre păsări. Peștii întâlniți pe raza satului Musca sunt: păstrăv, clean, scobar, lipan. Se prezintă diferențiat în funcție de substratul litologic, vegetație, înălțime, orientarea versanților etc.Tipurile de sol prezente pe raza satului sunt: În urma rezultatelor recensământului desfășurat în anul 2004
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza, mierla, cucul, coțofana (sarca), graurul, gaița, găioara, codobatura, bufnița, uliul și multe altele. Drumul Județean 109 străbate vatra satului de la est la vest pe o distanță de 4 kilometri. Este un drum care face legătura între județul Cluj și județul Sălaj. Prima atestare documentară a localității
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
care derivă însăși denumirea acestor munți. Animalele sălbatice frecvente sunt cerbul, căpriorul, țapul, ciuta, porcul mistreț, ursul, pisica sălbatică, lupul, vulpea, bursucul, iar dintre animalele mai mărunte veverița, vidra, nevăstuica, dihorul, heldia; dintre răpitoarele cu pene mai numeroase sunt bufnița, gaița, uliul, cioara, iar dintre celelalte păsări găinușa , gotca, gotcanul. Mai rar, se puteau întâlni în zonă râsul, jderul, iepurele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pipirig se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
Dintre arbuștii întâlniți în zonă, la marginea fânețelor: cătina, alunul, gherghinul, măceșul, călinul, cornul, scorușul, socul. Fauna sălbatică mică e specifică pădurilor de foioase din Muntenia de deal: veverițe, pârși, viezuri, cârtițe, iepuri, vulpi. Păsări întâlnite în zona Telegii: cuc, gaiță, turturea, uliu, vrabie, rândunică, pițigoi, ciocănitoare. Din rândul faunei mari, întâlnim mistreți și căprioare. Foarte rar se semnalează prezența urșilor în pădurile din nordul comunei, înspre Cosminele și Pietriceaua. Comuna Telega a cunoscut perioade de dezvoltare și declin, strâns legate
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
tip foehn. Este specifică zonelor de deal și munte, predominând pădurile de foioase. - În zonele împădurite se întâlnesc căprioara, iepurele, dihorul, lupul, vulpea, râsul, viezurele și nevăstuica. - Desișul pădurilor adăpostește de asemenea multe specii de păsări: ciocănitoarea pestrița, pițigoiul, cinteza, gaița. - Pasionații întâlnesc și multi fluturi specifici nivelelor alpine. - Apele de munte sunt populate cu păstrăvi curcubeu și indigen, lipan, mreana vânata, scobar și clean. Primele atestări documentare datează din secolul XV, respectiv anul 1439 și vizează satele Buceș, Mihăileni și
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
Turdus merula"), cucul ("Cuculus canorus L."), pupăza ("Upupa epops L."), buha ("Buba buba"), turturica ("Streptopelia turtur L."), ciocănitoarea pestriță mare ("Dendrocopus major"), potârnichea ("Perdex perdix L."), vrabia ("Passer montanus"), coțofana ("Pica pica"), cioara neagră, stăncuța ("Corvus monedula"), uliul, rândunica, porumbelul, gaița, grangurul, sticletele, barza, gâsca sălbatică, care migrează din primăvară până în toamnă în aceste locuri, unde găsește optime posibilități de hrănire și de înmulțire. În iazurile aflate pe raza fostei moșii Piticaru - iazul Piticaru și iazul Murguleț, se întâlnesc păsări ca
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
este format din vranița, urzica moartă, leurda, precum și mur, rogoz, măcieș iepuresc și alte graminee. Animalele întâlnite aici sunt lupul, mistrețul, căprioara, viezurele, veverița, iepurele, vulpea etc., la care se adaugă un număr mare de păsări, cum ar fi: pițigoiul, gaița, mierla, ciocănitoarea, uliul, cucul, vrabia, bufnita etc. În apele râului Crasna se găsesc pești specifici zonelor de deal că de exemplu: lipanul, mreana, cleanul și foarte rar, somnul. În perioada de primăvară, peștii pătrund și pe văile laterale, în special
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
austriacă), mohorul (Sturis viridis), neghina (Agrostemma githago), pălămida (Cirsius arvense). Fauna este reprezentată de mistreț (Sus scofa), căprior (Capreolus capreolus), vulpe (Vulpes vulpes), dintre mamifere , și dintre păsări cioară (Corys corona), corbul (Corvus corax), privighetoarea (Luscinia luscinia), mierla (Turlus merula), gaița (Garulus glandarius). Dintre mamifere întâlneam și lupul (Caniș lupus) dar se pare că a dispărut din zonă, ultima dată fiind văzut prin 1980 în pădurea de pe dealul Buciog în timpul unei partide de vânătoare. În zona mai trăiește cârtita, popândăul, șoarecele
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Fauna terestră are numeroși reprezentanți ca urmare a prezenței suprafețelor forestiere ce constituie adăpost: mistreț, căprioară, vulpe, cerbul, iepure, iar în vegetația de ierburi de hârciog, șoarecele de câmp. Fauna pădurilor cuprinde o diversitate de specii: ciocănitoare, privighetoare, cucul, pițigoi, gaiță, mierla, pitulicea, turturica, rândunica, vrabia. Apele Siretului constituie mediu de viață al unui număr mare de specii de pești: crapul, mreana, caras, bibanul, știuca. Stema comunei Adâncata se compune dintr-un scut tăiat. În câmp superior, pe fond albastru, trei
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
căprioarele sunt mai puține. Oare pentru că au apărut în ultimul timp acțiuni de vânătoare așa-zis autorizate pe spații care ar trebui protejate?. Există foarte multe păsări care găsesc un areal excelent pt. înmulțire. Ulii, tuturelele, privighetorile, pupezele, ciocănitorile, mierlele, gaițele, pițigoii, vrăbiuțele, cotofanele sau alte înaripate sunt aproape peste tot. Uneori poți găsi în cale, dar fără pericol, șopârle de câmp sau șerpi negri. Cei „galbeni” (viperele) au dispărut în ultimii 30 de ani. Ape: Rămase din perioada marelui lac
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
fi existat bufnițe, dar acum mai sunt doar granguri, mierle, sturzi, ciocănitoare, sticleți, cinteze, pițigoi și pupeze, și desigur, vestiții cuci. Din păcate turturelele au dispărut prin anii 60, eliminate de guguștiuci, păsări mai mari și mai agresive. Prigoriile și gaițele sunt ceva mai rare, dacă nu cumva au și dispărut. Mamiferele sălbatice includ de la șoareci ce câmp, guzgani, popândăi, cățelul-pământului, cârtița, hârciogul, iepurele, până la nevăstuică și dihor, ca să amintim și carnivorele, apoi mai apare uneori șacalul, venit de peste Dunăre, precum și
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
sălbatic. Efectivele de vânat (existent și optim) sunt constituite din iepure, vulpe, mistreț și căprioară. Fauna mai prezintă elemente tipice de stepă și silvostepă: popândău, șoarece de câmp, șobolan de câmp, nevăstuică și cârtița. Păsările sunt reprezentate de cioară, pițigoi, gaiță, ciocârlie, privighetoare, sticlete, cuc, găinușă, barză, rață pitică, nagâț, iar reptilele de șopârle și șerpi. Un loc important îl ocupă fauna piscicolă. Printre speciile care populează apele râurilor sunt: clean, scobar, crap, plătică, zvârlugă, țipar etc. precum și numeroase specii de
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
crapul, linul, păstrăvul, roșioara, somnul, șalăuul, știuca și cleanul. În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele specii :animale- iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc. Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: pești
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
de vertebrate. Preponderent specii care apar de asemenea și în România și Ucraina, și în Balcanii de Est. În păduri trăiesc : cerbi, jderi, veverițe, șoareci de pădure, pajure, vulturi pleșuvi, ciufi de pădure, huhureze, ulii, ciocănitori pestrițe, pițigoi, cinteze, codobaturi, gaițe, coțofene, cuci, dumbrăvenci, porumbei și sitari. Stepa are o faună alcătuită mai ales din rozătoare, dintre care cel mai reprezentativ este popândăul. Mai apar: hârciogul, șoarecii de câmp și cățeii-pământului. Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea, viezurele, dihorul de stepă
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]