483 matches
-
cu pelin, sunătoare, Poala Sfintei Marii, rădăcini de porumbel, roșcovele pămîntului, cu scorțișoară, flori de secară, de secărică, sfeclă roșie, șovârf, coajă de stejar, cu stânjenei albaștri, traista ciobanului, trandafir roșu, troscot gras, vâsc (de măr sau de păr), unghia găii, rădăcini de urzică moartă. ARSURI GASTRICE Senzația de arsură (pirozis, piroză, acreală, jeg), ce urcă din stomac prin esofag fiind asociată cu un gust acru, mai poate fi tratată astfel: Consumați morcovi cruzi sau frunze de țelină. Dacă suferiți de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
drojdie, la Întuneric, sămânță de in, leuștean, lemnul Domnului, făină de orz sau de ovăz opărită, cu mutătoare, nalbă de grădină, rădăcină de papură, pelin, peliniță, praz, rădăcină de scai, făină de secară, cu secărică, sfeclă roșie cu tămâie, unghia găii, cu usturoi, untură de porc veche (râncedă), cu volovotic, zglăvoc. Ceaiuri din buruieni de ceas rău, hernie (studeniță), sânzâiene, de cimbru de câmp (cimbrișor), din planta cinci degete, ghințură, ghizdei, iarbă mare, iarba frântului, tătăneasă, muma pădurii, mutătoare, rădăcini de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de pelin, floare de sunătoare plămădită În untdelemn, cu frunze de piersic, cu praf de ciuperca răsuflătoarea pământului, cu turtă din flori de sunătoare, cu rostopască, frunze de tăietoare, cu miez de tărtăcuță prăjit În grăsime, cu rășină, cu unghia găii, foi și coajă de ulm, foi de varză, frunze de vătămătoare, de vetrice sau de zârnă. De asemenea, se făceau oblojeli cu frunze de cactus, cu frunze din planta floarea de gheață, cu volbură, iarbă grasă, iarbă neagră, iarbă de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
talpa gâștii sau de muma pădurii, plămădite În vin alb natural sau În rachiu de drojdie. Ceaiuri și pansamente pe cap cu sâlnic (plantă cunoscută și sub numele de coada ielelor, nejemniță, pelangoasă, rărunchioasă), cu zburătoare sau pufuliță, cu unghia găii (coroniște). Cu aceste "buruieni de leac" se fac și băi cu fierturi concentrate. Copiilor bolnavi de epilepsie sau de nervi li se mai fac băi pe cap cu fierturi din fân de pădure, seara la culcare. Se bea apă dintr-
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
specialiștilor și publicului literar românesc, activitatea și ideile esențiale ale unui comparatist italian, Armando Gnisci. Este profesor de literatură comparată al Universității din Roma La Sapienza, autor al multor volume și director al revistei de literatură comparată I Quaderni di Gaia. La ea au colaborat, intermitent, și comparatiști români, iar publicațiile noastre specializate (câte sunt) sunt prezentate și recenzate cu regularitate. A conferențiat și la Accademia di Romania, de la Roma. Este un prieten real al comparatiștilor noștri, ale căror lucrări le
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
literare, in: Cotidianul. Supliment literar. Litere. Arte. Idei, 29 mai 1995. 1 Carla Valentino, Idee d'Europa nella cultura letteraria del Novecento (Roma, Editrice Dimesione Europea/European Dimension, 1990). 2 Adrian Marino, La letteratura europea, oggi, in: I Quaderni di Gaia, 1/1990, pp. 103-116; tr. rom., in: Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice și culturale (Iași, Polirom, 1995), pp. 111-129. 3 Idem, European and World Literature: A New Comparative View, in: Proceedings of the XIIIth Congres of the I.C.L.A., Tokyo
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Literature and European Studies offered to Hugo Dyserinck on the occasion on his Sixty-Fifth Birthday. Ed. by Joep Leersen and Karl Ulrich Syndram (Amsterdam-Atlanta, Ga., 1992). 9 Armando Gnisci, Verso un nuovo cencetto di letteratura nazionale-mondiale, in: I Quaderni di Gaia, 5-6-7/1992-1993, pp. 135-139. 10 Idem, Noialtri europei, pp. 91-92. 8. Soarta teoriei literare, in: Jurnalul literar, II, 9-12, martie 1991. 1 D.D. Roșca, L'influence de Hegel sur Taine thăoricien de la connaissance et de l'art (Paris, 1928), tr
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Sitta europea), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), viesparul (Pernis apivorus), ciocârlia de pădure (Lullula arborea); în scorburile copacilor își găsesc adăpost răpitoare de noapte precum buha (Bubo bubo) și huhurezul mic (Strix aluco); dintre răpitoarele de zi: gaia neagră (Milvus migrans), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus); mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), presura galbenă (Emberiza citrinella), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), vânturelul de seară (Falco vespertinus), ciocârlanul (Galerida cristata), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie (Milvus milvus), codobatura albă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla flava), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), grangurul (Oriolus oriolus), uliganul pescar (Pandion haliaetus), pițigoiul mare (Parus major), vrabia de casă (Passer domesticus), vrabia de câmp (Passer montanus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), presura galbenă (Emberiza citrinella), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), vânturelul de seară (Falco vespertinus), ciocârlanul (Galerida cristata), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie (Milvus milvus), codobatura albă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla flava), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), grangurul (Oriolus oriolus), uliganul pescar (Pandion haliaetus), pițigoiul mare (Parus major), vrabia de casă (Passer domesticus), vrabia de câmp (Passer montanus), potârnichea (Perdix perdix), fazanul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
puțin întrucît privește pe Pașadia și Pantazi. Suntem în Bucureștii semi-balcanici, semi-occidentali, unde fineța cea mai înaintată se amestecă cu înjurătura și pofta grosolană. Limba însăși e caracteristică: "dat în Paște", "brambura", "avea cîrlig", "lapoș", "guguștiuc", "o ții așa ca gaia mațu, la gard am prins-o, la gard am legat-o. Vous devenez agaçant avec vos Arnoteanu; mai dă-i... Voyons, il faut être sérieux". Eroii au gusturi execrabile. Pirgu umblă "cu o desculță borțoasă în luna a noua" și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de cultură Korunk (Cluj, 1994), pp. 55-59. 1. Adrian Marino, Les LumiŁres roumaines decouvrent «l'Europe», in: Litterature roumaine. Litteratures occidentales. Rencontres (Bucarest, Editura științifică și Enciclopedică, 1982), pp. 10-48. 2. Idem, La «letteratura europea», oggi, in: I Quaderni di Gaia, 1/1990, pp. 103-116; tr. rom. in: România Literară, 34, 22 august 1991. 3. Carla Valentino, Idee d'Europa nella cultura letteraria del Novecento (Roma, Editrice Dimensione Europea/European Dimension, 1990), p. 95. 3. Literatura europeană, azi, in: România Literară
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Idee d'Europa nella cultura letteraria del Novecento (Roma, Editrice Dimensione Europea/European Dimension, 1990), p. 95. 3. Literatura europeană, azi, in: România Literară, XXIV, 34, 22 august 1991, pp. 12-13 (versiunea românească a textului publicată în I Quaderni di Gaia, 1/1990, pp. 103-116). 1. Carla Valentino, Il concetto di Europa Letteraria nella Comparatistica del Novecento, Tesi di Laurea. Anno Accademico 1987/1988, Università degli Studi di Roma La Sapienza, Cattedra di Letteratura Comparata, 247 pp., Relatore: prof. Armando Gnisci
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Americas, 150/1985, pp. 68-78. 5. H.H.H. Remak, cf. Roland Mortier. Cent ans de litterature comparee, in: proceedings of the IX Congres of I.C.L.A. (Innsbruck, 1981), I, p. 12. 6. Adrian Marino, La «letteratura europea», oggi, in: I Quaderni di Gaia, 1/1990, pp. 103, 7. Theophile Obenga, Culture et integration africaine, Fondements culturels du panafricanisme, in: Afrika, Afrique, Africa (Leuven, 1991), p. 22. 8. Nagendra, Editor's Note, in: Comparative Literature (Delhi University, 1977). 9. Daniel-Henri pageaux, pour un nouveau
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
15,4 Ungureni 18,0 Gârlești 16,8 Luncșoru 17,5 Ungurenii Mici 13,7 Măceșu de Jos Măceșu de Jos 7,2 Săpata 0,3 Murgași Murgași 25,9 Balotă de Jos 42,6 �� Balotă de Sus 30,6 Gaia 28,2 Picăturile 22,0 Rupturile 7,4 Melinești Melinești 4,3 Bodăiești 8,1 Bodâieștii de Sus 9,2 Godeni 3,9 Muierușu 7,1 Negoiești 10,9 Spineni 6,0 Ohaba 5,3 Valea Muierii de Jos 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
-GRIGORE DUMITRU, din comuna Vânători, fost legionar, agricultor pensionar, a afirmat că „partidul comunist intervine cu câte un decret când nu-i convine ceva, dar unei persoane, dacă nu-i convine ceva, nu poate zice nimic, că altfel o ia gaia. La radio și televiziune se transmit episoade din răscoalele țărănești, arătând că țăranii erau apăsați greu, bătuți și ținuți flămânzi. Ăștia de acum fac la fel”. -GOGA NICOLAE, din comuna Vânători, fost membru al P.N.Ț., agricultor pensionar, a afirmat
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
acestă bandă Îngustă, ființele vii și procesele geochimice ale Pământului interacționează pentru a se susține reciproc. În anii ’70, un om de știință englez, James Lovelock și un biolog american, Lynn Margulis, au dezvoltat teoria lui Vernadsky cu publicarea ipotezei Gaia. Ei cred că Terra funcționează ca un organism viu care se autoreglează. Flora, fauna și compoziția geochimică a atmosferei conlucrează Într-o relație sinergică pentru a menține climatul Pământului Într-o stare staționară relativă care este favorabilă vieții. Lovelock și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
geochimice acționează ca un sistem unificat, menținând climatul și mediul Înconjurător și conservând viața. Planeta devine mai mult o ființă vie, o entitate autoreglantă care se menține pe sine Însăși Într-o stare stabilă favorabilă continuării vieții. După cum arată teoria Gaia, adaptarea și evoluția creaturilor individuale devin parte a unui proces lărgit; adaptarea și evoluția planetei Însăși. Este relația simbiotică continuă Între fiecare ființă vie și procesele geochimice care asigură supraviețuirea atât a organismului planetar, cât și a speciilor individuale care
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
evoluția planetei Însăși. Este relația simbiotică continuă Între fiecare ființă vie și procesele geochimice care asigură supraviețuirea atât a organismului planetar, cât și a speciilor individuale care trăiesc În stratul biosferei. Mulți alți oameni de știință au contribuit la teza Gaia, moderând, calificând și dezvoltând opera lui Lovelock și Margulis. De mai mult de două decenii ideea că Terra funcționează ca un organism viu a devenit o direcție esențială de explorare pentru regândirea relației dintre biologie, chimie și geologie. Dacă, Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
from Early Warnings, p. xiii. 37. Heisenberg, Werner, Physics and Philosophy: The Revolution in Modern Science, Harper, New York, 1958. 38. Maren-Grisebach, Manon, Philsophie der Brunen, Olzog, München, 1982, p. 30, citat de Ernst Haeckel. 39. Lovelock, James, The Ages of Gaia: A Biography of Our Living Earth, Norton, New York, 1988, p. 312, citat de Vladimir Vernadsky. 40. Polunin, N., „Our Use of «Biosphere», «Ecosystem», and Now «Ecobiome»”, Environmental Conservation, 11, 1984, p. 198; Serafin, Rafal, „Noosphere, Gaia, and the Science of
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
James, The Ages of Gaia: A Biography of Our Living Earth, Norton, New York, 1988, p. 312, citat de Vladimir Vernadsky. 40. Polunin, N., „Our Use of «Biosphere», «Ecosystem», and Now «Ecobiome»”, Environmental Conservation, 11, 1984, p. 198; Serafin, Rafal, „Noosphere, Gaia, and the Science of the Biosphere”, Environmental Ethics, 10, vara 1988, p. 125. 41. Patten, Bernard C., „Network Ecology”, În M. Higashi și T.P. Burns (coord.), Theoretical Studies of Ecosystems: The Network Perspective, Cambridge University Press, New York, 1991. 42. Capra
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Basic Books, New York, 1993. Lipset, Seymour Martin, American Exceptionalism: A Double-Edged Sword, Norton, New York, 1996. Locke, John, Second Treatise of Civil Government, cap. 5, „Of Property”, Ed. Thomas P. Peardon: Liberal Arts Press, New York, 1952. Lovelock, James, The Ages of Gaia: A Biography of Our Living Earth, Norton, New York, 1988. Lowe, Donald M., History of Bourgeois Perception, University of Chicago Press, Chicago, 1982. Lowe, P., Ward, S. (coord.), British Environmental Policy and Europe, Routledge, Londra, 1998. Lukacs, John, Historical Consciousness: The
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
tot din fecunditatea divină, fie dintr-o totalitate cosmică androgină, fie dintr-un cuplu primordial. Cuplul primordial dă naștere cuplurilor de zeități principale: Brahma Sarasvati, Vishnu Lakshmi, Shiva Parvati. În mitologia greacă, cosmogonia este antropomorfizată. Din haos au apărut Geea / Gaia / Pământul și Eros / Dorința. Geea a născut ființe egale sieși, Uranus / Cerul, Pontus / Marea. Din unirea lui Uranus cu Geea s-a născut Cronos / Timpul. Cronos și-a mutilat tatăl prin castrare, s-au născut titani și titanide (prima generație
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Să trăiești 10000 de ani". Zeități grecești Aphrodita este zeița frumuseții și a iubirii. Unele legende precum cele homerice susțin nașterea zeiței din unirea lui Zeus cu Dione, o titanidă, progenitură preolimpiană, având ca părinți pe Uranus și pe Geea / Gaia. Alte legende prezintă proveniența Aphroditei din spuma mării. Conform acestora, Cronos, cel mai tânăr dintre titani, fiul lui Uranus și al Geei, și-a mutilat tatăl, i-a tăiat falusul, l-a aruncat în mare și, în jurul lui, după ultima
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nu este Încă fiul Afroditei, nici zeul venerat Într-un mic templu dezgropat de arheologi pe povârnișul Acropolei din Atenaxe "Atena" sau destinatarul unui cult la Tespia, În Beoția, În forma aniconică a unei pietre (Pausanias, IX, 27, 1). Numai Gaia sau Gheea, pământul, pare să posede trăsături divine, dar, după ce a născut „toate lucrurile”, ea devine inactivă, transformându-se Într-un fel de deus otiosus. Așadar după ce activitatea ei este limitată la momentul mitic al Întemeierii lumii, Gheei aproape i
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]