661 matches
-
fost omorât după o paradă militară organizată pentru a sărbători succesele lui Cezar în Galia. Majoritatea informațiilor păstrate despre Vercingetorix provine de la "Commentarii de Bello Gallico" lui Cezar însuși. Sub Napoleon III, persoana lui Vercingetorix ca fiind reprezentant al culturii galice a fost promovată. În contextul conflictului franco-german, joacă rolul figurii mitice și naționale a primului popor de Franța, motiv important în istoriografia franceză a secolului XIX. La școli, a fost prezentat între ani 1870 și 1950 ca fiind primul conducător
Vercingetorix () [Corola-website/Science/302323_a_303652]
-
numelui „Vercingetorix” rămânea inexplicată pentru mai mulți ani. Plutarh, în opera sa "Viețile paralele ale oamenilor iluștri", l-a deformat în capitolul dedicat lui Iulius Cezar în forma de „Ουεργεντοριξ” ("Ouerghentorix"). Strabon le citează chiar în altă formă. Forma originală galică s-a păstrat totuși la monede și a fost . Florus, istoricul roman, a crezut că numele acesta a fost format cu scopul de a provoca groaza. Pentru o lungă perioadă de timpă după „redescoperirea” galilor și lui Vercingetorix în secolul
Vercingetorix () [Corola-website/Science/302323_a_303652]
-
Vercingetorix” a fost drept un nume personal sau cuvântul comun în limba arvernilor însemnând „căpetenie”. Astfel, Jules Michelet îl numește drept "Vercingetorixul" în "Istoria Franței" a sa. De fapt, se cunosc mai mulți regi care purtau titluri asemănătoare în istoria galică, ceea ce este dovedit prin abundența relativă a monedelor cu astfel de inscripții. Problema nu a fost rezolvată, pentru că Vercingetorix nu a fost niciodată proclamat regele, ceea ce i-ar împiedica posibilitatea de a folosi astfel de titlu onorific. Se presupune astăzi
Vercingetorix () [Corola-website/Science/302323_a_303652]
-
format ca o poreclă onorifică, compusă din elementele: "ver-" () însemnând "deasupra" (cognatele includ și ), "-cingeto-" () însemnând "luptător", "războinic", și -"rix" () însemând "rege". Numele ar trebui să însemne atunci "rege suprem al războinicilor". Astfel de compuneri au fost populare în onomastica galică — Iulius Cezar menționează două persoane de nume "Cingetorix" în "Commentario de Bello Gallico", în sursele latinești apar și, printre alți, Dumnorix, căpetenia aeduilor, Ambiorix, prințul eburonilor și Orgetorix, negustorul elvet. Numele personajului fictiv Asterix de asemenea conține sufixul -"rix". După
Vercingetorix () [Corola-website/Science/302323_a_303652]
-
legiunilor locale. Totuși, Marcus Cassianius Latinius Postumus, guvernatorul local al provinciilor germane, s-a răzvrătit; asaltul lui asupra Coloniei Agrippina a dus la moartea lui Saloninus și a prefectului. În confuzia care a urmat, un stat independent, cunoscut ca Imperiul Galic, a apărut. Capitala acestuia era Augusta Treverorum (Trierul de astăzi) și și-a extins rapid controlul asupra provinciilor germane și galice și peste toată Hispania și Britannia. Avea propriul senat iar o listă parțială a consulilor săi încă mai supraviețuiește
Imperiul Roman de Apus () [Corola-website/Science/302542_a_303871]
-
dus la moartea lui Saloninus și a prefectului. În confuzia care a urmat, un stat independent, cunoscut ca Imperiul Galic, a apărut. Capitala acestuia era Augusta Treverorum (Trierul de astăzi) și și-a extins rapid controlul asupra provinciilor germane și galice și peste toată Hispania și Britannia. Avea propriul senat iar o listă parțială a consulilor săi încă mai supraviețuiește. A menținut religia romană, limba și cultura și a fost mult mai preocupat cu lupta împotriva triburilor germanice decât împotriva altor
Imperiul Roman de Apus () [Corola-website/Science/302542_a_303871]
-
consulilor săi încă mai supraviețuiește. A menținut religia romană, limba și cultura și a fost mult mai preocupat cu lupta împotriva triburilor germanice decât împotriva altor romani. Cu toate acestea, în timpul domniei lui Claudius Gothicus (268-270), mari teritorii ale Imperiului Galic au fost restaurate conducerii romane. În aproximativ același timp, provinciile de est au fost integrate în Imperiul Palmyrei sau Imperiul Palmyrez, sub conducerea reginei Zenobia. În 272, împăratul Aurelian a reușit în sfârșit să supună Palmyra și să revendice teritoriul
Imperiul Roman de Apus () [Corola-website/Science/302542_a_303871]
-
în Imperiul Palmyrei sau Imperiul Palmyrez, sub conducerea reginei Zenobia. În 272, împăratul Aurelian a reușit în sfârșit să supună Palmyra și să revendice teritoriul acesteia în numele Imperiului. Cu estul asigurat, el și-a întors atenția înspre vest, ocupând Imperiul Galic un an mai târziu. Datorită unei înțelegeri secrete dintre Aurelian și împăratul galic Tetricus I și fiul său Tetricus al II-lea, armata galică a fost învinsă rapid. În schimb, Aurelian le-a cruțat viețile și le-a oferit celor
Imperiul Roman de Apus () [Corola-website/Science/302542_a_303871]
-
Aurelian a reușit în sfârșit să supună Palmyra și să revendice teritoriul acesteia în numele Imperiului. Cu estul asigurat, el și-a întors atenția înspre vest, ocupând Imperiul Galic un an mai târziu. Datorită unei înțelegeri secrete dintre Aurelian și împăratul galic Tetricus I și fiul său Tetricus al II-lea, armata galică a fost învinsă rapid. În schimb, Aurelian le-a cruțat viețile și le-a oferit celor doi foști rebeli poziții importante în Italia. Frontierele externe au fost în cea
Imperiul Roman de Apus () [Corola-website/Science/302542_a_303871]
-
teritoriul acesteia în numele Imperiului. Cu estul asigurat, el și-a întors atenția înspre vest, ocupând Imperiul Galic un an mai târziu. Datorită unei înțelegeri secrete dintre Aurelian și împăratul galic Tetricus I și fiul său Tetricus al II-lea, armata galică a fost învinsă rapid. În schimb, Aurelian le-a cruțat viețile și le-a oferit celor doi foști rebeli poziții importante în Italia. Frontierele externe au fost în cea mai mare parte liniștite pentru restul Crizei din secolul al III
Imperiul Roman de Apus () [Corola-website/Science/302542_a_303871]
-
până la moartea sa în 423. Domnia sa a fost umplută cu uzurpări și invazii. În 410, Roma a fost jefuită de către forțele lui Alaric. Acest eveniment a făcut o mare impresie asupra contemporanilor, deoarece aceasta a fost prima dată de la invaziile galice din secolul al IV-lea î.Hr. când orașul a fost cucerit de un inamic străin. Succesorii lui Alaric i-au stabilit pe goții în Galia (412-418), de unde au funcționat ca aliați romani împotriva vandalilor, alanilor, suebilor și în Spania, și
Imperiul Roman de Apus () [Corola-website/Science/302542_a_303871]
-
fost în același timp tras înapoi de greșelile lui nenumărate. În 54 î.Hr., Antoniu era membru în conducerea armatelor lui Cezar din Galia romană și Germania. Din nou el s-a dovedit a fi un lider militar competent în Războaiele galice, dar personalitatea lui provoca instabilitate oriunde mergea. Antoniu și Cezar s-au declarat a fi cei mai buni prieteni, devenind apropiați ca niște rude. Antoniu s-a declarat mereu la dispoziția lui Cezar pentru a-l ajuta în realizarea campaniilor
Marc Antoniu () [Corola-website/Science/303302_a_304631]
-
Juglans regia" L. crește subspontan sau cultivat. Este un arbore apreciat pentru semințele sale comestibile și pentru lemnul cu duramen negru, foarte căutat în industria mobilei. Frunzele imparipenat-compuse (cu 5-7 foliole întregi), precum și coaja fructelor (Juglandis pericarpium) conțin taninuri, acid galic, vitamina C și au proprietăți astringente și antiseptice, fiind folosite în ceaiuri antidiareice și dietetice. Uleiul din semințe, format din acizi grași, este recomandat în alimentația dietetică, pentru prevenirea arterpsclerozei Sunt plante lemnoase sau erbacee, cu flori bisexuate, dialipetale, cu
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
mobile, în locul falangei grele. Între 358-354 î.Hr., Romă impune latinilor pacea între așezările lor și au exercitat un protectorat asupra Etruriei. În 348 î.Hr., a încheiat un tratat cu Cartagina. Invaziile ulterioare ale celtlor au slăbit Etruria și Latium. Amenințarea galica a fost eliminată în 332-329 î.Hr. Samniții și triburile sabelice erau reunite într-o confederație, în zona central-sudică, fiind o populație de pastori. Din zonele montane au traversat Campanie spre zonele de câmpie litorala, intrând în conflict cu cetățile campaniene
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
cinci ani. Cand guvernatorul Galiei Transalpine a murit neașteptat, Senatul a repartizat teritoriul tot lui Cezar. Cezar și-a început slujba de guvernator în 58 î.Hr.. A început imediat o serie de campanii militare în întreaga Galie, cunoscute ca Războaiele galice, ba chiar a avut câteva raiduri în Germania și Britania. Pe o perioadă de nouă ani a făcut ca triburile galice să se războiască între ele (divide și conduce) și a distrus toată opoziția. Aceste războaie au cauzat pierderi omenești
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
de guvernator în 58 î.Hr.. A început imediat o serie de campanii militare în întreaga Galie, cunoscute ca Războaiele galice, ba chiar a avut câteva raiduri în Germania și Britania. Pe o perioadă de nouă ani a făcut ca triburile galice să se războiască între ele (divide și conduce) și a distrus toată opoziția. Aceste războaie au cauzat pierderi omenești și nu numai masive și au fost, tehnic, ilegale, considerând că Cezar și-a depășit autoritatea (care se limită la provinciile
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
campanii în Galia îi extindeau vast prestigiul, norocul și puterea. În consecință, Pompei a început să se atașeze tot mai tare de optimați, care, la rândul lor, se opuneau lui Cezar și partidului său, populares. În același timp, o răscoală galica unită, condusă de liderul carismatic Vercingetorix, care aproape a reușit să răstoarne prezența militară română în Galia; însă Cezar, cu obișnuită să viteza și briliantul mixaj al strategiei militare și cruzimii, a fost capabil să-l înfrângă pe Vercingetorix prin
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
carismatic Vercingetorix, care aproape a reușit să răstoarne prezența militară română în Galia; însă Cezar, cu obișnuită să viteza și briliantul mixaj al strategiei militare și cruzimii, a fost capabil să-l înfrângă pe Vercingetorix prin asaltul de la Alesia. Războaiele galice erau esențial terminate (o treime a tuturor bărbaților galici muriseră - o altă treime vândută în sclavie). Până în 50 î.Hr. toată rezistență galica fusese înlăturata și Cezar avea o armată loială de veterani pentru a avansa în ambițiile sale militare. Cum
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
militară română în Galia; însă Cezar, cu obișnuită să viteza și briliantul mixaj al strategiei militare și cruzimii, a fost capabil să-l înfrângă pe Vercingetorix prin asaltul de la Alesia. Războaiele galice erau esențial terminate (o treime a tuturor bărbaților galici muriseră - o altă treime vândută în sclavie). Până în 50 î.Hr. toată rezistență galica fusese înlăturata și Cezar avea o armată loială de veterani pentru a avansa în ambițiile sale militare. Cum Cezar se apropia de finalul carierei sale că guvernator
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
al strategiei militare și cruzimii, a fost capabil să-l înfrângă pe Vercingetorix prin asaltul de la Alesia. Războaiele galice erau esențial terminate (o treime a tuturor bărbaților galici muriseră - o altă treime vândută în sclavie). Până în 50 î.Hr. toată rezistență galica fusese înlăturata și Cezar avea o armată loială de veterani pentru a avansa în ambițiile sale militare. Cum Cezar se apropia de finalul carierei sale că guvernator, cei mai mari lideri politici și militari ai Republicii Române erau presați în
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
decis să încheie pace. Valerian a fost capturat de Shapur și ținut prizonier până la moarte. Între timp, Macrinus a respins atacurile parților. Si-a proclamat independența față de Siria și a fost susținut de Asia Mică si Egipt. Postumus crease imperiul galic. Prin urmare, Gallienus nu mai avea control decât în Italia, Africa și provinciile dunărene. Macrianus pornește spre Europa, dar este înfrânt și ucis. Sub împăratul Gallienus, filoelen convins, a fost totuși un bun administrator, reformând statul și întărind puterea imperială
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
și Aurelian au organizat o conspirație și l-au asasinat în 268. Tendințele secesioniste și abandonarea teritoriilor s-au intensificat, fiind create imperii și regate separate și independente de Roma. Postumus a preluat Gallia, nordul Hispaniei și Britania, creând imperiul galic. Este asasinat, fiind succedat de Marius si Pioavonius Victorinus. În orient, după capturarea lui Valerian de către parți, Odentah din Palmyria și-a asumat apărarea imperiului de către invadatorii perși, cucerind Mesopotamia,Armenia și Ctesiphon, iar după moartea sa, Zenobia a creat
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
vandalii si iuthungii in 270. A fost urmat de Aurelian care i-a alungat pe vandali din Pannonia și a cucerit linia Dunării, rechemând toate garnizoanele romane rămase și evacuând populația din Dacia. În 274 este lichidată și secesiunea Regatului galic; Aurelian restaurează astfel unitatea statului roman, primind titlu de restitutor orbis. După înfrângerea de la Ariminum din 271, Aurelian îi învinge pe invadatori. Îi alungă pe palmyrieni și o capturează pe Zenobia. Aurelian a construit un zid de aparare ce inconjura
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
sărbătorit Paștele evreiesc cu adevărat, deci cu pâine nedospită, însă în mod anticipat, cu o zi înainte de data Paștelor. Drept aceea, felul pâinii nu mai pune problema din punct de vedere teologic. În mod normal, riturile bizantin, latin, ambrosian, mozarab, galic, asirian și anglican modern pun și puțină apă în vin. Restul riturilor folosesc vin neamestecat. Câteva picături de apă în vin simbolizează dumnezeirea și omenirea lui Iisus, după doctrina creștină. Totuși, încă în Evul Mediu, în ritul bizantin, potirul se
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
limitat numai la redactarea unei lucrări asupra consulatului său, care s-a pierdut. Ideile sale au fost însă aplicate de alți istorici din secolul I î.Hr. Iulius Cezar (100 - 44 î. e.n.) a scris despre campaniile sale militare, comentarii despre războaiele galic și civil în "Commentarii de Bello Gallico" și "Commentarii de Bello Civili". În lucrarea sa "Commentarii de Bello Gallico" el prezintă detailat societatea, organizarea și religia galilor. Gaius Sallustius Crispus (86-34 î. e.n.), care a fost partizan al lui Caesar și
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]