688 matches
-
r, și nu pe c-r." O veche promisiune de Crăciun Cornel Nistorescu a fost în ultimii ani un editorialist care a putut părea și a și fost altcumva decît confrații săi care, în permanență, au făcut și politică și gazetărie. Nistorescu a adoptat postura editorialistului prodemocrat și de bun simț, postură în care n-a fost iertător nici cu greșelile puterii, nici cu cele ale opoziției. El a tras lovituri usturătoare cam tuturor partidelor mai importante de pe planșeul parlamentarismului. Iată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
își gestionează economic și-și scot la mezat absolut toate produsele intelectuale. Începând chiar cu mereu așteptata explozie a literaturii de sertar, continuând cu publiciștii care nu mai prea permit ca opera lor hebdomadară să se supună legilor perisabile ale gazetăriei, cu poeții care-și reciclează și antologhează la nesfârșit cele câteva volume, cu aceia care își regăsesc după decenii un volum de adolescență și-l încredințează pe loc editorilor curioși, cu tinerii care lansează în spațiul virtual texte încă nedefinitive
Primul risipitor al țării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9373_a_10698]
-
de profesor, de ziarist, de om politic, Gabriel Dimancea preconizează să devină romancier. Prin urmare, aparenta sa inactivitate este observație și "studiu" al caracterelor. Locvacitatea e iluzia acțiunii și angajării: la "cafiné" nu se pun la cale nici măcar inițiative proprii. Gazetăria e și ea un simulacru de activitate. Astfel încât "slava stătătoare" își întinde opresiv umbra. Singura ieșire din acest "timp băltit" e balcaniada limbajului, o epopee a cuvântului: "trecerea bruscă de la un plan la altul, de la ficțiunea halucinant derizorie la inserția
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
Răzvan Voncu Cine ar fi crezut că „rebelul" Cosasu, care scandaliza în 1956 o foarte conformistă adunare, cerând (auziți ce chestie!) „adevărul integral" în gazetărie si în literatură, se va aseza cândva, cu maximă naturalețe, în rândul clasicilor? Și cine s-ar fi gândit că acest scriitor ascuns, care făcea literatură sub pseudonim, într-un col] de gazetă sportivă, și jura pe Isaac Babel și
Inconturnabilul Cosașu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5987_a_7312]
-
scriitorul făcându-și, în plin mandarinat al romanului, o profesiune din nuvelă (adică din genul scurt). Principiul de organizare al operei este postmodern: textul navighează liber între autobiografie și ficțiune, între ironie și autoironie, între poezie și proză (câteodată și gazetărie), se șterg granițele între eu și tu, între genuri, literatura devine viață, iar viața, se știe de mult, e cinema... Autenticitatea textului lui Cosașu nu este dată de cantitatea de viață brută pe care o conține - deși conține multă -, ci
Inconturnabilul Cosașu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5987_a_7312]
-
ale dezastrului din Asia și nurii unei vedete autohtone specializate în exploatarea suferinței. Showbiz-ul, în variantă dâmbovițeană, își întinde jalnicele antenuțe în toate direcțiile, amenințând să acopere, cu o peliculă de scârboasă prostituție "comercială", aproape tot ce mai înseamnă gazetărie profesionistă, artă veritabilă, cultură în înțelesul major al cuvântului. Nu mă număr printre spiritele alarmiste și nici printre acei sceptici incurabili ai lumii de azi, nostalgici după aurita epocă socialistă. Cred însă că libertatea ne-a fost dată tocmai pentru
Memento ALIA by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11852_a_13177]
-
este, la noi, cel dintîi deținut politic. Nici celelalte internări ale poetului, la remisiunile maladiei, n-ar fi fost necesare și au fost anume aranjate de Maiorescu pentru a scăpa de un periculos inamic politic ce trebuia scos, astfel, din gazetărie. Ba chiar, publicarea, tot de către Maiorescu, a ediției princeps din poezia lui Eminescu (Crăciunul anului 1883) urmărea același scop malefic, de a-l impune, în prim plan, pe poet în dauna gazetarului care ar fi fost mai important. Am comentat
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
că ierarhia stabilită de criticii literari de până în 1989 nu se modifică esențial: Ies din prim plan acei prozatori de succes ai lumii totalitare care au dat, în epocă, mai ales răspunsuri civice importante (făcând, în ficțiune, un fel de gazetărie mascată, cărțile lor fiind așteptate cu frenezia cu care se cumpără ziarul în zile cu evenimente dramatice) și se consolidează opera acelor scriitori care, pe lângă sensibilitatea la tema vremii lor, au fost foarte atenți la calitatea artistică." Schimbări fundamentale de
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
spațiu tipografic, contrar - în definitiv - uzanțelor tacite, Mircea A. Diaconu scrie, pe mai bine de două sute de pagini, o recenzie a câtorva volume aparținând autorului Schimbării la față a României. Marginale din perspectivă estetică, dar, merită să precizăm în contextul gazetăriei postdecembriste, fascinante ca document. Defalcate răbdător și sistematizate ingenios, aceste scrieri ale lui Cioran rămân totuși, ca receptare, la nivelul începuturilor. Sunt sigur că, datorită acestei explorări, nici despre Scrisori către cei de-acasă, nici despre Caiete (I, II, III
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]
-
tăcerea lor ? Bineînțeles că excesul de zel teoretic îi descurajează adeseori pe aceștia, în ipostaza lor de cititori, dar nu cred că întreaga problemă trebuie pusă pe seama unui simplu fapt de stil. Până la urmă, nici unul dintre cei care fac acum gazetărie culturală nu s-a născut alaltăieri și n-a învățat să citească ieri. Mă tem că e vorba mai degrabă de un păgubos instinct de conservare. Cui îi convine să-și pună cu una, cu două pielea la bătaie? Discutarea
Atlas de comparatistică urbană by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6966_a_8291]
-
pentru care aspectul sociologic e secundar. Miza cărții este aceea de a desface societatea românească interbelică în articulațiile sale, pornind de la centrul ei trepidant și expresiv. Zumzetul viu al epocii apare printr-o desfoliere răbdătoare a ziarelor și revistelor interbelice (gazetăria oferind, cum scrie Mihail Sebastian, ,un contact direct, amplu și ascuțit, cu viața, cotidianul și psihologia"), dar și a jurnalelor și memoriilor, cărților de interviuri și anchete literare, la care se adaugă albume foto și almanahuri, conferințe radiofonice și casete
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
spus că-l votează pe C.V. Tudor pentru că, citez, "e diliu". Totdeauna am fost convins că acest C.V.T. nu e un om curajos. De asemenea n-am crezut nici o clipă că ar fi "diliu". În '90 el a reintrat în gazetărie pentru a face servicii puterii de atunci. Util, a fost lăsat să-și rezolve și propriile sale probleme, fără ca Justiția să-l pună la punct. Cînd problemele sale au început să fie și atacuri împotriva președintelui de atunci al României
Nota de plată a lui C.V. Tudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16365_a_17690]
-
ei și, dacă e cazul, să se îndrepte. Arma cu care societatea fericită de dinainte mult de primul război se apără de absolutisme e dezbaterea. Scrieți, comentați, totul se schimbă... Mai puțin știința de carte, pe care cei lansați în gazetărie cu un bagaj ușurel, și luați de apa ei, nu au cine știe ce șanse să o recupereze. Caragiale îi atinge în treacăt, cu simțul lui fără cusur în a pescui enormități. Pe care doar o anume implicare, cîteodată pătimașă, în mecanismele
Întreg Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9367_a_10692]
-
lui Donald Schorr i s-a interzis accesul în România până în 1969, când a venit împreună cu ceilalți ziariști americani acreditați să relateze despre vizita lui Nixon. In cartea Staying Tuned - My Life in Journalism (Mereu pe fază -Viața mea în gazetărie), Washington Square Press, 2001, o evocă într-un singur paragraf. După ce spune că Nixon a fost încântat văzând mulțimile care l-au întâmpinat, Daniel Schorr semnalează o bizarerie: câteva sute de studenți chinezi fuseseră îndepărtați din București ca să nu protesteze
E greu să fii ziarist! by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6070_a_7395]
-
am pus pe interpreți să-și rupă hârtiile cu însemnări". Pentru Donald Schorr, fiecare dintre șefii de stat ai vremii cu care a avut de-a face a reprezentat și o provocare profesională cu reverberații asupra propriului său drum în gazetărie. Nu Nixon, ci Ford era șeful statului american atunci când a fost concediat de la CBS. Motivul imediat a fost un scandal de presă de mari proporții: Schorr a făcut public raportul unei comisii senatoriale care investigase acuzația că CIA avea, cu
E greu să fii ziarist! by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6070_a_7395]
-
se scrie sub regimul cenzurii numele, ideile și faptele trebuie mascate. Altminteri ar sări în ochi și ar fi cenzurate (așa cum se întâmplă adesea, de altfel). Și așa mascate, alambicate, strivite sub nume străine și alegorii continentale - faptele și ideile gazetăriei românești nu mai sunt așa de accesibile publicului. Noul simț al alegoriei va deveni în curând un adevărat limbaj. Cititorii vor putea citi "simbolic" tot așa de curent cum citeau până acum câteva luni românește. Ceea ce înseamnă că cenzura nu
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
lucrat 23 de ani într-un institut de cercetări al Academiei, că am publicat vreo 20 de cărți și vreo 40 de prefețe, ediții, antologii... Iar toate ifosele astea științifice s-au derulat într-un peisaj fascinat de risipirea prin gazetărie, bașca nimicniciile frivolității mondene. Mă rog, ai uneori senzația că te afli în fața a cel puțin două persoane. Dar în ambele ipostaze cultul productivității, al exactității și punctualității reprezintă invariabila. Întotdeauna mi-a plăcut întâi de toate să fac, nu
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
Cronicar Calități de ministru al Culturii În afară de ADEVĂRUL și ROMÂNIA LIBERĂ, care au angajate, pentru paginile de cultură, critici specializați sau scriitori care fac gazetărie culturală, scurtele prezentări de carte din celelalte cotidiane de tiraj sînt încredințate unor "buni la toate" care nu au timp și nici dorința să citească. Deci procedează așa: copiază din prefață sau de pe coperta a IV-a cîteva propoziții, adaugă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
mai ales din presa vremii, unde activa atât ca un fervent contestatar al „regimului burghez”, cât și ca un analist al evenimentelor culturale. Se presupune chiar că motivul principal al debutului post-mortem al autorului în volum ar fi chiar „morbul gazetăriei” pe care l-a avut în sânge, spunea Ov. S. Crohmălniceanu. Chiar dacă nu are savoarea textelor de publicistică ale lui Călinescu sau aciditatea pamfletelor argheziene, activitatea de gazetar a lui Ion Vinea nu poate trece neluată în seamă. Ne aflăm
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
Cosmin Ciotloș Gazetărie, nu proză. Deși tot - după tipic - meșteșugită migălos, cu amănuntul. Asta s-ar spune că face Dan Lungu în ultimele file ale reeditării primului său volum de povestiri, atunci când citează o întreagă colecție de fragmente din dosarul de presă al
La închiderea ediției by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8280_a_9605]
-
din covorul literar. Datul cu părerea... altora Tot în 22, dar în partea neliterară, Rodica Palade comentează Conferința Națională a Scriitorilor. Mai bine zis, își dă cu părerea despre ce a fost acolo. Datul cu părerea e o specie de gazetărie cunoscută, sub condeie mai puțin boante decît al d-nei Palade, ca reportaj ori chiar comentariu politic. Particularitatea (ori păcatul) acestei specii nu e că-și dă cu părerea. Ce altceva ar putea face? Particularitatea este că pune opinii personale (întemeiate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16182_a_17507]
-
se prefigurau. Poliția secretă și zvonurile răspândesc listele negre ale nemților, care își urmăresc și își persecută adversarii. în ciuda marilor dificultăți de a-și întreține familia, Remus Lunceanu refuză, cu un sentiment de sfidare și eroism, oferta de a face gazetărie în slujba dușmanilor, de pildă la "Gazeta Bucureștilor" ca traducător (p. 45-46). Obține, ca măsură de siguranță, de la un comisar prieten un bilet de identitate din care rezultă că ar fi născut în județul Neamț, dar această precauție nu-i
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
care vi-l port pentru studiile de istoria artei românești, despre care unii spun că ar fi interesante, vă scriu cu toate că nu veți înțelege mare lucru. Nu veți înțelege, pentru că limbajul istoricului de artă îmi este oarecum peste mînă, iar gazetăria vă este cu desăvîrșire străină”. Nu o dată Cornel Nistorescu se dovedește un excelent portretist. Are aerul unui caricaturist care, închizînd un ochi și efectuînd o volută rapidă cu brațul, surprinde într-un crochiu, în doar cîteva clipe, fizionomia individului cu
Un gazetar „de subțire“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2879_a_4204]
-
splendidului Ochii Beatricei (2004), probabil cea mai interesantă interpretare a Divinei Comedii din câte a oferit școala comparatistică românească. Impasul nu-i privește însă numai pe cronicari, ci și pe criticii literari serioși, care știu să facă și altceva decât gazetărie. Citind Ultimul Culianu, am căutat în permanență în minte alte cărți apărute la noi relativ recent, monografii sau sinteze, comparabile, ca devotament pentru o idee, cu aceasta. (Departe de mine gândul unui rechizitoriu global de natură valorică, mă refer strict
Teoria ultimului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6257_a_7582]
-
Donescu „să redacteze și să compună” paginile din „Vremea” „...cu caracter de politică internațională...”, în calitate de colaborator extern. Apoi precizează: „Fac hărți în tuș, adun notițe, curiozități și fac și câte un reportaj două, cu mersul războiului, cu aviație etc. Adică gazetărie de traduceri și prelucrări, pe ici pe acolo cu cheie.” Exprimă intenția de a „relua ofensiva” și pentru că „înlocuitorul” său (în redacție) „... a fost numit pentru calitățile lui verzi.” (Pe aceleași pagini cu pseudonimele lui G.Ivașcu apare pseudonimul „Am
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]