2,190 matches
-
academic-universitară și de agitația cronică din publicistică. Basarabia eminesciană este, în fapt, o carte de istorie. Istoria durută a unor teritorii românești aflate din totdeauna în vizorul "ursului" de la răsărit și a căror ființă națională a apărat-o din răsputeri gazetarul Eminescu. Doar prima parte a cărții se intersectează cu cercetarea de istorie literară, cea de a doua urmând mai departe firul evenimentelor istorice, spre a ilustra perenitatea argumentării eminesciene, de certă actualitate. Astfel aflăm că Țarul avea pregătit decretul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
6 iulie 2013 Constantin CUBLEȘAN Chestiunea Basarabiei Spirit polemic prin excelență, Theodor Codreanu dezbate chestiunea Basarabiei actuale în contextul istoric al evoluției acesteia, având ca reper de înțelegere pentru destinul respectivei părți a României tocmai publicistica eminesciană, în care viziunea gazetarului ("argumentele minții de laser a lui Eminescu") asupra strategiei politice a puterilor din jur, nu străine de interese locale, dinlăuntrul țării ("vechea maladie a discordiei mioritice"), deslușește rolul strategic, geopolitic, important pe care l-a jucat de-a lungul vremurilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
2008), pe parcursul unui pamflet de ample dimensiuni: Basarabia eminesciană (Editura Junimea, Iași, 2013. Colecția Eminesciana, serie nouă, nr. 17 / 79), propunându-și (cu analiza detaliată a jocurilor de culise ale marilor puteri) a pune în evidență calitatea de vizionar a gazetarului, făcând cu evidență demonstrația marii actualități a ideilor vehiculate în gazetăria acestuia, pe care nu puțini o tratează, încă, drept minoră. Așa se face că Theodor Codreanu urmărește spiritul abordării eminesciene a statutului contemporan al provinciei, până în zilele noastre, într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
electivă și ereditară, arătând că prima se dovedește a fi pretutindeni matricea dezbinării fraților, care se ridică unii împotriva celorlalți, moștenind, punctează Th. Codreanu, "păcatul fratricidului biblic al lui Cain și Abel". În diagnosticul răului intern, pe care-l comentează gazetarul, se află și neînțelegerile intraetnice românești. o atenție aparte acordă Theodor Codreanu modului în care Eminescu comentează evenimentele ce au premerS Războiului de Independență, mai ales înțelegerile de culise ale marilor puteri, în vizorul cărora intra mereu Basarabia. Pericolul cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din plin de comentariile și documentele din cartea lui Larry l. Watts, Ferește-mă, Doamne, de prieteni, apărută în 2012. Reîntorcându-mă la polemica eminesciană prilejuită de războiul din 1877-1878, reiau citatul folosit de Th. Codreanu dintr-un articol al gazetarului de la Timpul: Dar cu ce drept pretinde Rusia bucata noastră de Basarabie, pe care am căpătat-o înapoi, drept din dreptul nostru și pământ din pământul nostru? Pe cuvântul cum că onoarea Rusiei cere ca să se ia o bucată din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
asupra societății, cu argumentul, sprijinit pe texte, că "poetul nu se arată nicidecum partizan al statului natural, recte al conservatorilor" (p. 56). Edificatoare este și lămurirea caracterului "reacționar" al concepției asupra societății a lui Eminescu, ca atitudine asumată conștient de gazetar, în raport cu liberalii timpului (p. 58), din "poziția de marginalizat, împreună cu poporul român, ignorat și disprețuit de o pătură minoritară, numită de poet "pătură superpusă"" (p. 64). Este un bun câștigat apărarea canonicității lui Eminescu, ce aduce în prim plan trei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
p. 259). Găsim în cartea Eminescu incorect politic aproape toate piesele posterității "dosarului Eminescu". Theodor Codreanu ajunge la acest rezultat ceea ce nu este deloc puțin lucru. Apelul său este să fim dispuși, atunci când vrem să-l evaluăm pe Eminescu poetul, gazetarul, autorul unor manuscrise ce mai trebuiesc explorate să renunțăm la conformismul primelor impresii și la conformismul evaluărilor ideologizate, în egală măsură. "Păcatul mare menționează el în treacăt e că și apologeții de ocazie îl exaltă pe Eminescu tot reducționist, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
, M.[ihail] G. (1.IV.1893, Mețova, Grecia - 1959, București), poet, prozator și gazetar. Tatăl lui S., Guli Papageorge Samarineanu, era un ardent luptător pentru păstrarea identității etnice a aromânilor din Pind, cognomenul luându-și-l de la localitatea Samarina, unde se stabilise. Ideea independenței acestei localități și a zonei limitrofe o va plăti cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289453_a_290782]
-
se transferă la Facultatea de Litere din București, dar renunță la studii. În perioada 1940-1944 a deținut funcția de secretar literar al Teatrului Național din capitală, iar între 1946 și 1948 a fost inspector de teatru la Departamentul Artelor și gazetar la „Națiunea”. Debutează cu nuvela Ioana în „Vremea” (1938). Semnează și Bogdana Postelnicu sau Sergiu Dușescu. În 1995 i s-a decernat Premiul Uniunii Scriitorilor pentru întreaga activitate, în 1997 Premiul Opera omnia al revistei „Ateneu”, iar în 2001 Ordinul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
lui C. Negruzzi ar trebui s-o facă fiecare în interesul său propriu. Astăzi când ziare, profesori, ba până și o academie și-au pus în cap să stâlcească graiul românesc, singurul liman și adăpost împrotiva limbei păsărești practicate de gazetari ș. a. sunt fără îndoială scrierile celui mai bun prozaist român (C. Negruzzi) și a celui mai mare poet al nostru, V. Alexandri. A treia parte a operelor complete ale acestui din urmă (Proza) vine în prezilele Anului Nou, încît fiecine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
este foarte mic a fost imposibil a îndeplini unul din punctele statutelor: acela de a ajuta pe membrii lipsiți de mijloace. Membrii ordinari au fost în număr de 56, onorifici 15, estraordinari 1, binefăcători d. Lungu și, în fine, câți gazetari toți. După cum stau lucrurile pân - acuma, clubul nu ne îndreptățește la speranțe tocmai mari. A cheltui aproape tot venitul, strâns din cotizațiuni relativ desigur prea mari, pentru chiria localului, în care stau spre citire aproape numai ziare politice, ni se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dizbateri asupra limbei ș. a., destul numai că partea de căpetenie o formează studii de-o netăgăduită utilitate. Ortografia e fonetică, cu concesiile etimologice pe care le-am făcut și noi. Câțiva tineri, sătui se vede de păsereasca filologilor și a gazetarilor de dincoace și de dincolo de munți, au prins a se pune pe muncă temeinică și, înzestrați cu știință bună, o tipăresc pe aceasta în banii mărunți ai cunoștinții utilitare, și mare ne-ar fi părerea de bine dac-am auzi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
intrare, taxă de deschidere, taxă de raft, taxă de promoție, de catalog etc. Mă rog, străini veniți să ne jupoaie! Pe scurt, dacă o carte costă, să spunem, 50 de lei în librărie, cât „revine“ editorului? Pentru a rezolva problema, gazetarul Gândinel trebuie să dea mai întâi deoparte 9% TVA și 2% timbrul literar (Uniunea Scriitorilor!). Ar urma să scadă rabatul comercial, care, în cazul supermarketurilor este de 40-45% din preț, apoi și celelalte taxe „exotice“ amintite. Un calcul simplu îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
lui Nichita Stănescu (1999). O amplă sinteză, Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), se află în pregătire la propria editură, Mașina de Scris. Volumul Preludiu, panoramă selectivă a literaturii române actuale, e alcătuit de Ș. cu înzestrare de comentator și de gazetar: notații fulgurante, spontane și trasate cu o mână sigură, ce se remarcă mai degrabă prin acuitatea percepției și dezinvoltură decât prin rigoarea construcției sau prin deschidere teoretică. Dacă sinteza finală, oarecum didactică, este mai puțin convingătoare, analizele ce pun uneori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
un oraș de provincie (nu fără fine trimiteri la romanele de tip Augustin Buzura, D. R. Popescu). Câțiva intelectuali de provincie (un arheolog tracoman, un june prozator imberb, o cochetă, un intelectual problematizant, un dentist lubric, profitor și ratat, un gazetar politruc, plus bufonul de rigoare al „Curții”, semianalfabet și agresiv) formează în 1986 un soi de cenaclu botezat Colocviile 79, unde se citesc în grup Niște țărani de Dinu Săraru și Pumnul și palma de Dumitru Popescu. Șarja e suculentă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285627_a_286956]
-
F. (pseudonim al lui Filip Brauner; 18.I.1898, Roman - 12.VI.1977, București), reporter, gazetar și traducător. Fiu al Leiei și al lui Simcha Brauner, B.-F. își petrece copilăria la Iași, într-un mediu pitoresc și cu mistere de ghetou. La Liceul Național este coleg cu Ionel Teodoreanu și cu Al. A. Philippide, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
va estompa în favoarea memorialistului. Scrisul pe care l-a desfășurat peste o jumătate de veac acest „trăpaș al condeiului” (Șt. Roll) îl poartă de la experimentele estetice ale avangardei, care vor patrona permanent libertatea frondeurului și imagistica iconoclastă, percutantă, la militantismul gazetarului și la succesele unei vedete în presa de mare tiraj. Efigia literară aparține desigur reporterului, sustras deliberat beletristicii pentru a-și exploata vocația, creându-se pe sine în cadrul unui gen în resurecție, emancipat de la frontiera literarității și plasat în prim-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
reportajului este pentru un scriitor „o disciplină și un filtru”, un exercițiu de spontaneitate. Autor și actor al relatărilor sale (în care pasajele autoreferențiale nu lipsesc), B.-F. atestă o maieutică imbatabilă cu interlocutorii de pe orice palier social. El este gazetarul independent, apt să conteste opinia oficială, să remodeleze conștiința publică prin dezvăluirile sale. Comentariul nud, de fapt divers, ancheta socială sau reportajul-proces surprind imaginea pregnantă și contrastantă a României interbelice, înregistrând, cu predilecție, consecințele sociale ale recesiunii. Unicitatea o dă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
nud, de fapt divers, ancheta socială sau reportajul-proces surprind imaginea pregnantă și contrastantă a României interbelice, înregistrând, cu predilecție, consecințele sociale ale recesiunii. Unicitatea o dă reportajul lumii din subteranele societății, în tablouri, de o minuție halucinantă, ale sărăciei absolute. Gazetarul a bântuit mahalalele Bucureștilor (înainte ca „periferia” să devină o modă literară), acele teritorii imunde, uitate de autorități, din Vitan și din Câmpul Veseliei la Gropile lui Ouatu - unde descoperă o umanitate la limita extincției patologice, în Cuțarida („republica gunoiului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
Lahovary). A inovat genul de interviuri, cu Oameni politici în intimitate („Dimineața”, 1931) - Iuliu Maniu, Al. Vaida-Voevod, O. Goga, I. G. Duca, C. Argetoianu, Al. Averescu, dr. N. Lupu, la proprietățile lor cu aer patriarhal (Bădăcin, Ciucea, Măldărești etc.). Oaspetele gazetar ocolește asperitățile politicului, atent să descopere pasiuni și hobby-uri pentru un portret inedit. A fost primit, la Mogoșoaia, de Marta și George Valentin Bibescu, eroul unor riscante aventuri aviatice. Nu pierde ocazia de a intervieva diplomați și scriitori străini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
eliberări rău trăite, în fața unei adeziuni prea prompte la lecțiile aerului liber, ale mișcării aeriene eliberatoare."35 (s. a.) Sexualitatea (care include și spiritul de seducție) e o constantă a eroului: Are cele mai frumoase femei din București", îi spune un gazetar Autorului. În legătură cu nostalgia libertății, nu este exclus ca tocmai aceasta să fie o explicație a gestului de a o evita sistematic pe d-na T., după cum aceeași tentație i-ar fi putut insinua gândul sinuciderii. În Tratat de descompunere ca
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
e mai adecvat? Adevărul se află pe undeva, pe la mijloc, și cei care îl consacră sunt Șerban Cioculescu și G. Călinescu, ambii fiind de acord că o femeie care stârnește atât de multe pasiuni unei personalități de talia poetului și gazetarului nu poate să nu ascundă și certe virtuți. Să nu omitem că viziunea, în ansamblu, este a scriitorului, însă, consecvent cu teoretizările sale, el lasă libertate deplină de exprimare personajelor. Ștefan Gheorghidiu, d-na T., Fred și, între anumite limite
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
fi caractere mult diferite. Ladima este avatarul spiritului polemic, al intransigenței, orgoliului și lucidității lui Camil Petrescu. Am semnalat deja unele coincidențe între viața autorului și cea a personajului său. Mai sunt și altele. Articolele lui Ladima aparțin întru totul gazetarului Camil Petrescu și fuseseră publicate în ziarul Omul liber la rubrica Între oglinzi paralele după cum, presupun criticii, conflictul de opinii între Ladima și Nae Gherghidiu este identic cu cel pe care îl avusese Camil cu Ioan Th. Florescu, om politic
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
crede că, prin D., autorul a încercat un crochiu în perspectiva conturării viitorului personaj Ladima, ceea ce nu ar fi în dezacord cu ipoteza noastră legată de preconstrucție, fie și la nivelul caracteriologic. Ladima este, totuși, un tip realizat atât ca gazetar cât și ca poet. Spectrul ratării amenință și alte personaje care, însă, se salvează în ultima clipă. Un Gelu Ruscanu se sinucide, fiindcă idealul său de justiție absolută e utopic, și, pe deasupra, trecutul ignobil al tatălui îi anihilează puritatea biologică
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de nuanțat în contextul acestui mit: odaia în care locuiește Ladima este parcă o prelungire în spațiu a interiorului eminescian. Nu e nici o diferență între dezordinea, sărăcia și chiar aspectul imund din Cugetările sărmanului Dionis și imaginea dezolantă a camerei gazetarului, așa cum ne-o descrie, cu ipocrită condescendență, Emilia: "Eu tocmai plecam într-o excursie cu automobilul prin Ardeal...Dar s-a dus Valeria numaidecât...Ce-a găsit acolo zice că nu poate spune. El sta tocmai sus, la al treilea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]