4,992 matches
-
rurale, transportul corespondenței se efectua după caz, cu calea ferată prin diligențe, curse cu cariola sau prin curieri călări, iar între birourile rurale și comunele pendinte prin dorobanți, de trei ori pe săptămână. Pentru asigurarea expedițiilor poștale se foloseau niște genți speciale, cu două chei din care, una la expeditor și cealaltă la notarul comunei, înlăturându-se astfel violarea corespondenței în timpul transportului. Prin acest regulament sa modificat și simplificat foarte mult, atât modul de lucru, cât și imprimatele folosite. Odată cu regulamentul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mărci”, ștampile de zi, franco, recomandat, după plecare și sigiliu ceară. Nu a fost înzestrat cu tot mobilierul necesar și multe alte obiecte din care, o parte indispensabile funcționării în condiții optime și anume: cutii de scrisori, sac de piele, geantă de împărțit scrisori, sfeșnice, foarfece, călimări, orologiu, scaune, dulap pentru arhivă și masă fără raft pentru public. Economiile ce se practicau, influențau negativ funcționarea și dezvoltarea poștei rurale. Comitetul permanent al județului Suceava, nu a aprobat în iunie 1877, decât
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
telegrame, față de anul 1955. Din toate localitățile raionului s-au expediat 809.034 bucăți obiecte de corespondențăăscrisori, cărți poștale, imprimate, acte de procedură etc.), din care peste 40% înregistrate, 63.485 mandate poștale și telegrafice, 51.091 obiecte de mesageriiăcolete, genți, scrisori cu valoare) și 13.597 telegrame. Din totalul pe raion trimiterile prezentate la Of. Fălticeni au reprezentat: 38,7% obiectele de corespondență, 34,0% mandatele, 20,8% obiectele de mesagerii și 57,1% telegramele. Volumul traficului de corespondență a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în alt mod decât prin mandate poștale constituia contravenție la normele legale privind funcționarea serviciilor de poștă. La creșterea numărului obiectelor de mesagerii o contribuție a avut sistemul colectării numerarului, încasat de către stațiile CFR Vămeni, Dolhești, Arghira, Preutești etc., prin genți sigilate, tip Banca de stat, introdus în 1961, pe linia Dolhasca - Fălticeni, iar modernizarea telegrafiei, în 1965, a dus la dublarea numărului de telegrame, unitățile de stat folosind excesiv acest mijloc rapid de comunicare scrisă. Referitor la telefonie, în general
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fost obligați să poarte îmbrăcăminte realizată după anumite modele, adică uniformă, încă de pe la jumătatea secolului al XIX-lea. În anul 1852, curierii, factorii și slujitorii Direcțiunii Poștelor din Moldova erau obligați să poarte uniforma slujitorilor ministerului de finanțe și o geantă mică la piept, iar factorii distribuitori de la reședința ținuturilor să poarte ca semn distinctiv o șapcă de piele sau mușama cu inscripția orașului și o geantă de piele inscripționată “Portu scrisorilor”. Peste câțiva ani, în 1857, se propunea ca amploaiații
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Poștelor din Moldova erau obligați să poarte uniforma slujitorilor ministerului de finanțe și o geantă mică la piept, iar factorii distribuitori de la reședința ținuturilor să poarte ca semn distinctiv o șapcă de piele sau mușama cu inscripția orașului și o geantă de piele inscripționată “Portu scrisorilor”. Peste câțiva ani, în 1857, se propunea ca amploaiații poștei, inclusiv căpitanii de poștă să poarte uniformă pentru a fi cunoscuți și respectați de public. Condițiile de arendare a poștelor din perioada 1858 - 1861, obligau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
personalul poștal, deși nu a fost abandonată, nu a găsit soluții viabile de rezolvare. Cu toate acestea, în anul 1890, apar noi dispoziții prin care factorii rurali erau obligați să poarte uniformă, identică cu a factorilor urbani, să posede o geantă de piele pentru corespondență și o goarnă. Abia, în anul 1894, o antrepriză din București, a început să livreze uniforme pentru factorii rurali, lucrate după măsurile trimise de oficiile poștale. Într-un timp, relativ scurt, tot personalul rural din țară
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Poate ne vedem într-o zi la o cafea, mai stăm de vorbă. Uite, acesta este numărul meu de telefon. Fiica mea va fi foarte ocupată, în următoarea perioadă. Trecuseră cam două săptămâni, când, într-o zi, am găsit în geantă cartea de vizită a Mariei. Am format numărul. Mi-a răspuns bine dispusă și am stabilit să ne vedem într-un micuț și cochet restaurant din centrul orașului. Nu a întârziat nicio secundă. La fel de elegantă, ca și atunci când o cunoscusem
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
ta, descoperind acest fapt întâmplător. Gândindu-mă cum ar fi putut afla, mi-am dat seama că uitasem într-o zi o fotografie pe biroul din camera în care mă retrag, atunci când scriu. De obicei o port cu mine, în geantă, dar cine știe cum s-a întâmplat să vreau s-o privesc, uitând apoi să o așez la locul ei. Dar poate e mai bine că s-a întâmplat așa. Într-o bună zi, tot i-aș fi vorbit despre tine. Cine
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
se strecurau zgomotele orașului care începea să se trezească. Un taxi frână în fața scării. Inima i se opri o secundă. Nu, nu, asta se întâmpla acum aproape un an. Și totuși parcă Ea era acolo, coborând din mașină cu o geantă mică în mână, puțin dezorientată. Ea era acolo, o simțea în spatele lui, cuprinzându-l și strecurându-i-se în brațe, ca o pisică. Îl privea cu ochii ei mari, fără spună nimic, doar lipindu-și obrazul cald de pieptul lui
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
descurc. Porni în direcția indicată, lacrimile îi jucau deja în colțul ochilor. Frigul devenise parcă din ce în ce mai pătrunzător, aproape că nu-și mai simțea obrajii și degetele i se lipiseră de fotografia pe care nu o mai pusese la loc, în geantă. Se strecură prin spatele capelei, uitându-se cu atenție în stânga și dreapta ei. - Dați-mi și mie de-o bucată de pâine, să fie primit, domniță! În fața ei apăruse brusc un bătrân, gârbovit, slab, cu ochii pierduți în orbite, ca
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
dacă ne acordăm ceea ne lipsește cel mai mult: timpul. Prea multă filosofie, pentru o zi de duminică. Nici n-am observat când au trecut orele și că afară s-a înnorat promițător. Aleg repede o rochie răcoroasă, îmi arunc geanta pe umăr și pe aici ți-e drumul. Deși după amiază, piața geme de lume. Pasămite cele câteva grade în minus din termometre, i-au încurajat pe cei mai mulți să-și părăsească locuința. Pe tarabe, o abundență de fructe atrăgătoare. Cireșe
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
trebuit să copiem haosul muscălesc. MINISTRU Știți ce înseamnă un bun ministru? Nu să fii bun funcționar, ci să ai vocație de stăpân. Când un ministru e funcționar, se încurcă în hârtii. Iar ca prim-ministru, trebuie să porți în geantă imaginea ideală a României, spre care să te miști asimptotic. MISTER Un mister care se leagă și se dezleagă devine o problemă și nu mai e mister. Misterele sunt supranaturale și sunt singurele mijloace de ieșire din înlănțuirea cosmică, din
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
la clasa a-I-a? Tu cauți scuze să nu renunți la fumat mamă. Chiar, unde ai văzut tu animale fumând? Poate la circ, dar și la cum călătorim noi, nu este mare diferența. Am promis dar le, am În geantă, n-a trecut decât o oră și jumătate de mers, Îți dai seama cât mai avem? Ia mai bine o gumă de mestecat, te rog...insistase Andreea. Este ultima porcărie și nu are nici o aromă. Parcă țigarea are... fă și
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
să spere, că nu se vor trezi singure pe plajă În Întuneric. Tot frumos trebuie să fie, adăugase Andreea, dar parcă ar fi și mai frumos În trei, chiar patru... Mama o privise indulgent și se prefăcuse a căuta prin geantă. Andreea! nu mă face să aprind țigarea...zisese ea zâmbind abia perceptibil. Pe fereastra vagonului tot același peisaj de câmpie cu mici denivelări de teren. Uite că se schimbă peisajul, apar niște dealuri cu viță de vie, sunt cam În
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
a rămas cu rădăcinile înfipte axis mundi Pe bufetul lung și vechi, ornamentat, adus de la bunica mea, priveau cheile din metal strălucitor; în lanțul lor, răsucit, martori ai unei bizare experiențe. Determinism Lectura mea atârnă de umărul meu ca o geantă cu primejdioase învățături o aventură a căutărilor în texte te plimbă de la viață la moarte, prin păduri din ziduri de argint; în strălucirea lor, știu că mă mint. Mă cheamă la moarte ca un destin într-o carte deschisă; nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
uterului, a fost transferată într-o rezervă, vizavi de sala de naștere. Eu m-am întors să-mi iau poșeta din camera unde era Raisa și am văzut multe capete aplecate deasupra ei. Am fost dată afară politicos dar concis. Geanta mi-am recuperat-o mai târziu, cred că medicul de gardă mi-a adus-o. După cum spuneam, sosiseră și băieții între timp. Cel mic a venit sus la noi s-o vadă pe mama. Eu, nemaiavând ce face decât să
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
1989. „La orele 23:10 am ajuns la Comloșul Mic, frontiera era la 500 de metri. Ne-am dat jos din mașină și ne-am trântit în șanț, unde am stat vreo două ore.... Am început să ne târâm, cu gențile după noi... înaintam târâș cu o viteză de melc. În fine am ajuns la frontieră. Însă frontira era prost plasată, o cale ferată era frontiera, pe un taluz înalt de 4-5 metri! Am trecut peste sârmele de lângă calea ferată și
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
sumă de 10400000 lei (vechi), după care am plecat din nou la gară. Gara prin care va fi trecut de atâtea ori, cândva, și scriitorul P.H.Lippa. Acum, singur în compartiment, pe o căldură de amiază înăbușitoare, am scos din geantă, cu o anume voluptate „compensatorie” (la tot ce am „suportat” până la această oră), caietul cu scoarțe negre. Rememorez ultimele pagini citite (printr-o rapidă răsfoire) și trec la episodul următor, al întâlnirii celor doi la vechiul hotel din I. Sunt
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
aplecat și băuse apă și-și privi umbra oglindită în luciul izvorului... Da, categoric mai crescuse!... Dădu un chiot de bucurie și nu-l speriară deloc două păsări mari și negre care-și luară zborul din apropierea sa. Înhăță undița și geanta și porni mai departe cîntînd. De-ar fi trăit cu adevărat Muma Pădurii și i-ar fi ieșit atunci în cale, tot nu s-ar fi temut de ea. De nimeni nu s-ar fi temut! Și chiar de-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
De blondă cu iPOD și rădăcini crescute, castaniu cuminte. De femeie frumoasă, un pic sărită de patruzeci, pe care n-o așteaptă nimeni acasă. De ado lescentă cu gărgăuni și colecție de reviste mâzgălite cu pixul, care fură bani din geanta maică-sii. De studentă nesărată, dar promițătoare, cu bluza închisă până-n gât și sâni absolut desăvârșiți, care iese de la examen, o ia pe Magheru, cu mintea aiurea, mușcă dintr un pateu cu ciuperci (sau cu brânză, vrei cu brânză?) și
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
lor, cu etichete bine lipite, așa cum face cu toată lumea. Ordonat. Atent. Neamț, în jur de cincizeci de ani, pantaloni scurți albi, aparat de fotografiat Nikon, pălărie colonială. În vacanță cu soția. Soția e grasă, albă și creață ca o oaie. Geantă plină de creme dermoprotectoare. Cuplu de japonezi, cam treizeci, mici de înălțime, brățări identice la mâna stângă. Nu sunt căsătoriți. Adolescent occidental, vârstă nedefinită, coșuri, certat cu părinții, în vacanță cu părinții, certat cu lumea. Mâinile în buzunare. Buzunare mari
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cobor mai repede? Ne grăbim undeva? Suedeze postadolescentine gălăgioase, maieuri cu bretele subțiri, băsmăluțe colorate, ochelari de soare ieftini. Te aștept de jumătate de oră. După ce telefoanele se închid cu zgomot abia perceptibil pe fundalul vocilor lor ridicate, își ia geanta și pleacă. Singură. Îi tremură buza de sus. Degetele netezesc inconștient o cută inexistentă. Telefonul alunecă în geantă. Hotelul rămâne în urmă. Româncă, vârstă incertă, fustă albastră de stambă. Singură. La moartea Leei, mama și cu mine am moștenit casa
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ieftini. Te aștept de jumătate de oră. După ce telefoanele se închid cu zgomot abia perceptibil pe fundalul vocilor lor ridicate, își ia geanta și pleacă. Singură. Îi tremură buza de sus. Degetele netezesc inconștient o cută inexistentă. Telefonul alunecă în geantă. Hotelul rămâne în urmă. Româncă, vârstă incertă, fustă albastră de stambă. Singură. La moartea Leei, mama și cu mine am moștenit casa de pe Intrarea Vâlcului. Ne-am dus acolo într-o dimineață, pe la zece. Am deschis poarta mare, de fier
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
japonez cu spinarea jupuită. Și nu vrem asta. Nu, nu. În colțul sălii nr. 7 e o cameră de luat vederi. Te uiți direct în ea și râzi înfundat, cu nasul în eșarfă. E albastră. Ți-ai legat-o la geantă. Iei o bomboană cu mentă. Faci o piruetă. Nu te oprești în fața nici unui tablou. Azi ești Ema cea proastă. Ești bronzată și miroși bine. Și te uiți direct în cameră. Obraznic. O ma-li-ssaaaaaaaaaaaaaan... A fost povestea mea. Am găsit-o
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]