576 matches
-
4, p. 1151−1164. 8 D. Couquaux, "French Predication and Linguistic Theory", în: R. May, J. Koster (eds.), Levels of Syntactic Representation, Dordrecht, Foris, p. 33−64. 9 A. Moro, "Per una teoria unificata delle frasi copulari", Rivista di Grammatica Generativa, 13, p. 81−110. 10 A. Moro, "The Raising of Predicates: Copula, Expletives and Existence", MIT Working Papers in Linguistics, 15, p. 119−181. 11 Considerarea verbului a fi ca fiind predicativ în acest exemplu nu este corectă. 12 Exemplul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
față renunțăm la pretenția personală de a cunoaște adevărurile istoriei românești. Consecința logică a îmbrățisării agnosticismului epistemologic constă în faptul că miza centrală va fi dată exclusiv de reușita decelării discursului înscris în manualele de istorie națională, a principiilor sale generative și a mecanismelor care o reglementează și îi guvernează producția. O miză subordonată acesteia este dată de lămurirea efectelor identitare ale discursului mnemonic difuzat pe calea literaturii didactice, reușita sa atârnând deci de succesul încercării de decodare semantică și de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o valabilitate (gândită în termeni de "obiectivitate") limitată, recunoscând de fapt, uneori chiar explicit, valabilitatea "locală" a adevărului; desigur, și a celorlalte "valori" (bine, frumos etc.), în numele acestora căpătând semnificație însăși cunoașterea care trece drept ideologie. Matricea ideologiilor, structura lor generativă, are, sub aspect ontologic, semnificația unor relații stabile între faptele umane pe baza unor factori primari, care pot fi ei înșiși de natura ideologiei; doar că noi avem deja o indicație în privința naturii posibile a acestor fundamente: judicativul constitutiv, prin
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
putut înțelege subtilitatea proceselor imunitare fără o interpretare biosemiotică, fără comunicarea perfectă dintre celule. Dialogul semiotic dezvoltat între celulele participante la realizarea imunității se realizează după legi precise sau, așa cum se exprimă laureatul Premiului Nobel Niels Jerne, conform unei gramatici generative. Mecanismul imun se desfășoară pe baza unui discurs semiotic care nu reprezintă doar cuvinte sau fraze disparate, ci are un conținut amplu (un eseu, o poveste) și coerent, care poate interpreta orice nuanță introdusă de un anumit semnal. O asemenea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
anumit semnal. O asemenea interpretare nu poate fi înțeleasă dacă nu aplicăm cel de-al treilea principiu al lui Jasper Hoffmeyer cele mai simple entități posedă reale competențe biosemiotice în celule. Fără existența unui discurs semiotic, organizat după legile gramaticii generative sau, cu alte cuvinte, după legi funcționale perfecte, nu vom înțelege structura și funcționalitatea organismelor pluricelulare. Principiul: corpul organismelor vii este un roi nu reprezintă o simplă metaforă, ci exprimă o organizare funcțională biosemiotică. Celulele unui organism pluricelular depind în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
oferă spre examinare doar material scris. Abordarea dinspre sincronie înspre diacronie permite însă formularea unui set coerent de teste sintactice în sincronie care să fie extinse înspre, și adaptate la, diacronie. Cadrul teoretic al lucrării este Programul Minimalist al Gramaticii Generative, în varianta dezvoltată după anii 2000 (Chomsky 2000 și urm.); adoptăm de la Chomsky (2000) ideea că relațiile sintactice se stabilesc printr-un proces de ACORD (scrierea cu capităluțe trimite către o folosire tehnică a acestui termen), iar de la Pesetsky și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
generozitatea excepțională de a mă invita să îi fiu colaborator din perioada în care eram student la masterat. Cuvântul "colaborator" are un înțeles asimetric, întrucât doamna Cornilescu îmi este înainte de toate mentor și profesor: mi-a îndrumat lecturile de gramatică generativă și de filosofie a limbajului, a citit cu răbdare multe dintre textele pe care le-am scris, a petrecut multe ore din zi și din noapte învățându-mă, toate acestea cu multă căldură și bunăvoiță. Îi mulțumesc doamnei Cornilescu pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prezintă structuri cu centru final; nu întâmplător, tot aceste grupuri dau naștere și la structuri discontinue. 2. Cadru teoretic După cum probabil a devenit evident din terminologia și perspectiva de analiză folosite în secțiunile anterioare, cadrul teoretic al lucrării este Gramatica generativă (Chomsky 1957 și urm.), Programul minimalist (Chomsky 1995, 2000, 2001 și urm.). Adoptăm ipoteza antisimetrică, propusă în forma Ipotezei bazei universale de Kayne (1994) și încorporată în minimalism. După Kayne, grupurile sintactice au un format fix: Specificator - Centru - Complement 26
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
constituenți se stabilesc prin operația sintactică ACORD; vom defini această operațiune după Pesetsky și Torrego (2007), preluând și ideea că trebuie avute în vedere două dimensiuni în verificarea trăsăturilor (morfo)sintactice: interpretabilitatea și valorizarea, idee exploatată recent atât în literatura generativă 28, cât și în literatura de tipologie lingvistică 29. În fine, teoria fazelor propusă de Chomsky (2001, 2008) permite extinderea firească a noțiunii de periferie sintactică, propusă inițial de Rizzi (1997) pentru periferia stângă propozițională și extinsă de autori ca
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
este determinarea limitelor domeniului flexionar verbal prin raportare la domeniile adiacente (CP și, respectiv, vP). O altă observație de importanță majoră pentru a înțelege morfosintaxa verbului în româna contemporană, cunoscută din lucrările tradiționale (Guțu Romalo 1962) și discutată din perspectivă generativă pentru prima dată de Dobrovie-Sorin (1994) (v. și Barbu 1999), privește stricta adiacență dintre elementele nucleului verbal (NEG - CL - V pentru structurile sintetice, respectiv NEG - CL - AUX (- AUX) - V pentru structurile analitice): nucleul verbal poate fi dislocat doar de adverbele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
lui să Așa-numita "particulă" să care apare obligatoriu în structura subjonctivului în română a ridicat o serie de probleme de interpretare sintactică: atât în gramaticile tradiționale (GLR 1963/1966; GALR 2008; GBLR 2010), cât și în lucrările de orientare generativă (Dobrovie-Sorin 1994, 2001; Barbosa 1995; Alboiu și Motapanyane 2000; Cornilescu 2000; Paoli 2003; Stan 2007; Jordan 2009; Pană Dindelegan, Dragomirescu și Nedelcu 2010: 54; Cotfas 2011; Nicolae 2013d: cap. IV i.a.) se subliniază faptul că să are proprietăți mixte
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2012. "Early Modern Romanian and Wackernagel's Law", SKYJournal of Linguistics 25, 7-28. Alboiu, G., Hill, V., Sitaridou, I. 2014. "Discourse-driven V-to-C in Early Modern Romanian", Natural Language & Linguistic Theory DOI 10.1007/s11049-014-9270-8. Alboiu, G., Motapanyane, V. 2000. "The Generative Approach to Romanian Grammar: An Overview", în: V. Motapanyane (ed.), Comparative Studies in Romanian Syntax. Amsterdam: Elsevier, 1-48. Alexiadou, A. 2001. Functional Structure in Nominals. Nominalization and Ergativity. Amsterdam: John Benjamins. Alexiadou, A., Anagnostopoulou, E. 2001. "The Subject In Situ
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Complexes. Cambridge, MA: MIT Press. Laenzlinger, C., G. Soare. 2004. "On Merging Positions for Arguments and Adverbs in the Romance Mittelfield", în: L. Brugè, G. Giusti, N. Munaro, W. Schweikert, G. Turano (eds), Contributions to the Thirtienth 'Incontro di Grammatica Generativa', Università ca'Foscari, Venezia, 105-129. Landau, I. 2007. "EPP Extensions", Linguistic Inquiry 38, 3, 485-423. Langacker, R. W. 1977, "Syntactic Reanalysis", în: C.N. Li (ed.), Mechanisms of Syntactic Change. Austin: University of Texas Press, 57-139. Larson, R., K. 1988. "On
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Participle)", în: GR 2013: 245-253. Niculescu, D. 2013, Particularități sintactice ale limbii române din perspectivă tipologică. Gerunziul. București: Editura Muzeului Național al Literaturii Române. Niculescu, D. 2014. "The Evolution of the Romanian Finite Gerund", lucrare prezentată la conferința DIGS (Diachronic Generative Syntax Conference), ediția a XVI-a, Budapesta, 3-5 iulie. Niculescu, D. 2015. "Pronominal Clitics and Verb Movement in Romanian. Evidence from the Imperative",lucrare prezentată la Romanian Linguistics Afternoon, Universitatea din Leiden, 28 mai. Olteanu, P. 1974. Sintaxa și stilul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Meertens Institute, 214-242. Poletto, C. 2014. Word Order in Old Italian. Oxford: Oxford University Press. Pollock, J. Y. 1989. "Verb movement, Universal Grammar, and the Structure of IP", Linguistic Inquiry 20, 3, 365-424. Polo, C. 2005. "Latin Word Order in Generative Perspective: An Explanatory Proposal within the Sentence Domain", în: K. É. Kiss (ed.), Universal Grammar in the Reconstruction of Ancient Languages. Berlin, New York: Mouton de Gruyter, 373-427. Poole, G. 2007. "Interpolation and the Left Periphery in Old Spanish", în: M.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
întâmplă să poată fi un bun sau perfect avocat' (italiana veche, Poletto 2014) 26În gramatica tradițională românescă, termenii complement și obiect sunt folosesc relativ nediferențiat (complement direct = obiect direct). Pentru claritate terminologică, vom asocia termenului complement înțelesul restrâns din gramatica generativă (= soră la dreapta a unui centru); în mod uniform, vom asocia termenul obiect cu obiect direct, obiect indirect etc. 27 De exemplu, conform Parametrului centrului, structurile cu centru final, în care complementul își precedă centrul, rezultă din deplasarea complementului la stânga
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
creativ În nivelurile intelectuale. ANTRENAMENT CREATIV PRIN MODELE DE ACTIVITĂȚI SPECIFICE Model Itemi Sarcina probei 1.Comparații și metafore: luna, umbra, copilăria, toamna. -Realizarea a cât mai multe și mai originale comparații și metafore ale cuvintelor din coloana 2. A.Generativ 2.Silabe: -Descoperirea a cât mai multe Model Itemi Sarcina probei -ma; -mu; -ver;pa;cu; -cre; cuvinte care Încep cu silabele date. 3.Similitudini: prună - pierdică; pisicășoarece; oră - săptămână -Stabilirea a cât mai multe asemănări Între cei doi termeni
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
de înmulțire: semințe, plante, părți ale plantei și orice material al plantei, inclusiv portaltoii destinați înmulțirii și producției de plante fructifere. Materialul de înmulțire este constituit din: sâmburi și semințe, ramuri și ochi altoi, butași, drajoni, țesuturi de plantă, portaltoi generativi sau vegetativi, stoloni; ... c) material de plantare: plantele fructifere destinate plantarii sau replantării după comercializare. Plantele fructifere sunt destinate producției de fructe și se constituie din: pomi altoiți și nealtoiți, arbuști fructiferi și stoloni de căpșun; ... d) material inițial Candidat
REGULI ŞI NORME TEHNICE din 26 august 2002 privind producerea, controlul, certificarea calităţii şi/sau comercializarea materialului săditor pomicol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145681_a_147010]
-
4) Categoria biologică Baza cuprinde: ... a) plantațiile mama de seminceri, butași, marcotiere, drajoniere, ramuri altoi, obținute din materialul biologic Prebaza; ... b) materialul biologic de înmulțire rezultat din plantațiile de mai sus; ... c) materialul biologic de plantare rezultat pe cale vegetativa sau generativa, destinat plantațiilor mama din categoria biologică Certificat. Articolul 29 (1) Materialul Certificat plante mama, clasificat "liber de virus" sau "testat de virus", este materialul care îndeplinește următoarele condiții: ... a) a fost obținut direct din materialul Baza sau care provine din
REGULI ŞI NORME TEHNICE din 26 august 2002 privind producerea, controlul, certificarea calităţii şi/sau comercializarea materialului săditor pomicol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145681_a_147010]
-
lemnoși sau prin metode serologice. Articolul 30 Portaltoii vegetativi pot fi încadrați în categoriile Candidat, Prebaza, Baza sau Certificat, "liber de virus" sau "testat de virus", daca îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 26-29. Secțiunea a VII-a Condiții privind portaltoii generativi Articolul 31 (1) Portaltoii generativi sunt eligibili pentru certificare dacă: ... a) au fost produși din sâmburi, semințe sau plante certificate oficial de către un inspector al ITCSMS sau LCCSMS; ... b) cultură este uniformă și are o puritate suficientă a soiului, tipului
REGULI ŞI NORME TEHNICE din 26 august 2002 privind producerea, controlul, certificarea calităţii şi/sau comercializarea materialului săditor pomicol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145681_a_147010]
-
Articolul 30 Portaltoii vegetativi pot fi încadrați în categoriile Candidat, Prebaza, Baza sau Certificat, "liber de virus" sau "testat de virus", daca îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 26-29. Secțiunea a VII-a Condiții privind portaltoii generativi Articolul 31 (1) Portaltoii generativi sunt eligibili pentru certificare dacă: ... a) au fost produși din sâmburi, semințe sau plante certificate oficial de către un inspector al ITCSMS sau LCCSMS; ... b) cultură este uniformă și are o puritate suficientă a soiului, tipului sau speciei; ... c) sunt suficient
REGULI ŞI NORME TEHNICE din 26 august 2002 privind producerea, controlul, certificarea calităţii şi/sau comercializarea materialului săditor pomicol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145681_a_147010]
-
și are o puritate suficientă a soiului, tipului sau speciei; ... c) sunt suficient de liberi de bolile și organismele dăunătoare indicate în anexa nr. 1; ... d) cultură nu prezintă goluri suspecte datorită afectării de organisme dăunătoare de carantină. ... (2) Portaltoii generativi certificați pot fi considerați "liberi de virus" (v.f.) atunci cand: ... a) în cazul genului Prunus, provin din semințe certificate că "testate pentru virusuri transmisibile"; ... b) în cazul genurilor Malus și Pyrus, semințele pot fi considerate "libere de virus" (v.f.); ... c) plantele
REGULI ŞI NORME TEHNICE din 26 august 2002 privind producerea, controlul, certificarea calităţii şi/sau comercializarea materialului săditor pomicol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145681_a_147010]
-
-a Materialul de plantare Certificat Articolul 32 (1) Materialul de plantare fructifer poate fi încadrat în categoria Certificat de către ITCSMS sau LCCSMS, daca: ... a) a fost produs direct din material de înmulțire Certificat sau Autentic - plante mama. Altoirea pe portaltoi generativi necertificați este permisă atunci când în prealabil semințele au fost testate pentru virusurile transmisibile prin sămânță, iar portaltoii au fost inspectați oficial și găsiți tipici soiului și liberi de organisme dăunătoare; ... b) este suficient de sănătos și liber de organismele dăunătoare
REGULI ŞI NORME TEHNICE din 26 august 2002 privind producerea, controlul, certificarea calităţii şi/sau comercializarea materialului săditor pomicol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145681_a_147010]
-
altoiți pe portaltoi vegetativi trebuie să aibă un aspect caracteristic speciei de portaltoi, să fie bine dezvoltate, dispuse uniform împrejurul bazei portaltoiului, nedeshidratate, fără răni și fără pete brune pe secțiunea oblica. Lungimea rădăcinilor principale la pomii altoiți pe portaltoi generativi și pe rădăcini proprii se măsoară de la inserție spre vârf și trebuie să aibă minimum 25 cm. La pomii altoiți pe portaltoi vegetativi nu se apreciază lungimea rădăcinilor. Acestea trebuie să fie dispuse de jur-împrejurul butașului sau marcotei plantate inițial. 5
REGULI ŞI NORME TEHNICE din 26 august 2002 privind producerea, controlul, certificarea calităţii şi/sau comercializarea materialului săditor pomicol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145681_a_147010]
-
receptării. Însă nu e mai puțin adevărat că variabilitatea sensului este imanentă procesului de creație, așa cum susține Umberto Eco atunci cînd afirmă că "un text este un produs al cărui destin interpretativ trebuie să facă parte din propriul său mecanism generativ". Eugen Coșeriu, respingînd în mod justificat pretenția gramaticilor transfrastice de a fi simultan părți ale gramaticilor unor limbi și științe ale textului în general, propune o lingvistică a textului concepută în termenii sintaxei funcționale și ai lingvisicii integrale, textul fiind
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]