839 matches
-
era egal cu doi lei și zece parale; - galbini, la o nevoie mai mare, zice același cercetător, locuitorii plăteau câte un galbin care avea valoarea a 200 aspri sau 2 lei și 20 parale; prin galbini venetici se înțegea galbenii genovezi sau zloții tătărăști, aduși în circulația monetară în Moldova din Kaffa prin intermediul neguțătorilor tătari; - orți (ortu), însemna plata a 10 parale; ort - „monedă de argint, valorând a patra parte dintrun taler sau echivalent cu 10 parale. Se punea mortului în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Drum pompieri militari stadion D0-D6 1.334,5 85.724 1.009 84.715 122. Platformă dana 8 762 12.201 205 11.996 123. Platformă ve- hicule D6-D7 807,05 7.981 208 7.773 124. Drum AX mol genovez - spate Prodexport D8 369,2 39.165 441 38.724 125. Platformă auto- vehicule Gară maritimă D11 34 7.736 125 7.611 126. Drum Poartă 1 - Gară maritimă drum principal D11 8.626 85.008 2.290 82.718
HOTĂRÂRE nr. 517 din 24 august 1998 (*actualizată*) privind înfiinţarea Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Maritime Constanta" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212608_a_213937]
-
Drum pompieri militari stadion D0-D6 1.334,5 85.724 1.009 84.715 122. Platformă dana 8 762 12.201 205 11.996 123. Platformă ve- hicule D6-D7 807,05 7.981 208 7.773 124. Drum AX mol genovez - spate Prodexport D8 369,2 39.165 441 38.724 125. Platformă auto- vehicule Gară maritimă D11 34 7.736 125 7.611 126. Drum Poartă 1 - Gară maritimă drum principal D11 8.626 85.008 2.290 82.718
HOTĂRÂRE nr. 517 din 24 august 1998 (*actualizată*) privind înfiinţarea Companiei Naţionale «Administraţia Porturilor Maritime» - S.A. Constanta**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212612_a_213941]
-
Drum pompieri militari stadion D0-D6 1.334,5 85.724 1.009 84.715 122. Platformă dana 8 762 12.201 205 11.996 123. Platformă ve- hicule D6-D7 807,05 7.981 208 7.773 124. Drum AX mol genovez - spate Prodexport D8 369,2 39.165 441 38.724 125. Platformă auto- vehicule Gară maritimă D11 34 7.736 125 7.611 126. Drum Poartă 1 - Gară maritimă drum principal D11 8.626 85.008 2.290 82.718
HOTĂRÂRE nr. 517 din 24 august 1998 (*actualizată*) privind înfiinţarea Companiei Naţionale «Administraţia Porturilor Maritime» - S.A. Constanta**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212610_a_213939]
-
limba caldeeană, pe care o cunoaște puțin: - Aur? Temple? Palate? Regele regilor? Aur? Încearcă apoi și în arabă, cu puținul pe care îl știe: - Japonia? China? Aur? Interpretul se dezvinovățește în fața lui Columb în limba din Castilia. Columb înjură în genoveză și zvârle cât colo scrisorile de acreditare, ticluite în latină și adresate Marelui Han. Oamenii goi asistă la dezlănțuirea de mânie a străinului cu părul roșu și pielea necoaptă, îmbrăcat într-o mantie de catifea și în haine arătoase. În
Vechea lume nouă (Memoria focului de Eduardo Galeano, fragmente). () [Corola-website/Science/295696_a_297025]
-
zei. Ca urmare, un acolo a fost construit templul lui Hercule Monoikos. Pentru că singurul templu din această zonă a fost „Casa” lui Hercule, orașul a fost numit Monoikos. A ajuns în mâinile Sfântului Imperiu Roman, care a dat-o apoi genovezilor. O ramură exilată a familiei genoveze , a luptat o sută de ani până a obținut controlul asupra așezării. Deși Republica Genova va dura până în secolul al XIX-lea, ea a permis familiei Grimaldi să păstreze Monaco, și, ca urmare, și
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
fost construit templul lui Hercule Monoikos. Pentru că singurul templu din această zonă a fost „Casa” lui Hercule, orașul a fost numit Monoikos. A ajuns în mâinile Sfântului Imperiu Roman, care a dat-o apoi genovezilor. O ramură exilată a familiei genoveze , a luptat o sută de ani până a obținut controlul asupra așezării. Deși Republica Genova va dura până în secolul al XIX-lea, ea a permis familiei Grimaldi să păstreze Monaco, și, ca urmare, și Franța și Spania, au lăsat-o
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
ai rezistenței din Monaco. De atunci Monaco a fost independent, dar a luat unele măsuri în direcția integrării în Uniunea Europeană. În urma unei danii a împăratului Henric al VI-lea de la 1191, Monaco a fost reînființat în 1215 ca o colonie genoveză. Monaco a fost pentur prima oară condus de un membru al Casei Grimaldi în 1297, când , cunoscut sub numele de ""Il Malizia"" (în traducere din italiană, fie „rău intenționat” fie „cel viclean”), și oamenii lui au pătruns în cetatea ce
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
și oamenii lui au pătruns în cetatea ce proteja îmbrăcați în călugări franciscani - un "monaco" în italiană, deși acest nume este o coincidență, deoarece zona avea deja acest nume. Francesco a fost însă evacuat numai după câțiva ani de forțele genoveze, și lupta pentru „Stâncă” a continuat pentru încă un secol. Familia Grimaldi era genoveză și lupta a fost un fel de conflict de familie. Cu toate acestea, genovezii erau angajați în alte conflicte și, la sfârșitul anilor 1300, Genova s-
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
monaco" în italiană, deși acest nume este o coincidență, deoarece zona avea deja acest nume. Francesco a fost însă evacuat numai după câțiva ani de forțele genoveze, și lupta pentru „Stâncă” a continuat pentru încă un secol. Familia Grimaldi era genoveză și lupta a fost un fel de conflict de familie. Cu toate acestea, genovezii erau angajați în alte conflicte și, la sfârșitul anilor 1300, Genova s-a implicat într-un conflict cu pentru Corsica. Coroana de Aragon a devenit în
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
nume. Francesco a fost însă evacuat numai după câțiva ani de forțele genoveze, și lupta pentru „Stâncă” a continuat pentru încă un secol. Familia Grimaldi era genoveză și lupta a fost un fel de conflict de familie. Cu toate acestea, genovezii erau angajați în alte conflicte și, la sfârșitul anilor 1300, Genova s-a implicat într-un conflict cu pentru Corsica. Coroana de Aragon a devenit în cele din urmă parte a Spaniei prin căsătorie (vezi Catalonia modernă) și alte părți
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
2012 cu un mandat de 4 ani. Este al doilea municipiu al litoralului, fiind situat la 40 km sud de Constanța și la 14 km de granița cu Bulgaria. Localitatea este menționată sub numele de "Pangalla" sau "Pancalia" în portulanele genoveze din secolul al XIII-lea. Forma „"Mangalia"” apare prima dată în anul 1593. Asemănarea cu denumiri tătărești din Bugeac (Coștangalia, Șamangalia, Gioltaigalia) și prezența, de multe veacuri, a unei importante comunități de tătari în oraș, atestă originea tătărească a denumirii
Mangalia () [Corola-website/Science/296976_a_298305]
-
denumiri tătărești din Bugeac (Coștangalia, Șamangalia, Gioltaigalia) și prezența, de multe veacuri, a unei importante comunități de tătari în oraș, atestă originea tătărească a denumirii. Anterior secolului al XIII-lea, localitatea apare sub numele antic de Callatis ("Callata" în portulanele genoveze, uneori între paranteze sub "Pangalla" sau "Pancalia"). "Callatis" a fost o colonie a cetății grecești "Heraclea Pontica" (azi Ereğli în Turcia) din secolul al VI-lea înaintea erei noastre. Portul și jumătate din orașul din antichitate sunt acum acoperite de
Mangalia () [Corola-website/Science/296976_a_298305]
-
arsă de data aceasta de tătari, care își stabilesc aici tabăra, cresc cai și oi și sunt stăpânii unui mic grup de pescari greci care pescuiesc pentru ei (după cronicarul Geoffrey de Villehardouin, el însuși relatând după unele instrucțiuni navale genoveze, limanul Mangaliei fiind pentru aceștia un adăpost). Se pare că nici regatul valaho-bulgar, nici despotatul Dobrogei, nici domnia lui Mircea cel Bătrân, nici lunga stăpânire turcească nu au schimbat această situație, adăugându-se doar un grup de lipoveni în secolul
Mangalia () [Corola-website/Science/296976_a_298305]
-
Giurgiu", "Călărași", "Domnul Tudor". În 1915 este înregistrată Fabrica de Produse Zaharoase "Cerna". Tot în 1915 este înființată Căpitănia Portului (până în 1990). Dunărea este și rămâne inima de care este legată existența Severinului. Eugène Pittard (1867-1962), antropolog elvețian de origini genoveze, vizitând Severinul în ajunul Primului Război Mondial, scrie următoarele: "După Verciorova, Turnu-Severin, așezat într-un amfiteatru, prezintă clocotul unui comerț fluvial intens al cărui echivalent nu-l găsești decât departe, sus, în amontele fluviului". Începând cu 1909 și până în 1911, generalul Alexandru
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Calafat, cert este că așezarea datează din epoci străvechi, cumulând de-a lungul mileniilor paleolitice și neolitice, în epoca fierului și pretracică, valorile anticelor civilizații din spațiul egeeano-carpatic. B. P. Hașdeu a fost primul istoric care a emis ipoteza originii genoveze a Calafatului medieval. La rândul său, A.D. Xenopol, îmbrățișând ideea lui Hașdeu, a susținut că genovezii „par să fi întemeiat porturile dunărene Giurgiu, așa numit San Giorgio, patronul Genovei și Calafatului, de la calafatare - a unge corabiile cu duhot”. Este, de
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
neolitice, în epoca fierului și pretracică, valorile anticelor civilizații din spațiul egeeano-carpatic. B. P. Hașdeu a fost primul istoric care a emis ipoteza originii genoveze a Calafatului medieval. La rândul său, A.D. Xenopol, îmbrățișând ideea lui Hașdeu, a susținut că genovezii „par să fi întemeiat porturile dunărene Giurgiu, așa numit San Giorgio, patronul Genovei și Calafatului, de la calafatare - a unge corabiile cu duhot”. Este, de altfel, perioada când traficului intens pe Dunăre i se adaugă negustorii genovezi, ca urmare a încheierii
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
Hașdeu, a susținut că genovezii „par să fi întemeiat porturile dunărene Giurgiu, așa numit San Giorgio, patronul Genovei și Calafatului, de la calafatare - a unge corabiile cu duhot”. Este, de altfel, perioada când traficului intens pe Dunăre i se adaugă negustorii genovezi, ca urmare a încheierii tratatului de la Nymphaion, dintre Genova și Imperiul Bizantin, din 13 martie 1261. Originea genoveză este susținută și în alte lucrări mai vechi sau mai noi; amintim, între acestea, pe cea scrisă de C. Buchholtzer și P.
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
și Calafatului, de la calafatare - a unge corabiile cu duhot”. Este, de altfel, perioada când traficului intens pe Dunăre i se adaugă negustorii genovezi, ca urmare a încheierii tratatului de la Nymphaion, dintre Genova și Imperiul Bizantin, din 13 martie 1261. Originea genoveză este susținută și în alte lucrări mai vechi sau mai noi; amintim, între acestea, pe cea scrisă de C. Buchholtzer și P. Rotaru, lucrarea „Pe firul Dunării. De la Baziaș la Marea Neagră”, „Dicționarul geografic al județului Dolj”, „Dunărea. Privire istorică, economică
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
Buchholtzer și P. Rotaru, lucrarea „Pe firul Dunării. De la Baziaș la Marea Neagră”, „Dicționarul geografic al județului Dolj”, „Dunărea. Privire istorică, economică și politică”. În sfârșit, amintim lucrarea lui Al. Cebuc și C. Mocanu, care pledând pentru aceeași ipoteză, susțin că genovezii, concurenții venețienilor, ajutați de moldoveni, împing comerțul lor pe Dunăre până la Calafat, servindu-se de diferite nave. Alți istorici susțin originea bizantină a toponimicului local. Așa, de pildă, C.C. Giurescu, după ce menționează existența Calafatului „înainte de Basarab întemeietorul”, deci sfârșitul secolului
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
Calafat, meșter în arta călăfătuirii, găsind pe aceste meleaguri o așezare propice pentru executarea meseriei lui, ar fi înființat, pe malul Dunării, un atelier pentru repararea și smolirea corăbiilor, fapt care a făcut ca navigatorii bizantini, iar apoi și cei genovezi, atrași de iscusința sa, să-și aducă vasele pentru a fi reparate. Potrivit aceleiași legende, locul unic unde se efectua operațiunea de călăfătuire era la debarcaderul de lânga această așezare care, ulterior, a primit numele de Calafat. Municipiul Calafat s-
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
000 de soldați. În 1350, suprafața imperiului era de 120 000 km², o populație de 2 milioane de locuitori și o armată alcătuită din 10 000 de soldați. La 1453, s-a estimat că erau doar 7000 de soldați, trupe genoveze și o populație de 40000 locuitori . Interesul europenilor pentru istoria bizantină s-a manifestat în perioada Renașterii, când Veneția și Genova dominau economia bizantină în secolul al XIII-lea. Studiul istoriei bizantine a debutat simultan cu apariția Umanismului în Italia
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
importante. Statul bizantin deschidea o breșă în sistemul său economic și comercial, breșă care avea să fie lărgită la începutul secolului XII (1111-1112) prin acordarea altor privilegii negustorilor din Pisa. Manuel I avea să-i aducă în imperiu și pe genovezi (1169).Venețienii îi solicită lui Ioan II Comnenul să reînnoiască tratatul, dar acesta refuză, iar un conflict izbucnește între cele două părți (1122-1126). Venețienii atacă și cuceresc mai multe insule grecești, ajungând să amenințe chiar Constantinopolul, moment în care, Ioan
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
proprii, în zona Dalmației.Venețienii realizează că instalarea bizantinilor în Italia , dorită de Manuel Comnenul, ar fi avut aceeași urmare pe care ar fi avut-o instalarea normanzilor în Balcani (trimiterea normanzilor către Adriatică). Astfel, Manuel I se reorientează către genovezi; îi instalează într-un cartier învecinat cu cel al venețienilor. Venețienii atacă cu pietre cartierul genovezilor. Manuel I Comnenul îi cheamă pe venețieni și le cere să le plătească despăgubiri genovezilor, însă, după cum ne spune Ioan Kinnamos, venețienii îl tratează
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
fi avut aceeași urmare pe care ar fi avut-o instalarea normanzilor în Balcani (trimiterea normanzilor către Adriatică). Astfel, Manuel I se reorientează către genovezi; îi instalează într-un cartier învecinat cu cel al venețienilor. Venețienii atacă cu pietre cartierul genovezilor. Manuel I Comnenul îi cheamă pe venețieni și le cere să le plătească despăgubiri genovezilor, însă, după cum ne spune Ioan Kinnamos, venețienii îl tratează cu aroganță pe împărat. Manuel I, nemulțumit de atitudinea venețienilor, a trimis scrisori în toate provinciile
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]