562 matches
-
să petrecem aceste prime triste sărbători de Paști, ci pe familia Știrbey. Eliza nu știa cum să ne elimine din intimitatea bărbatului ei, gelozia morbidă o rodea și, pentru a ne înlocui atrăgea pe frate-său cu fetele lui. Acestea, gentile, copilăroase, frumoase, bine crescute, dar cu nimic serios și substanțial în capul lor de păsărele, aduceau o notă veselă în viața lui Ionel, care fusese atât de încercat în timpul războiului tragic. Primi cu mulțumire această distracțiune și încetul cu încetul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
era o lucrarea care avea scopul secret de a-i da jos pe tirani, iar în a doua parte a secolului al XVI-lea ideea că Principele conținea o doctrină republicana secretă a devenit tot mai răspândită. Juristul italian Alberico Gentili, care a devenit profesor de drept la Oxford, a scris că Machiavelli a intenționat cu adevărat ca Principele să fie o carte împotriva principilor 40. Există o copie a primei ediții a Principelui, legată împreună cu Discursurile asupra lui Titus Livius
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Torino, 1966. Fubini, Riccardo, "Diplomacy and the Government în the Italy City-State of the Fifteenth Century", în Daniela Frigo (ed.), Politics and Diplomacy în the Early Modern Italy: The Structure of Diplomatic Practice, Cambridge University Press, Cambridge, 2000, pp. 25-48. Gentili, Alberico, De legationibus libri tres, trad. Gordon J. Laing, vol. 2, Oxford University Press, New York, 1924. Gilbert, Allen H., Machiavelli's Prince and "Its Forerunners: The Prince aș a Typical Book "de regimine principum", Duke University Press, Durham, N.C., 1938
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
leggo le lor lettere, sto da me medesimo admirato sieno venuti în grado alchuno, che non sono se non cerimonie, bugie et favole, et pochi ne sono che eschino fuori dell'ordinario. Bernardo da Bibbiena, hora cardinale, în verità ha gentile ingegno, et è huomo faceto e discreto, et ha durato a' suoi dì gran faticha: nondimeno, hora è malato; è stato chosì tre meși, né șo se sarà più quel soleva. Et così spesso ci afatichiamo per posarci, e non
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Devonshire Jones, Rosemari, Francesco Vettori: Florentine Citizen and Medici Servant, Londra 1972. Ferroni, Giulio, "Le "cose vane" nelle "Lettere" di Machiavelli", în Rassegna della letteratura italiană, 76, 1972, pp. 215-264. Fubini, Riccardo, "Postilla ai "Tordi", AȘI, 156, 1998, pp. 93-96. Gentile, Sebastiano, "Note sullo "scrittoio" di Marsilio Ficino", în Supplementum Festivum: Studies în Honor of Paul Oskar Kristeller, J. Hankins, J. Monfasani, F. Purnell, Jr. (eds), MRTS, Binghamton, 1987, pp. 339-397. Ginzburg, Carlo, "Diventare Machiavelli: Per una nuova lettura dei "Ghiribizzi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
p. 99. 37 Vezi Henry Heller, Anti-Italianism în Sixteenth-Century France, University of Toronto Press, Toronto, 2003. 38 Carnesecchi este menționat în Document 9. 39 Trattato dei governi di Aristotile, trans. Bernardo Segni, Venice, Bartolomeo detto l'Imperator, 1551). 40 Alberico Gentili, De legationibus libri tres, trad. Gordon J. Laing, vol. 2, Oxford University Press, New York, 1924, 2, pp. 156: "Nu a fost scopul său să instruiască tiranul, ci prin dezvăluirea sfaturilor sale secrete să-l expună și să-i expună națiunile
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
P.O. Kristeller, Studies în Renaissance Thought and Letters, vol. 4., Edizioni di Storia e Letteratura, Romă, 1956-1996, III, tabelul XVI. 109 Brown, Bartolomeo Scală, cît., pp. 189, 297n. 110 Asupra carierei și pentru informații bibliografice a se vedea S. Gentile, Note sullo "scrittoio" di Marsilio Ficino, în Supplementum Festivum: Studies în Honor of Paul Oskar Kristeller, (ed.) J. Hankins, J. Monfasani, F. Purnell, Jr., Binghamton, MRTS, 1987, pp. 33-397 (361-397); și V. ArrighI, Marsilio Ficino e Luca Fabiani. Nuovi documenti
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
-lea în 1513. 147 Vettori îl citează pe Seneca, Moral Letters [Scrisori morale] 197. Machiavelli dezavuează acest tip de fatalism în capodoperă să, Principele, XXV. 148 Martelli: ambasador 149 Martelli: de alții. Per "altora" (evident în manuscris.), cf. Petrarca, Spirto gentil (Canzoniere LIII): "pensoso più d'altrui che di sé stesso"; Machiavelli, Dell'Ambizione, "A ciascun l'altrui ben sempre è molesto; e però sempre, con affanno e pena, al mal d'altrui è vigilante e desto"; și Vasari-Milanesi, VIII, p.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pedagogia sovietică", pentru care principala sarcină devenise... lupta împotriva "pedagogiei burgheze". 10 PEDAGOGIA FASCISTĂ ȘI NAȚIONAL-SOCIALISTĂ După cum se știe, fascismul a fost instaurat mai întîi în Italia, iar primul ministru al învățămîntului dintr-un guvern fascist a fost filosoful Giovanni Gentile (1875-1944). Reforma învățămîntului adoptată sub ministeriatul său, în 1923, își propunea să realizeze obiective specifice unui stat totalitar, dar pe baza unor teze teoretice proprii educației noi. Maria Montessori și Lambardo Radice au fost colaboratorii apropiați ai filosofului ministru. Contradicția
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
stat totalitar, dar pe baza unor teze teoretice proprii educației noi. Maria Montessori și Lambardo Radice au fost colaboratorii apropiați ai filosofului ministru. Contradicția dintre autoritatea statală și ideea de cultivare a autonomiei individuale prin educație a fost curînd evidențiată; Gentile este înlocuit (1924) și după puțin timp se pune capăt colaborării dintre regimul totalitar și educația nouă. Peste cîțiva ani, Maria Montessori va părăsi în semn de protest Italia. Se intensifică activitatea organizațiilor fasciste de tineret în școală, organizații menite
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
R., 202, 248 GAL, T., 277, 294 GALPERIN, P. I., 202, 207-210, 250, 289 GAVRILIU, L., 219, 280, 289, 295 GĂVANESCUL, I., 10, 71-74, 133, 137, 276, 277 GĂVENEA, AL., 251, 292 GEDDES, P., 146 GENIS, I. O. F., 281 GENTILE, G., 116 GEORGESCU, T., 281 GHIBU, O., 69-71, 75, 157, 159-162, 164, 242, 247, 261, 273, 276, 277, 285, 291 GHIBU, OCT., 277, 285 GHIDIONESCU, VL., 70, 71, 76-79, 152, 278 GHIȘE, D., 287, 288 GHIVIRIGĂ, L., 255 GILBERT, K.
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dezmierdărilor. Haide, fă puțin sluji și nu mai râde, javră!“ Finalul este la fel de intim: „Poate am să ațipesc. Noapte bună. Pa, javră răsfățată, Cora. Bună dimineața, Beldie. E atât de frig acum de tremur toată. Lumea se deșteaptă și devine gentilă. N-aibi nici o grije.“ Scrisoarea din Timișoara, datată 9 august 1922, a fost publicată fără Început și sfârșit: „Măgarule de Beldișor, Poate că Înainte ca aceste rânduri să se aștearnă cinstitei privirii tale, Marioara Gheorghiu să fie deja În București
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nou, refuzând anatema “sancta mediocritas” la care l-ar fi putut iremediabil condamna un plasament geopolitic mai puțin generos. Dezvoltarea învățământului superior electrotehnic la Iași este legată pe întreg parcursul ultimului secol de regimurile tranzitorii ale unei istorii nu întotdeauna gentile cu oamenii acestor meleaguri: două războaie mondiale, două refugii, greve, mutare politică la Cernăuți, revenire la matcă via Turnu Severin, industrializare socialistă, efervescență edilitară, atomizare post-decembristă, Universitate Tehnică modernă, racordată la standarde europene, cu programe de studii de înalt nivel
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
Asta se vede clar din visele mele: eram pe o stradă, ningea, vântul era foarte puternic, mă forțam să merg ca printr-un culoar plin de săgeți. Am reușit să trec, treceam pe o altă stradă, unde erau un câine gentil și chiar un iepure, alte animale veneau din curți cu grădină. Era o țară frumoasă, plină de animale blânde, dar mă întrebam: unde sunt oamenii? Un alt vis ciudat: eram cu un bărbat și râdeam, vroia să mergem să vizităm
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
sclipiri”, când pierdusem orice speranță să mai fiu „vie” în acest fel superconcret, atingând centrul nimicului din care izvorăsc toate ce nu se văd încă. Am primit de la Eva (Bonnier) cartea mea de poeme Lumină către lumină, cu câteva cuvinte gentile. Birgitta (Trotzig) a venit la mine cu o floare subtilă, tropicală, și am stat împreună până la miezul nopții. Era frumoasă, îmbrăcată în verde, și într-o foarte bună dispoziție. I-am dăruit o carte veche de 125 de ani, cu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
medicală numeroșilor Copii Buni. Au muncit timp de câteva luni, cu generozitate și eroism. Dar cardinalul Bacilieri, informat de acest lucru, și-a manifestat contrarietatea. Don Calabria nu a obiectat episcopului, dar a cerut permisiunea «să poată accepta câteva doamne gentile, care să poată absolvi toate serviciile necesare pentru îngrijirea atâtor copii». Episcopul a consimțit, ba mai mult chiar, a încurajat această soluție. Astfel, închisă o ușă, Dumnezeu deschidea o alta, care devenea punctul de început al viitoarei Congregații a Slujitoarelor
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
tot felul lui de a gândi și de a acționa. Iubea preoția. Săruta cu venerație haina preoțească înainte de a o îmbrăca. « În haina preoțească, chiar și cea mai mică pată se vede și apare foarte urât!», îi spuse o doamnă gentilă în ziua înveșmântării sale. Dar și mai mult sare în evidență, în viața sacerdotală, chiar și cel mai mic defect. Preotul trebuie să fie un model, un maestru, o călăuză: nu sunt admise imperfecțiunile, erorile, rătăcirile. Recomandările pe care le
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
la o Casă primitoare. Dar banii? Preoții parohiei pentru a nu-și cheltui banii de tramvai mergeau de la San Filippo Neri până la bazilica San Pietro pe jos; iar nevoile cartierului erau enorme. Și cu toate acestea Casa apare. O doamnă gentilă a devenit instrumentul Providenței, oferind suma necesară pentru cumpărarea unui teren construibil la Primavalle. O frumoasă panoramă, de circa 40.000 m2, dispusă pe înălțimea unei mici coline. O vastă câmpie verde, aerisită, salubră. S-a așteptat un alt «semn
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
critic. Într-adevăr, sunt critic." În Viața literară, condusă de I. Valerian, inițiază, în nr. 33, 1927, rubrica de Literatură străină, unde comentează, într-un stil critic fixat, cu toate atributele "călinescianismului", pe Pirandello, Jean Richepin, Henri Barbusse, Papini, Giovanni Gentile, Paul Valéry etc. Tot aici polemizează cu E. Lovinescu, Vladimir Streinu, Mihail Dragomirescu. În 1927 scoate, cu G. Nichita, revista Sinteza. De reținut articole despre Eminescu și Arghezi. Mai colaborează la Sburătorul, Gândirea. Din acești ani datează polemica lui G.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
elf care rade iarba, virgina dansează în lumina a o mie de făclii: Dusă-n vals o credeai fee, Nu femeie, Avea aripi, nu picior: Și n-au fluturii-aripioare, Mai ușoare. Și mai iuți în zborul lor. Era astfel de gentilă, Și d-agilă, Că-ți părea cel mai frumos Elf fantastic de balade Ce-abia rade Iarba-n jocu-i grațios. Ceea ce încîntă urechea în Vara la țară este exactitatea acordurilor, exuberanța strofelor: Locuința mea de vară E la țară: Acolo
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Crețeanu (1829-1887), autorul popularului "Cîntec al străinătății" ("Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara mea"), e un făcător de goale versuri, moralizatoare și pline de poncife, sau, când sunt erotice, cântând cu dignitate "copilițe rumeioare" și pe "gentila dona". Nici Mihail Zamphirescu (1838-1878), amintit mai ales pentru "bufoneria literară" Muza de la Borta rece, împotriva "Junimii", nu era mai talentat. Acesta cultiva o poezie pesimistă, de genul cavernos. Poetul, uitând de Dumnezeu "în zi de decadință", se scufundă în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Maria Stuart de Schiller, Fedra de Racine ș.a. 108 bucureștii de altădată a talentului său arzând, într-un oraș de mai bine de două sute de mii suflete, rasă latină, italieni de sânge și francezi de educațiune 89 (?). A se vedea gentilul teatru ce a primit pe marea artistă gol, când se știa că joacă Ristori pe Phedra, pe Phedra pe care a mânzălit-o Racine manieratul și etichetosul de pe cum a creat-o Europides în Hyppolit; a se vedea teatrul nostru gol
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Acuma s-a uscat. Nu aș dori deloc să mi spui că ai fost bolnav. Eu vă doresc sănătate și vă rog să mă iertați că vă deranjez ca un pisălog. Vina este a voastră că ați fost atât de gentili. Cu cele mai bune urări vă Îmbrățișez, M. V. Pienescu 39 C.P. Buc., 18/III.1976 Dragă Eugen, Eri am primit o scrisoare de la Fălticeni și m-am lămurit. Acum pot face cele de cuviință pentru ca, la timpul lor, să ajungă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
un om deosebit. Azi e ceață și am pus În lucru o mică aquarelă. Cele cuvenite mamei matale, D-nei. Cu distinse sentimente, Teodor Tatos 5 Fălticeni, 18 oct. 1967 Dragă Domnule Eugen, Îți mulțumesc pentru rândurile matale, ești un om gentil și scrii clar, ca să lămurești bine problemele. Eu te rugasem, așa, pentru că mata Îl creionai, În alb, pe Directorul Muzeului Regional, aș avea plăcere să stau de vorbă cu un om serios și care are o părere, de față cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
să nu te superi (...), să adaogi la cele ce doresc să știu, și cât costă cu avionul Buc. - Hanovra. Am dat ieri o lucrare a mea, la liceu, pentru centenar și muzeul ce se va face. Au fost (...) excepțional de gentili cu mine. Sărutări de mâini mamei și D-nei. Cu cele mai deosebite sentimente, Teodor Tatos 27 C.P. Fălticeni, 14 iulie 1970 Dragă domnule Eugen, A trecut multă vreme de când nu ai mai dat pe la noi, cum ne deprinseseși. Am fost
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]